Connect with us

ACTUALITATE

Rezidențiatul ar putea fi făcut și în cabinetele medicilor de familie. PROIECT, la Senat

Publicat



medic

Medicii ar trebui să poată face rezidențiatul și în cabinetele doctorilor de familie, potrivit unui proiect de lege depus la Senat, semnat de parlamentari de la PSD, UDMR și PNL. Aleșii mai propun ca medicii specialiști de pediatrie și medicii specialiști de interne să poată obține certificatul de medic specialist în specialitatea medicină de familie după ce fac un stagiu de pregătire de 6 luni în cabinete de medicină de familie.

Propunerea legislativă inițiată de 32 de parlamentari de la PSD, PNL și UDMR modifică și completează Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, scrie Mediafax.

Potrivit proiectului, pregătirea în rezidențiat ar urma să se desfășoare în mod descentralizat, regional, la nivelul centrelor universitare cu facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate, prin departamentele de învățământ postuniversitar medical, medico-dentar și farmaceutic, inclusiv în cabinete medicale individuale de medicină de familie, precum și în unități sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie sau în unități sanitare aflate în administrarea unităților publice locale.

„Instituțiile de învățământ superior cu facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate propune Ministerului Sănătății coordonatorii de program de rezidențiat, directorii de program, precum și responsabilii de formare, inclusiv în cabinete medicale individuale de medicină de familie, precum și în unități sanitare aflate în administrarea unităților publice locale.

Nominalizarea coordonatorilor se face prin ordin comun al ministrului Sănătății și al ministrului Educației, Cercetării și Inovării. Pentru îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază, directorii de program, precum și responsabiii de formare din cabinetele medicale individuale de medicină de familie, precum și din unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie sau din unitățile sanitare aflate în administrarea unităților publice locale pot beneficia, în conformitate cu prevederile legale, de plata unei indemnizații.

Responsabilii de formare din cabinetele medicale individuale de medicină de familie, precum și din unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie sau în unitățile sanitare aflate în administrarea unităților publice locale vor beneficia de plata indemnizației prin transfer de la Direcțiile de Sănătate Publică”, se mai precizează în proiect.

De asemenea, un alt articol al proiectului prevede că „după promovarea examenului și după expirarea stagiului minim aferent specialității, ministrul Sănătății confirmă prin ordin titlul de medic specialist, de medic dentist specialist sau de farmacist specialist, după caz, în cel mult 10 zile lucrătoare de la ultima zi a sesiunii de examene organizată pentru specialitatea respectivă”.

Proiectul mai propune introducerea unui alineat prin care „medicii specialiști de pediatrie și medicii specialiști de interne pot obține certificatul de medic specialist în specialitatea medicină de familie după efectuarea unui stagiu de pregătire de 6 luni în cabinete de medicină de familie, nominalizați de Ministerul Sănătății”.

Ce argumente aduc inițiatorii legii

Parlamentarii susțin că proiectul este necesar în condițiile în care este o lipsă de medici de familie în multe comune din țară. „Având în vedere lipsa de medici de familie din mai mult de 500 de comune din țară și luând în calcul că din cele 11.300 de cabinete de medicină de familie funcționale, în următorii 10 ani se vor pensiona mai mult de 33% din medicii de familie activi în prezent, dar și faptul că nu există momentan șansa de a suplimenta în mod eficient această lipsă de medici de familie, propunem prin modificarea noastră legislativă crearea posibilității reprofilării medicilor specialiști în pediatrie și specialiști de interne în medici specialiști de medicină de familie, prin efectuarea unui stagiu de 6 luni, la propria solicitare”.

Parlamentarii mai spun că doresc să ofere „posibilitatea de a obține prima specialitate în regim cu taxă tuturor asistenților universitari din cadrul facultăților de stomatologie angajați pe perioadă determinată, care au deja gradul științific de doctor în științe medicale”.

„Avem nevoie de această reglementare, deoarece creșterile salariale și numărul limitat de locuri de rezidențiat pentru specialitățile de stomatologie îngreunează semnificativ accesul cercetătorilor tineri, astfel fiind nevoiți să abandoneze profesia de cadru didactic universitar”.

