Connect with us

ACTUALITATE

„Revenge porn”: Publicarea imaginilor intime în scopul răzbunării, pedepsită cu închisoare sau amendă. PROIECT

Publicat


Difuzarea sau transmiterea, în orice mod, a imaginilor intime cu persoane identificabile, fără consimțământul acestora, producând suferință, se va pedepsi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, se arată într-un proiect de lege depus de un senator USR.

Proiectul de lege vizează completarea articolului 226 privind „Violarea vieții private” din Legea nr. 286/2009 a Codului penal şi introduce patru alineate la articolul 226.

Ce prevăd noile articole:

„(6) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau o știrbire a imaginii sale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă;

(7) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate;

(8) Prin imagine intimă se înțelege orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau partial organele genitale, anusul sau zona pubică sau, în cazul femeilor, sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual;

(9) Nu constituie infracţiune fapta săvârşită:

(a) dacă a fost necesară pentru prevenirea, surprinderea sau dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;

(b) dacă a fost autorizată, în cazuri temeinic justificate, de către un organ judiciar în cursul unor proceduri judiciare”.

Ce este acțiune de șantaj cunoscută și sub numele de „revenge porn”

În expunerea de motive, senatoarea explică ce este „pornografia non-consensuală”, o acțiune de șantaj cunoscută și sub numele din engleză, „revenge porn” (pornografie din răzbunare).

„<Pornografia non-consensuală> mai este denumită în literatura de specialitate sau în reportajele media «pornografie din răzbunare», «cyber-pornografie» sau pornografie involuntară. Fapta tipică este distribuirea de imagini cu conținut sexual ale unor persoane fără consimțământul lor. Imaginile au fost obținute inițial cu consimțământul persoanei, de cele mai multe ori (de obicei în contextul unei relații intime) sau fără consimțământul persoanei (prin înregistrări pe ascuns, de exemplu)”, conform expunerii de motive.

Situaţia ipotetică din expunerea de motive

Inițiatorul prezintă și o situație ipotetică în care s-ar putea regăsi o persoană afectată de un astfel de șantaj.

„Presupunem că doamna L. îi permite fostului său partener să-i facă o fotografie dezbrăcată, deoarece a fost sigură că nimeni altcineva nu va vedea vreodată această fotografie. După ce se despart, acesta îi trădează încrederea pentru a se răzbuna. Postează fotografia, împreună cu datele de contact și numele doamnei L., pe numeroase rețele de socializare și ca urmare ea primește telefoane, e-mailuri, cereri de prietenie de la necunoscuți, majoritatea propunându-i întâlniri.

Într-un asemenea caz, fostul partener nu comite nicio faptă prevăzută actualmente de Codul penal.

O acțiune singulară de a posta o fotografie în mediul online nu reprezintă un comportament de <hărțuire> pentru ca fapta să poată fi calificată astfel. Fostul partener nici nu a instigat alte persoane să o hărțuiască pe doamna L.

Dacă fostul partener ar fi fotografiat-o în secret pe doamna L., acesta ar fi putut răspunde pentru publicarea unei imagini obținute fără drept. În concluzie, actualmente este legal să publici fotografia unei persoane nude, dacă aceasta este făcută cu consimțământul acesteia, chiar dacă consimțământul a fost dat plecând de la premisa că fotografia va rămâne strict privată.

Este cert că publicarea fotografiilor doamnei L. reprezintă o încălcare gravă a vieții sale private și se impune prevederea și sancționarea acestei fapte ca o faptă penală. Violarea vieții private este sancționată cu titlu de noutate în Noul Cod penal român aprobat prin Legea 286/2009. În forma de bază (Art. 226, alin. 1), fapta poate fi săvârșită prin surprinderea, fără drept, de imagini înfățișând o persoană aflată într-o locuință, încăpere sau dependință ținând de aceasta (NB: Nu este protejată persoana care se află într-un loc împrejmuit aparținând de cele de mai sus, spre deosebire de infracțiunea de violare a domiciliului, prevăzută la art. 224)”, arată sursa citată.

