Persoanele ocupate din Uniunea Europeană au făcut, în medie, 25 de minute de acasă şi până la locul de muncă în anul 2019, românii fiind aproape de media din UE, cu o durată medie a navetei de 27 de minute, arată datele publicate miercuri, 21 octombrie, de Eurostat.

Ţările unde naveta de acasă la locul de muncă durează cel mai puţin sunt Cipru (19 de minute), Grecia (20 de minute), Italia şi Portugalia (ambele cu 21 de minute). La polul opus sunt Letonia, unde persoanele ocupate fac zilnic o navetă de 33 de minute, urmate de Ungaria şi Luxemburg, ambele cu 29 de minute.

În cea mai mare parte a statelor membre (17 ţări printre care şi România) durata medie a navetei de acasă la locul de muncă este cuprinsă între 24 şi 28 de minute.

La nivelul Uniunii Europene, mai mult de jumătate (61,3%) din persoanele ocupate făceau zilnic mai puţin de 30 de minute de acasă până la locul de muncă.

În schimb, unul din patru (26,3%) călătoreau între 30 şi 59 de minute până la locul de muncă şi mai puţin de unul din zece (8,1%) făceau naveta cel puţin 60 de minute până la locul de muncă. Doar 4,3% dintre cei angajaţi în UE nu trebuiau să călătorească deloc pentru a ajunge la muncă.

În majoritatea ţărilor pentru care sunt disponibile date arată că femeile care trăiesc singure fără copii au o durată medie a navetei mai mare decât femeile singure cu copii în gospodărie.

Cele mai pronunţate exemple au fost înregistrate în Croaţia (26 versus 17 minute), Germania (26 versus 22 minute), Letonia (31 versus 27 minute) şi Grecia (22 versus 18 minute). O situaţie similară pentru bărbaţii singuri există doar în şase state membre: Letonia, Ungaria, Olanda, Cehia, România şi Spania. AGERPRES

Fermierii aşteaptă dezvoltarea sistemelor de irigaţii, în condiţiile în care seceta, cel puţin în ultima perioadă, reprezintă o problemă a agriculturii româneşti, a afirmat miercuri directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea.

“În ceea ce priveşte problemele, cel puţin în ultima perioadă, este într-adevăr această secetă care a venit asupra fermierilor. Fermierii aşteaptă dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi mă bucur că în viitorul apropiat, împreună cu Ministerul Agriculturii, va fi dezvoltat acest sector.

Aceasta ar fi marea, marea problemă. (…) Să sperăm că la finalul celui de-al treilea ciclu al Politicii Agricole Comune, agricultura românească va fi la un podium şi mai înalt decât este acum”, a menţionat Adrian Pintea, întrebat fiind care sunt cele importante probleme ale agriculturii româneşti, în cadrul videoconferinţei ZF ”Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?”.

Directorul general al APIA a subliniat că evoluţia agriculturii a fost una pozitivă comparativ cu anul 2007, momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană.

“Este o evoluţie pozitivă a agriculturii, dacă ne referim strict la anul 2007, momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, unde au fost fonduri consistente. Doar prin APIA, peste 26 – 27 de miliarde de euro au intrat în ţară şi, efectiv, în conturile fermierilor noştri. Se poate vedea că ei s-au tehnologizat. (…)

Anul 2020 ne-a pus în faţa unei provocări neaşteptate generate de răspândire la nivel global a acestui virus nenorocit şi ne-a adus în situaţia de a lua decizii rapide şi eficiente pentru a putea continua activitatea de subvenţionare a fermierilor pe care o gestionăm”, a precizat Adrian Pintea.

Potrivit acestuia, înainte de această pandemie, gradul de digitalizare al proceselor specifice la nivelul agenţiei era unul destul de ridicat, majoritatea fluxurilor de lucru realizându-se prin soluţii digitale complete şi complexe.

“Această izbucnire a pandemiei de coronavirus pe teritoriul României a atras după sine şi o serie de restricţii necesare pentru prevenirea răspândirii acestuia şi, implicit, a dus la instituirea de măsuri suplimentare care să crească gradul de digitalizare şi să elimine interacţiunea dintre fermieri şi administraţie. (…)

Campania de depunere a cererilor unice de plată s-a desfăşurat efectiv online prin intermediul aplicaţiei IPA online, iar pentru a veni în sprijinul fermierilor să depună cererile prin mijloace electronice, Ministerul Agriculturii împreună cu APIA au realizat demersuri pentru întărirea colaborării interinstituţionale. (…)”, a mai spus directorul general al APIA.