Prin urmare, inițiativa legislativă „introduce în textul legii corelările necesare privind posiblitatea efectuării rezidențiatului inclusiv în cabinete medicale individuale de medicină de familie, precum și în unități sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie sau în unități sanitare aflate în administrarea unităților publice locale, modificare legislativă ce a fost introdusă prin Legea nr. 12/2019 privind aprobarea Ordonanței de urgență Guvernului nr. 52/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului”, potrivit sursei citate.

Astfel, prin această completare legislativă, spitalele județene de urgență, spitatele mai importante municipale pot fi cooptate în pregătirea rezidenților, susțin inițiatorii proiectului. „Totodată există posibilitatea plății unei indemnizații prin transfer de la Direcțiile de Sănătate Publică și către responsabilii de formare din unitățile nominalizate de Ministerul Sănății, la propunerea facultăților de medicină prin coordonatorii de program de rezidențiat”.

Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat, prim for sesizat, decizională fiind Camera Deputaților.

sursa: Alba24.ro

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Aproape 100.000 de persoane au trecut frontierele României, în ultimele 24 de ore

Publicat

Prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări, în ultimele 24 de ore au efectuat formalităţile de control aproximativ 99.200 persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 36.200 mijloace de transport (dintre care 10.400 automarfare), a informat, duminică, Poliţia de Frontieră.

Pe sensul de intrare au fost aproximativ 55.600 persoane cu 20.200 mijloace de transport, iar pe cel de ieşire 43.600 persoane cu 16.000 mijloace de transport.

”Frontiera cu Ungaria, prin cele 11 puncte de trecere, a fost tranzitată de aproximativ 55.300 de persoane şi 22.200 de mijloace de transport (4.850 automarfare), din care pe sensul de intrare în ţară au fost aproximativ 32.500 de persoane cu 16.600 mijloace de transport. Poliţia de Frontieră lucrează la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere, în prezent traficul derulându-se cu operativitate fără a se înregistra timpi de aşteptare. În continuare recomandăm participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor deschise traficului internaţional, astfel încât să evităm apariţia suprasolicitărilor doar a unora dintre acestea”, arată sursa citată.

De asemenea, au fost constatate 41 fapte ilegale (22 infracţiuni şi 19 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini, au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară) care depăşeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de aproximativ 262.000 lei şi au fost aplicate amenzi de peste 15.700 lei.

Totodată, nu s-a permis intrarea în ţară a 23 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege, şi nu s-a permis ieşirea a 21 cetăţeni români din diferite motive legale.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Număr RECORD de cazuri de COVID-19 înregistrat într-o singură zi, la nivel global

Publicat

coronavirus

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a raportat în ultimele 24 de ore 212.326 noi cazuri de COVID-19 la nivel global, fiind cea mai ridicată cifră de la declanşarea pandemiei, relatează duminică agenţia Xinhua.

Cea mai mare creştere a fost raportată pe continentul american cu 129.772 noi cazuri, potrivit OMS, care subliniază că jumătate dintre noile cazuri înregistrate într-o singură zi au fost raportate în SUA şi Brazilia cu 53.213 de infecţii şi, respectiv, 48.105 noi contagieri. În SUA, totalul numărului de cazuri a ajuns la 2.836.764 de la debutul pandemiei, iar cel al deceselor la 129.657.

Aceste cifre arată totuşi o încetinire a noilor cazuri, comparativ cu cele trei zile precedente, care au marcat toate praguri record, printre care şi cele 57.000 noi cazuri raportate vineri. Însă acest weekend, marcat de sărbătorirea Zilei Naţionale la 4 iulie, ar putea fi motivul acestui recul.

SUA sunt de departe cea mai afectată ţară din lume, preşedintele SUA, Donald Trump, arătând sâmbătă din nou cu degetul spre China, de unde a pornit noul coronavirus, reiterând că va trebui “să dea socoteală”, pentru actuala situaţie şi a “lăudat” răspunsul dat de Administraţia sa la gestionarea pandemiei.

Asia de Sud-Est, a doua mare regiune a lumii, a raportat 27.947 noi cazuri şi 534 de decese în ultimele 24 de ore.