Prejudiciile pe care le pot suferi victimele „pornografiei din răzbunare”

„Victimele vorbesc cu multă reținere despre ele, chiar și în acele țări în care legislațiile deja incriminează fapta. Astfel, victimele faptei pot fi ulterior expuse la hărțuire, își pot pierde oportunitățile profesionale iar traumele psihologice pot fi profunde. Situația este oarecum similară cu a victimelor violenței domestice sau ale agresiunilor sexuale: dezvăluirea sau denunțarea lor aduc riscul unor noi agresiuni și violențe sau a stigmatului social”, mai arată proiectul.

Despăgubiri modeste în cazul faptei de pornografie din răzbunare

Practica judiciară din România arată că legea civilă descurajează în mică măsură și oferă remedii modeste în cazul faptei de pornografie din răzbunare. Reparația, în aceste cazuri, este mai mult iluzorie decât reală, se arată în expunerea de motive.

În document este adusă ca argument o decizie civilă a Tribunalului Dâmbovița, prin care s-au acordat daune morale în valoare de 2.500 lei pentru o faptă de hărțuire cibernetică.

Chiar și în acele cazuri în care fapta de pornografie din răzbunare a întrunit caracterul repetitiv al faptei și a putut astfel fi încadrată ca hărțuire cibernetică, instanțele române au ales să acorde victimelor daune relativ modeste comparativ cu prejudiciul suferit.

Apelul la mijloacele civile implică și alte neajunsuri. Astfel, procesele civile tind să dureze perioade lungi de timp și să implice costuri ridicate pentru reclamanți.

„Propunerea legislativă nu dorește incriminarea oricărui tip de distribuire ilegală de imagini intime ale unei persoane, ci distribuirea în scopul special al răzbunării, umilirii, intimidării, hărțuirii etc. Prin urmare nu privește distribuirea din culpă sau neglijență, căci altfel s-ar încălca principiul proporționalității sancțiunii”, potrivit expunerii de motive.

Sursa: Alba24.ro

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Cea mai mare colecţie privată de whisky, cu peste 3.900 de sticle, va fi scoasă la licitaţie

Publicat

Sursa foto: The Macallan/Facebook.com

Cea mai mare colecţie privată de whisky din lume a fost dezvăluită înaintea unei licitaţii, relatează luni Press Association.

Colecţia, a cărei valoare se estimează că ar putea ajunge la 8 milioane de lire sterline, cuprinde peste 3.900 de sticle de whisky.

Printre băuturile din această colecţie se află o sticlă de ”Macallan” din 1926, care a devenit recent cea mai scumpă din lume după ce s-a vândut cu preţul de 1,5 milioane de lire.

Richard Gooding, fost magnat PepsiCo, decedat în 2014, a acumulat această colecţie de-a lungul mai multor decenii, călătorind regulat din Statele Unite în Scoţia pentru a achiziţiona sticle deosebite la licitaţii şi din distilerii.

Cele aproape 4.000 de sticle au fost păstrate de Gooding în propriul său ”pub” – o încăpere din casa sa din Colorado, concepută special pentru a pune în valoare colecţia.

După ce a fost contactată de familia lui Gooding, casa de licitaţii Whisky Auctioneer din Perthshire va scoate la vânzare colecţia în cadrul a două evenimente organizate online anul viitor.

Văduva lui Gooding, Nancy, a declarat că această colecţie este rodul ”uneia dintre cele mai mari pasiuni ale lui Richard – un efort care s-a întins pe parcursul a două decenii”.

”De-a lungul anilor, misiunea sa a fost de a colecta o sticlă ce reprezenta fiecare distilerie, însă preferata sa a fost întotdeauna ‘Bowmore’, whisky-ul său favorit fiind ‘Black Bowmore”, a spus ea.

Iain McClune, fondatorul Whisky Auctioneer, a declarat că această colecţie este ”fără precedent”. ”Nu a existat niciodată o licitaţie privată a unei colecţii ca aceasta – peste 3.900 de sticle de la un colecţionar particular. Este cea mai mare colecţie ca valoare, dar şi ca volum şi este foarte emoţionant să luăm parte la aceasta”, a precizat el.

Colecţia va fi scoasă la vânzare în cadrul a două licitaţii, în perioada 7 şi 17 februarie, respectiv 10-20 aprilie 2020 pe site-ul Whisky Auctioneer.AGERPRES

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Cinci grame de plastic ajung, săptămânal, în corpul fiecărui locuitor al planetei; oceanele ”ascund” 150 milioane de tone de plastic

Publicat

Cinci grame de plastic ajung, săptămânal, în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană, în timp ce cantitatea de plastic “depozitată” în oceane este estimată, în prezent, la circa 150 de milioane de tone, motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021, se menţionează într-o analiză Deloitte România, publicată luni.

