A cincea tranşă de vaccin anti-COVID de la Pfizer BioNTech, care constă în 87.750 de doze, va ajunge luni în România, pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Potrivit unui comunicat al Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră.

Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, fiind distribuite 87.750 de noi doze, după cum urmează:

* Centrul Regional de Distribuţie Bucureşti – 33.930;

* Centrul Regional de Distribuţie Braşov – 11.700;

* Centrul Regional de Distribuţie Cluj – 9.360;

* Centrul Regional de Distribuţie Constanţa – 8.190;

* Centrul Regional de Distribuţie Craiova – 7.020;

* Centrul Regional de Distribuţie Iaşi – 10.530;

* Centrul Regional de Distribuţie Timişoara – 7.020 doze.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti, precizează sursa citată.

În data de 15 ianuarie a debutat etapa a II-a a campaniei de vaccinare, destinată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum şi personalului-cheie care desfăşoară activităţi în domenii esenţiale.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, săptămânal, ţara noastră primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei.

Pe măsură ce noile tranşe ajung în România, aplicaţia de programare şi adresa se actualizează şi permite continuarea procesului de programare pentru categoriile populaţionale aflate în etapa curentă.

În ceea ce priveşte calendarul de livrare a dozelor, compania Pfizer a anunţat revenirea la programul iniţial de livrări către Uniunea Europeană începând cu săptămâna 25 ianuarie, cu cantităţi crescute începând cu săptămâna 15 februarie. Agerpres

Medicul Adrian Streinu-Cercel a afirmat, duminică, după ce a fost vaccinat cu a doua doză împotriva COVID-19, că la şapte zile după rapel nu mai există riscul să se mai dezvolte infecţii severe cu noul coronavirus.

“Teoretic, după a doua doză, la şapte zile deja putem fluiera liniştiţi că nu mai suntem la risc să dezvoltăm infecţii severe cu noul coronavirus. Dar, atenţie, masca va rămâne obligatorie în continuare (…) până în 2023, pentru că acest vaccin ne protejează pe dinăuntru, nu ne protejează şi la nivelul mucoaselor, astfel încât, dacă dăm masca jos şi renunţăm la ea, avem toate şansele să luăm un virus pe care noi pe urmă să îl dăm mai departe unor persoane care nu sunt imunizate şi o să generăm în continuare îmbolnăviri”, a declarat Streinu-Cercel, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş” din Capitală.

El a comparat pandemia cu o cometă.

“Cometa ştim că are o coadă care este lungă, acea coadă este şi coada pandemiei şi ca atare vor fi cazuri până se vor împuţina suficient de mult astfel încât să putem considera că virusul a ieşit din circuitul biologic normal”, a precizat medicul, fost director al Institutului ”Matei Balş”.

Întrebat de jurnalişti ce este de făcut dacă persoana vaccinată intră în contact cu o alta infectată cu virusul SARS-CoV-2 la două săptămâni după rapel, Streinu-Cercel a răspuns: “Nu e nevoie să staţi în carantină, este nevoie să vă monitorizaţi. Măsurile de precauţie de până acum ar trebui menţinute şi chiar întărite, pentru ca aceste două elemente – imunizarea prin vaccinare, respectiv măsurile de protecţie – împreună să ducă la reducerea circulaţiei foarte rapide a acestui virus în populaţie”.

Potrivit medicului, acest vaccin ne protejează de toate tulpinile care sunt în circulaţie în acest moment.

“Ce va fi peste un an nu ştiu, de aceea trebuie să ne grăbim ca în cursul acestui an să vaccinăm tot ce se poate vaccina şi într-un pas alert în aşa fel încât să imunizăm cât mai multă populaţie şi încercăm să scoatem virusul din circulaţie”, a spus medicul.

Cadrele medicale primesc de duminică a doua doză a vaccinului anti-COVID. Printre cei care au fost vaccinaţi cu a doua doză s-a aflat şi asistenta medicală Mihaela Anghel de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase ”Matei Balş” din Bucureşti, prima care a primit vaccinul la începutul campaniei de imunizare.