Acesta a subliniat că în campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2020 s-au depus peste 830.000 de cereri pentru 9,9 milioane de hectare. AGERPRES

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Italia că, în cursul zilei de vineri, mai multe organizaţii sindicale vor organiza o grevă generală care ar putea afecta serviciile publice şi private în domeniul transporturilor.

Sunt posibile perturbări la nivelul transportului feroviar, rutier, aerian, maritim şi la nivelul transportului public din principalele oraşe italiene, arată un comunicat MAE.

Pentru mai multe informaţii cu privire la serviciile afectate, cetăţenii români sunt rugaţi să consulte site-ul Ministerului Infrastructurii şi Transporturilor, www.mit.gov.it, precum şi site-urile oficiale ale companiilor de transport cu care intenţionează să călătorească. În cazul pasagerilor care călătoresc cu avionul, se recomandă consultarea informaţiilor existente pe site-urile aeroporturilor şi contactarea companiilor aeriene.

Un test rapid, fiabil şi ieftin, ce permite detectarea noului coronavirus cu ajutorul unei benzi de hârtie reactivă, va fi în curând disponibil în India, unde a fost dezvoltat de o echipă locală de cercetători cu scopul de a contribui la limitarea epidemiei de COVID-19, informează AFP.

El se va numi “Faluda”, după numele unui personaj popular de film – un detectiv creat de cineastul Satyajit Ray (1921-1992) -, fiind totodată un acronim ştiinţific (FNCAS9 Editor-Limited Uniform Detection Assay).

Testul utilizează tehnica “foarfecelor moleculare” CRISPR-Cas9, create de două cercetătoare în genetică, franţuzoaica Emmanuelle Charpentier şi americanca Jennifer Doudna, care au fost recompensate la începutul lunii octombrie cu premiul Nobel pentru chimie.

Acest kit, care funcţionează pe baza prelevărilor realizate prin tamponare nazală, se aseamănă cu un test de sarcină la domiciliu, datorită benzii sale de hârtie reactivă pe care apar două linii colorate dacă rezultatul este pozitiv, iar rezultatele sunt furnizate în decurs de o oră.

“Acest test nu necesită niciun echipament sofisticat sau mână de lucru înalt calificată”, a explicat unul dintre inventatorii săi, Souvik Maiti, cercetător la Institutul de genomică şi biologie integrată (IGIB) din cadrul Consiliului de cercetări ştiinţifice şi industriale din New Delhi.

“Numeroase zone izolate din India nu deţin niciun laborator sofisticat. Testul va fi mult mai uşor de utilizat acolo, va avea un grad de penetrare în teritoriu mult mai mare”, a adăugat specialistul indian.

Cu peste 7,5 milioane de cazuri, India ocupă locul al doilea în topul celor mai infectate ţări din lume după Statele Unite. Boala COVID-19 s-a răspândit din oraşe până în zonele rurale, unde serviciile de sănătate sunt precare.

Oamenii de ştiinţă speră că acest test le va permite să detecteze noul coronavirus inclusiv în cele mai sărace regiuni din această ţară cu 1,3 miliarde de locuitori.

India foloseşte în prezent teste virusologice RT-PCR, teste de referinţă care necesită un material de laborator avansat, dar şi teste antigenice, mult mai rapide, întrucât nu necesită analiză în laborator, fiind însă mai puţin precise. Testele din prima categorie detectează materialul genetic al coronavirusului, iar cele din a doua categorie reperează proteinele virusului.

Testul Feluda, la fel ca alte teste în dezvoltare în mai multe ţări, este considerat o descoperire majoră în India, deoarece are fiabilitatea testelor PCR şi accesibilitatea testelor antigenice.

El a primit aprobarea autorităţilor indiene cu rol de reglementare. Ministrul indian al Sănătăţii, Harsh Vardhan, a declarat săptămâna trecută că noul test ar putea fi implementat în teritoriu de conglomeratul Tata în săptămânile următoare.

Preţul său nu a fost comunicat, dar, potrivit presei locale, el ar putea costa aproximativ 500 de rupii (5,8 euro). Un test PCR poate costa până la 2.400 de rupii într-un laborator privat din New Delhi.

Pentru moment, prototipul necesită utilizarea unui “ciclor termic”, sau maşină PCR, însă oamenii de ştiinţă lucrează deja la o versiune a testului bazată pe salivă sau pe autoprelevare nazală, susceptibilă de a fi utilizată la domiciliu, a precizat Debojyoti Chakraborty, co-inventator al testului şi cercetător în cadrul IGIB. AGERPRES