“Nu mai puţin de cinci grame de plastic ajung săptămânal în organismul fiecărui locuitor al planetei prin aer, apă sau hrană (…) Este deja bine cunoscută problema poluării apelor marine cu produse din plastic aruncate în cel mai neglijent mod de către populaţie. Cantitatea de plastic ‘depozitată’ în oceane este estimată astăzi la circa 150 de milioane de tone. La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic. Cum se poate întâmpla asta? Simplu: fauna marină ingerează bucăţele de plastic, pe care le confundă cu hrana, iar aceasta este consumată de populaţie. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă şi în alte alimente. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost iniţiată o mişcare pentru a stopa fenomenul. Aparent, în fruntea plutonului se află Uniunea Europeană”, arată sursa citată.

Specialiştii Deloitte amintesc de faptul că Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacâmurile de unică folosinţă, beţişoarele de urechi, paiele/beţele pentru agitat băuturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare şi recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.

“Pe de altă parte, este clar că modul de trai al locuitorilor Uniunii Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate produsele din plastic. Ţinând cont de acest aspect, dar şi de necesitatea diminuării poluării, Consiliul UE a optat, în prima fază, pentru o măsură aparent mai blândă, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic. Printre companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut”, conform companiei de consultanţă.

O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligaţii de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiţi să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET şi reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeaşi ordine de idei, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET şi, până în 2030, o reciclare de minimum 30%. Obiectivele sunt, aşadar, ambiţioase.

De asemenea, un producător de produse din plastic de unică folosinţă stabilit în Germania care doreşte să comercializeze respectivele produse în România este obligat să desemneze un reprezentant local care să preia această responsabilitate. În acest caz, cel mai indicat este să se încheie un contract de transfer de responsabilitate între nerezidentul german şi o organizaţie care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).

În privinţa situaţiei din România, analiza Deloitte scoate în evidenţă intenţia autorităţilor de modificare a practicilor curente privind produsele şi ambalajele de unică folosinţă din plastic.

“Sunt deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autorităţile române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subţire şi foarte subţire cu mâner sunt interzise la comercializare. Se încurajează, în schimb, reutilizarea pungilor din plastic şi înlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau compostabile. În aceeaşi ordine de idei, este îmbucurătoare tendinţa lanţurilor de magazine şi a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele pentru băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile. Aşadar, este clară intenţia de modificare a practicilor curente privind produsele şi ambalajele de unică folosinţă din plastic, tendinţă ce va lua amploare într-un ritm alert atât în România, cât şi la nivel mondial. Important este ca efectele măsurilor propuse şi implementate să se simtă cât mai curând. Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persista o vreme, o reprezintă lipsa minimei educaţii civice. Nu este cazul să ţintim din start să ajungem la nivelul ţărilor dezvoltate unde există oraşe cu zero deşeuri, pentru că populaţia colectează selectiv şi deşeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a arunca deşeurile în coşul de gunoi”, explică Adrian Teampău, director Taxe Indirecte, Deloitte România.

În data de 21 mai 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat noile norme privind articolele din plastic de unică folosinţă, care vizează reducerea deşeurilor marine din plastic.

Normele introduc o interdicţie privind anumite articole de unică folosinţă fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piaţă: beţişoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, beţişoarele pentru baloane, precum şi paharele, recipientele pentru alimente şi băuturi fabricate din polistiren expandat şi toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile, precizează Comisia Europeană. De asemenea, sunt adoptate măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente şi pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum şi aplicarea unei marcări şi etichetări specifice în cazul anumitor produse.

În plus, vor exista scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deşeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun şi echipamentele de pescuit.

Uniunea Europeană are ca obiectiv o colectare separată a sticlelor din plastic de 90% până în 2029 (77% până în 2025) şi introducerea unor cerinţe de proiectare pentru ataşarea capacelor la sticle, precum şi obiectivul de a include în proporţie de 25% plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 şi de 30% în toate sticlele din plastic începând cu 2030.