“E destul de greu şi încercăm să facem faţă, dar avem speranţa cu acest vaccin că scăpăm de pandemie. M-am simţit foarte privilegiată că am fost prima vaccinată şi am mulţumit tuturor că am fost aleasă prima”, a arătat ea.

Numărul autoturismelor prietenoase cu mediul s-a situat, la finele anului 2020, la 8.902 unităţi, în creştere cu 33,3% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, când erau înregistrate 6.678 de exemplare, conform datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES.

Şi ponderea autoturismelor electrice şi hibride noi în totalul pieţei auto locale a crescut de la 4,2% în 2019, la 7,1% un an mai târziu.

Potrivit sursei citate, în intervalul ianuarie – decembrie 2020, cele mai multe achiziţii noi au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 5.019 unităţi, în creştere cu 5,2%, faţă de cele 12 luni din 2019.

Totodată, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 89%, până la 2.846 de unităţi, iar modelele plug-in s-au vândut în 1.037 de exemplare, mai multe cu 158%, raportat la perioada de referinţă.

Statistica de specialitate arată că, în topul celor mai comercializate autoturisme 100% electrice, conducea, la sfârşitul anului trecut, Renault – cu 857 de unităţi, Volkswagen (644), Skoda (354), Hyundai (241), BMW (106), smart (101), Peugeot (97), Nissan (90), Mercedes Benz (68) şi Tesla (62).

Cele mai multe autoturisme full hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost comercializate de: Toyota – cu 4.252 de unităţi, Honda (239), Lexus (184), Hyundai (173), Ford (106), Kia (44), Subaru (17) şi Renault (4).

În topul vânzărilor de autoturisme plug-in, pe primul loc se află, la 12 luni, Mercedes Benz – cu 207 exemplare, urmată de Volvo (148), BMW (129), Mitsubishi (114), Ford (91), Skoda (71), Porsche (67), Hyundai (53), Toyota (26) şi Mini (23).

La nivelul lunii decembrie din 2020, în România s-au comercializat 1.557 de autoturisme “verzi”, în creştere cu 62,18% în comparaţie cu luna noiembrie, când se vânduseră 960 de unităţi noi. De asemenea, în intervalul de referinţă, ponderea maşinilor ecologice în total piaţă a ajuns la 9,8%, de la 7,3%. AGERPRES

Austria va extinde cel de-al treilea lockdown împotriva Covid-19 până pe 8 februarie, conform agenţiei de ştiri APA, care citează surse familiare cu negocierile dintre autorităţile federale şi cele regionale, transmite duminică Reuters.

Restricţiile asupra vieţii private urmau să înceteze la 24 ianuarie, însă oficialii din domeniul sănătăţii au avertizat că rata infecţiilor rămâne în continuare prea ridicată pentru a începe reducerea restricţiilor în această etapă.

Austria, o ţară cu o populaţie de 8,9 milioane, se află în cel de-al treilea regim de lockdown, în care au rămas deschise doar magazinele considerate esenţiale. Austria a raportat aproape 390.000 de cazuri de coronavirus şi aproximativ 7.000 de decese au fost puse pe seama Covid-19 de la începutul pandemiei.

În acest context, cel puţin 10.000 de oameni au manifestat sâmbătă la Viena împotriva măsurilor sanitare adoptate pentru a combate coronavirusul, cerând între altele demisia guvernului şi denunţând “presa mincinoasă”.

“Cifrele care ne sunt prezentate despre morţi sunt baliverne. Nu vreau să ajungem ca în China, unde nu sunt drepturi”, a explicat o femeie care s-a prezentat Gabi, purtând o banderolă cu mesajul “Voi sunteţi boala, noi suntem remediul”.

Participanţii la manifestaţie, care în majoritate nu purtau mască, au arborat drapele ale Austriei şi nu au respectat distanţa socială. Organizatorii au susţinut că s-au strâns 50.000 de manifestanţi.

La miting a luat parte şi fostul vicecancelar Heinz Christian Strache (extrema dreaptă), care nici el nu purta mască anti-coronavirus.

În paralel a avut loc şi o contramanifestaţie cu participarea militanţilor de extremă stânga, care au denunţat “nebunia anti-măşti”. Circa 500 de persoane au luat parte la această contramanifestaţie, potrivit poliţiei.