Este pericol mare de producere a avalanșelor în Munții Bucegi și Făgăraș, unde, din cauza încălzirii vremii, există posibilitatea declanșării spontane de avalanșe.

Meteorologii spun că în Munții Făgăraș vremea va fi caldă pentru această perioadă, cu valori pozitive de temperatură până spre 2.000 de metri, ceea ce va favoriza posibilitatea declanșării spontane de avalanșe, în special la orele prânzului pe versanții însoriți și suficient de înclinați, prin alunecarea stratului instabil și încă consistent de la suprafață.

Stratul de zăpadă are circa 65 cm cu rezistență scăzută în partea superioară, la Bâlea-Lac. În locurile adăpostite, sunt depozite de zăpadă ce depășesc 3-4 m.

La peste 1.800 m se mențin plăcile de vânt pe versanții nordici, estici și sudici, plăci local consistente și cu coeziune slabă cu straturile subiacente. La supraîncărcări oricât de mici, stratul însemnat și puțin stabilizat de zăpadă din partea superioară poate aluneca peste cel vechi, mai ales pe versanții înclinați, declanșându-se avalanșe de dimensiuni medii și chiar mari.

La altitudini mai mici de 1.800 de metri, temperaturile ridicate vor favoriza în continuare umezirea și îngreunarea stratului de zăpadă de la suprafață, mai însemnat pe versanții nordici, care poate aluneca cu ușurință peste stratul vechi, consolidat, pe pantele mai înclinate, atât la supraîncărcări cât și spontan, ducând la declanșare avalanșelor de dimensiuni medii și izolat mari.

În Munții Bucegi, vremea va fi caldă pentru această perioadă, cu valori pozitive ale temperaturii până spre 2.000 de metri, ceea ce va favoriza compactarea în continuare a stratului de zăpadă de la suprafață, care, îndeosebi la orele prânzului, poate aluneca în mod spontan, îndeosebi pe versanții însoriți și mai înclinați.

Plăcile de vânt de pe versanții nordici, estici și sudici se pot rupe cu ușurință la supraîncărcări.

În profunzime, straturile mai vechi sunt relativ stabile. La peste 1.800 de metri, pe pantele suficient de înclinate, la supraîncărcări oricât de mici dar și spontan, există un risc mare de declanșare a avalanșelor de dimensiuni medii și mari, care pot coborî până spre fundul văilor, la altitudini mai joase. La altitudini mai mici de 1.800 de metri, stratul de zăpadă va continua să se umezească. Pe pantele mai înclinate, atât spontan cât și la supraîncărcări, se pot declanșa avalanșe de dimensiuni medii și izolat chiar mari, în zonele cu depozite însemnate.

În Munții Rodnei, Munții Parâng-Șureanu, Munții Țarcu – Godeanu și în Munții Călimani – Bistriței- Ceahlău gradul de producere a avalanșelor este de gradul 3, iar în Munții Vlădeasa – Muntele Mare, de gradul 2.

Stratul de zăpadă a scăzut ușor la altitudini de sub 2000 de metri, în ultimele 24 de ore. Grosimea stratului de zăpadă miercuri, la ora 14 era, în Carpaţii Meridionali, de 203 cm la Bâlea-Lac, 122 cm la Cuntu, 90 cm la Vf. Omu, 80 cm Vf. Țarcu, 74 cm la Sinaia, 57 cm la Parâng, 49 cm la Păltiniș, 28 cm la Predeal și 23 cm la Fundata.

În Carpaţii Orientali, stratul de zăpadă măsura 97 cm la Vf. Călimani, 86 cm la Lăcăuți, 60 cm la Bucin, 42 cm la Penteleu, 43 cm la Ceahlău-Toaca și 40 cm la Vf. Iezer.

În Carpaţii Occidentali, stratul de zăpadă era de 93 cm la Semenic, 59 cm la Stâna de Vale, 28 cm la Băișoara, 21 cm la Vf. Vlădeasa 1800 și 17 cm la Roșia Montană.