Statele membre au la dispoziţie doi ani pentru a transpune noua Directivă a Consiliului UE în legislaţiile naţionale. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Primul centru expoziţional FIAP din România, inaugurat la Oradea, al 17-lea din lume

Publicat

Galeria “Euro Foto Art” din Oradea, renovată, a fost inaugurată vineri ca fiind cel de-al 17-lea centru expoziţional al Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică (FIAP) din lume şi primul din România, a anunţat, într-un comunicat, preşedintele Asociaţiei “Euro Foto Art”, Ştefan Tóth.

Peste 70 de artişti fotografi şi iubitori ai fotografiei din Andorra, Germania, Grecia, România, Ucraina şi Ungaria au participat, vineri seară, la eveniment, în prezenţa directorului Centrelor expoziţionale FIAP, Joan Burguse Martisella, din Andorra, şi a secretarului FIAP, Ioannis Lykouris, din Grecia.

Publicul prezent a fost salutat de către artistul fotograf Ştefan Tóth, fondatorul celei mai longevive galerii permanente de artă fotografică din România şi directorul Centrului Expoziţional FIAP Oradea – România.

Joan Burguse Martisella a apreciat, în cuvântul său, activităţile expoziţionale ale Galeriei “Euro Foto Art”, în care au fost vernisate, de-a lungul timpului, peste 570 de expoziţii internaţionale.

Ioannis Lykouris a menţionat relaţiile deosebite pe care le întreţine de peste un sfert de veac cu artistul fotograf Ştefan Tóth şi efortul pe care artistul orădean l-a depus în interesul artei fotografice de peste 40 de ani, conform sursei citate.

Cu această ocazie a fost vernisată expoziţia cu fotografiile alese în urma concursului mondial de artă fotografică a fotocluburilor, Cupa Mondială EFA, cu înmânarea premiilor şi medaliilor competiţiei internaţionale organizate de Asociaţia Internaţională “Euro Foto Art”, pentru cele 57 de organizaţii partenere din Asia, Europa şi Orientul Mijlociu.

Momentele muzicale ale serii au fost oferite de către artiştii “Duo Varadiensis”: Lucian Maliţa şi Thurzó Sándor József, Elemér Radui şi Florian Chelu (chitară), respectiv Alexandrina Chelu (voce). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Primul procuror trimis în judecată de Secţia specială, achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție

Publicat

instanta

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, luni, achitarea definitivă a lui Eugen Stoina, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, fost procuror DNA, trimis în judecată de Secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie (SIIJ) pentru săvârşirea infracţiunii sustragere de la prelevarea de mostre biologice, el fiind acuzat că a consumat băuturi alcoolice şi a produs un accident rutier.

Completul de cinci magistraţi a respins apelul SIIJ şi a menţinut decizia de achitare dată în iunie 2019 de un complet de trei judecători de la Instanţa supremă.

Eugen Stoina a fost achitat în baza art. 396 alin. 5 rap. la art.16 alin.1 lit. b teza I din Codul de procedură penală, care prevede: “fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Acesta este primul dosar instrumentat de SIIJ, trimis în instanţă în noiembrie 2018.

Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie susţineau că, la data de 11 ianuarie 2018, aflându-se în Bucureşti la volanul unui autoturism, Eugen Stoina, pe fondul nepăstrării distanţei între autovehicule, a intrat în coliziune cu un alt autovehicul care se afla oprit, în coloană, la semafor.

Accidentul a generat tamponarea în lanţ a încă două autoturisme, oprite în coloană la semafor, precum şi vătămarea corporală a procurorului.

La locul accidentului s-au deplasat poliţişti de la Brigada Rutieră, precum şi un echipaj SMURD, care a hotărât transportarea lui Eugen Stoina la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

“Din probele administrate de procurori reiese că inculpatul ar fi părăsit unitatea medicală fără a avea avizul medicului de gardă. Ulterior, inculpatul a fost căutat de organele de Poliţie Rutieră, reuşindu-se contactarea telefonică a acestuia, (…) cu solicitarea de a se prezenta la sediul Brigăzii Rutiere. Inculpatul s-a prezentat la sediul Poliţiei Rutiere, unde a fost testat cu aparatul alcooltest. Ulterior, inculpatul a fost condus apoi la o unitate medicală, unde i-au fost recoltate probe de sânge, stabilindu-se că acesta consumase băuturi alcoolice”, preciza Parchetul. AGERPRES

Citește mai departe