O altă ţară afectată de noul coronavirus este Mexic, care a înregistrat 523 de decese în ultimele 24 de ore, care a ridicat bilanţul total al victimelor la 30.366, depăşind astfel Franţa şi devenind a cincea ţară cu cel mai mare număr de morţi din întreaga lume.

Ministerul Sănătăţii din Mexic a raportat de asemenea 6.914 noi contagieri şi un total de 252.165 de cazuri confirmate.

Potrivit ministrului adjunct al sănătăţii, Hugo Lopez Gatell, numărul actual al infectărilor este însă probabil mai mare. Reprezentanţi ai societăţii civile au contestat cifrele raportate de guvern, precizând de exemplu că în data de 19 iunie au murit de două ori mai multe persoane decât cele raportate de autorităţi. O informaţie care nu a putut fi imediat verificată de Reuters.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tot mai multe focare noi de COVID-19 apar în rândul muncitorilor sezonieri din Spania

Publicat

În rândul muncitorilor sezonieri din Spania au început să apară tot mai multe focare noi de coronavirus. În ultimele două săptămâni au fost confirmate peste 300 de cazuri, iar în câteva localități au fost reintroduse restricțiile din faza a doua.

Pe o plantație de nectarine, din regiunea Catalonia, muncitorii sezonieri culeg tone de fructe pentru piața germană. Chiar dacă păstrează distanța și poartă masca, mulți s-au infectat cu noul coronavirus șiau fost izolați în două hoteluri din localitate.

Cererea mare de sezonieri i-a făcut pe mulți imigranți, care și-au pierdut locul de muncă în timpul carantinei, să vină spre zonele cu plantații mari de fructe și legume.

Mulți însă nu au acte, iar amenda pentru muncă la negru în Spania este de 6.000 de euro. Așa că proprietarii fermelor se tem să ii ia la cules și ajung să doarmă sub cerul liber.

Localnicii și autoritățile se tem că lipsa de igienă ar putea duce la răspândirea virusului. De aceea au fost amenajate 250 de spații de cazare în câteva depozite, dotate cu termoscanere pentru măsurarea temperaturii.

Autoritățile sanitare au hotărât ca 200.000 de persoane, din 38 de municipii, să între din nou în carantină pentru a opri răspândirea virusului și circulația sezonierilor care se plimbă dintr-o localitate în alta, în căutarea unui loc de muncă.

Sursa: stiriletvr.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Avertizări COD PORTOCALIU și COD GALBEN de inundaţii pe râuri din 30 de judeţe

Publicat

inundatii

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis, sâmbătă, o avertizare Cod portocaliu de inundaţii, valabilă în intervalul 04.07.2020 ora 12:00 – 05.07.2020 ora 12:00, în bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Mureş, Bega Veche, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Siret, Prut.

Potrivit hidrologilor, pe fondul avertizării Cod portocaliu, se vor înregistra scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale Cotelor de pericol, pe râurile din bazinele hidrografice:

– Vişeu, Iza (judeţul Maramureş), Someşul Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Bistriţa Năsăud),

– Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor), Crişul Negru – bazin superior (judeţul Bihor),

– Mureş – bazin superior amonte S.H. Stanceni (judeţele: Mureş şi Harghita), Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Stânceni – amonte S.H. Luduş (judeţele: Mureş şi Bistriţa Năsăud),

– Arieş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Alba şi Cluj),

– Târnava Mică – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior, Târnava Mare – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Harghita, Mureş, Sibiu şi Alba),

– Mureş – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă râul Târnava – amonte S.H. Săvârşin (judeţele: Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad),

– Bega – bazin superior amonte S.H. Făget şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Făget – amonte S.H. Balinţ (judeţul Timiş),

– Timiş – bazin superior amonte S.H. Sadova şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadova – amonte S.H. Lugoj, Pogăniş – bazin superior, Bârzava, Caraş (judeţele: Timiş şi Caraş Severin),

– Olt – bazin superior amonte S.H. Micfalău şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Micfalău – amonte confluenţă râul Lotru (judeţele: Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu şi Vâlcea),

– Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin superior (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa),

– Ialomiţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi Ialomiţa),

– Buzău amonte S.H. Nehoiu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Nehoiu (judeţele: Braşov, Covasna şi Buzău),

– Suceava – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Suceava), Moldova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava şi Neamţ),

– Bistriţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava, Neamţ, Harghita şi Bacău),

– Trotuş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Harghita, Covasna, Neamţ şi Bacău),

– Putna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Vrancea),

– Rm. Sărat – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Buzău şi Vrancea),

– Buzău amonte S.H. Nehoiu şi afluenţi aferenţi aval S.H. Nehoiu (judeţele: Braşov, Covasna şi Buzău),

– Bârlad – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Vaslui (judeţele: Vaslui, Iaşi, Bacău, Vrancea şi Galaţi),

– Siret – afluenţii mici de stânga aferenţi sectorului aval confluenţă Rm. Sărat (judeţul Galaţi),

– Prut – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Drânceni (judeţele: Vaslui şi Galaţi).

În intervalul 04.07.2020 ora 12:00 – 06.07.2020 ora 24:00 fenomene similare se vor înregistra pe râul Prut – sector aval Ac. Stânca Costeşti, ca urmare a tranzitării în regim controlat prin Ac Stânca Costeşti a viiturilor formate anterior în amonte de intrarea în ţară (judeţele: Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi).

De asemenea, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis o avertizare Cod galben de inundaţii, valabilă în intervalul 04.07.2020 ora 12:00 – 06.07.2020 ora 18:00.

Astfel, se vor înregistra scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale Cotelor de pericol pe râurile din bazinele hidrografice:

– Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş (judeţele: Maramureş şi Satu Mare),

– Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud),

– Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor),

– Someş – afluenţii mici aferenţi sectorului aval S.H. Dej (judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare),

– Crasna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Sălaj şi Satu Mare),

– Barcău – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Sălaj şi Bihor),

– Crişul Repede – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Cluj şi Bihor),

– Crişul Negru (judeţele: Bihor şi Arad),

– Crişul Alb – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Hunedoara şi Arad),

– Mureş – bazin superior amonte S.H. Glodeni şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Glodeni (judeţele: Mureş, Harghita, Bistriţa Năsăud, Cluj, Alba, Sibiu, Hunedoara şi Arad),

– Bega Veche, Bega (judeţul Timiş), Timiş – bazin amonte S.H. Lugoj şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Lugoj, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera (judeţele: Timiş şi Caraş Severin),

– Cerna (judeţele: Gorj şi Caraş Severin),

– Jiu – bazin superior amonte S.H. Sadu şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte S.H. Rovinari (judeţele: Hunedoara şi Gorj),

– Motru – bazin superior (judeţele: Gorj şi Mehedinţi),

– Gilort – bazin superior (judeţul Gorj),

– Olt – bazin superior amonte S.H. Hoghiz şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Hoghiz – amonte Ac. Ioneşti (judeţele: Harghita, Covasna, Braşov, Sibiu, Vâlcea şi Argeş),

– Olteţ – bazin superior (judeţele: Gorj şi Vâlcea),

– Argeş – bazin superior, Dâmboviţa – bazin amonte S.H. Lunguleţu (judeţele: Argeş şi Dâmboviţa),

– Ialomiţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Dâmboviţa, Prahova şi Ialomiţa),

– Suceava – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Suceava),

– Moldova – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava şi Neamţ),

– Bistriţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Suceava, Neamţ, Harghita şi Bacău),

– Trotuş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Harghita, Covasna, Neamţ şi Bacău),

– Putna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Vrancea),

– Rm. Sărat – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Buzău şi Vrancea),

– Buzău amonte S.H. Nehoiu şi afluenţi aferenţi aval S.H. Nehoiu (judeţele: Braşov, Covasna şi Buzău),

– Bârlad – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Vaslui (judeţele: Vaslui, Bacău, Iaşi, Vrancea şi Galaţi),

– Siret – afluenţii mici aval S.H. Drăgeşti (judeţele: Bacău, Vrancea şi Galaţi),

– Jijia – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Botoşani şi Iaşi),

– Prut – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Drânceni (judeţele: Vaslui şi Galaţi). AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate