ECONOMIE
România a avansat trei poziţii într-un clasament al prosperităţii, în ultimii ani. Țara se află pe locul 45 din 149

România a înregistrat, în ultimii ani, un avans de trei poziţii în Indicele Prosperităţii, şi se situează, în prezent, pe locul 45 din 149 de ţări, potrivit unui comunicat al Erste Group remis vineri AGERPRES.
„Erste Group şi Institutul Legatum au publicat cea de-a treia ediţie a raportului anual privind prosperitatea în ECE. În acest an, România ocupă locul 45 într-un indice global care include 149 de state. Prosperitatea a înregistrat o uşoară creştere în România în ultimii ani, fiind înregistrat un avans de trei poziţii, de la locul 48 în 2016. Dacă regiunea ECE ar fi considerată o singură ţară, România s-ar situa pe locul 38 în lume din punct de vedere al prosperităţii. Austria deţine cea mai bună poziţie în regiune, ocupând locul 15 mondial, în timp ce Serbia se află pe locul 56, cu cel mai scăzut indicator al prosperităţii din ECE”, arată autorii raportului într-un comunicat remis vineri AGERPRES.
Indicele Prosperităţii Legatum trece dincolo de sfera indicatorilor macroeconomici şi măsoară prosperitatea luând în calcul atât bogăţia materială, cât şi bunăstarea socială. Indicele clasifică ţările în funcţie de nouă domenii diferite: calitate economică, mediu de afaceri, administraţie publică, educaţie, sănătate, siguranţă şi securitate, libertate personală, capital de încredere şi mediul natural. Ediţia de anul acesta a raportului privind prosperitatea în ECE se axează pe condiţiile de trai, sănătate şi educaţie.
„Următorii cincizeci de ani vor aduce schimbări profunde pe toate palierele societăţii – impunând un nou nivel de cooperare, coordonare şi solidaritate. Se împlinesc 200 de ani de la înfiinţarea Erste ca bancă ce are drept fundament răspândirea şi asigurarea prosperităţii. De-a lungul anilor a devenit clar că acest aspect are implicaţii pentru realitatea de zi cu zi a clienţilor noştri – este deci vital să înţelegem şi să măsurăm prosperitatea nu doar la nivel macro, ci şi la nivel micro. Astfel, ne asigurăm că putem sprijini oamenii, comunităţile şi companiile să ducă o viaţă sănătoasă din punct de vedere financiar”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Grupului Erste.
Indicele reflectă creşterea remarcabilă a prosperităţii în ECE din ultimele trei decenii şi convergenţa nivelurilor de trai cu cele din Europa Occidentală. Cu toate acestea, odată cu salariile au crescut şi aşteptările oamenilor şi costul vieţii, ceea ce înseamnă că majorarea veniturilor nu s-a corelat mereu şi cu creşterea gradului de satisfacţie privind nivelul de trai.
Potrivit realizatorilor studiului, acest aspect este evident în rândul tinerilor care, spre deosebire de părinţii lor, nu analizează retrospectiv cât de mult a crescut calitatea vieţii de la căderea comunismului încoace, ci văd lucrurile global şi, în special, prin comparaţie cu tinerii de aceeaşi vârstă din Europa Occidentală.
Marile speranţe ale oamenilor de a duce o viaţă mai bună după 1989 nu s-au materializat, iar dezamăgirea populaţiei a contribuit la creşterea migraţiei în regiune. În România, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004, arată sursa citată.
„Pentru a face faţă unui mediu social şi economic instabil, oamenii au decis să se mute în altă parte. 18 milioane de emigranţi au părăsit regiunea de la căderea comunismului. În cazul României, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004. Atât oameni calificaţi, cât şi necalificaţi au plecat în căutarea unui loc de muncă, deşi cei cu studii superioare au emigrat mai des şi au stat în străinătate mai mult timp”, se arată în document.
Creşterea costului vieţii a influenţat indicatorii de prosperitate. În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% între 2000 şi 2017, comparativ cu 98% în Ungaria şi cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%. Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 euro pe oră, faţă de 10 euro în Franţa. Costul ridicat al vieţii şi salariile scăzute înseamnă că un loc de muncă nu este întotdeauna garanţia unui nivel de trai decent. Tocmai de aceea, în România s-a constatat că una din cinci persoane ocupate (18,9%) este expusă riscului de sărăcie, acesta fiind cel mai ridicat procent din UE, subliniază raportul.
Potrivit acestuia, însă, potenţialul României de a-şi creşte prosperitatea este dat de sistemul educaţional, clasat pe locul 39 în lume.
„Mai exact, un nivel ridicat al educaţiei – în special în disciplinele tehnice – a fost până acum un atu specific regiunii ECE, în ansamblul ei. Atât numărul studenţilor, cât şi cel al absolvenţilor sunt în creştere. Cererea în domeniul educaţiei terţiare a crescut exponenţial de la căderea comunismului, unele ţări din ECE înregistrând o creştere de 168% a ratei înscrierilor. Totuşi, ca pondere în PIB, finanţarea publică a învăţământului superior în ECE ajunge la doar 30-40% din fondurile alocate în mod obişnuit în Europa Occidentală”, se mai menţionează în document.
Cu un număr tot mai mare de start-upuri şi cu rate ale ocupării forţei de muncă în sectoarele high-tech peste media Uniunii Europene, sunt şanse reale ca economia cunoaşterii să devină următorul motor al creşterii pentru ţările din ECE, inclusiv în România. Însă pentru a depăşi decalajele de competenţe şi pentru a creşte numărul de absolvenţi calificaţi, guvernele statelor ECE trebuie să aibă o strategie pe termen lung şi să colaboreze cu sectorul privat, consideră autorii.
Capitalul uman în IT&C impulsionează inovaţiile digitale şi poate fi considerat crucial pentru competitivitatea economiilor moderne. Aproximativ 210.000 de români lucrează în prezent în domeniul IT&C, reprezentând 2,5% din totalul forţei de muncă din ţară. Contribuţia sectorului la PIB-ul României a crescut semnificativ în ultimii ani, situându-se în prezent la 5,9%.
Pe de altă parte, cel mai problematic aspect al prosperităţii în România este capitalul social încă slab.
„Pe locul 83, capitalul social încă slab este cel mai problematic aspect al prosperităţii în România. Un capital social scăzut are un impact esenţial asupra atingerii prosperităţii generale în ECE, deoarece este vital în realizarea tranziţiei complete către democraţie şi economia de piaţă. Legăturile şi încrederea dintre cetăţeni, precum şi între cetăţeni şi instituţii este substanţial mai slabă în ECE decât în alte regiuni ale lumii. Încrederea este esenţială pentru o diviziune a muncii bazată pe piaţă şi pentru o piaţă a creditării eficientă şi corectă. În plus, ţările cu niveluri iniţial ridicate ale capitalului social au suferit recesiuni economice mai puţin severe în perioada 2007 – 2016”, subliniază documentul.
În context, acesta arată că îmbunătăţirea capitalului social va juca un rol decisiv în continuarea tranziţiei şi convergenţei veniturilor în România, o ţară în care mai bine de un sfert din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, comparativ cu 17,1% în regiunea ECE şi 5,1% în Europa Occidentală. Mai mult, un capital social solid permite formarea unor instituţii publice puternice şi eficiente, care stimulează dezvoltarea sectorului privat şi crearea bogăţiei.
„Educaţie, tehnologie şi infrastructură, cu accent pe educaţie. Iată ce au spus majoritatea românilor că îşi doresc pentru a avea o viaţă prosperă. România are nevoie de investiţii uriaşe pentru a avansa pe lanţul valoric al economiei şi pentru a face faţă provocărilor interne: demografia şi emigraţia, disparităţile geografice şi calitatea vieţii. Având în vedere că investiţiile se situează sub nivelul de care are nevoie ţara, noi ne concentrăm pe educaţia financiară, oferind astfel oamenilor puterea de a crede în forţele proprii şi în capacitatea lor de a dezvolta economia şi de a-şi îmbunătăţi stilul de viaţă”, a declarat spune Sergiu Manea, CEO al BCR.
Erste Group este unul dintre principalii furnizori de servicii financiare din estul Uniunii Europene. Cei aproximativ 47.000 de angajaţi deservesc peste 16,5 milioane de clienţi în peste 2.400 de sucursale din 7 ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia). În prima jumătate din 2019, Erste Group deţinea active totale în valoare de 248 miliarde euro, înregistra un profit net de 732 milioane euro, precum şi un indice al capitalului comun de rangul 1 (CET1, final) la 13,5%. AGERPRES
ECONOMIE
FOTO: Secretarul de stat în Transporturi Ionel Scrioșteanu a verificat stadiul lucrărilor pe Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord și se declară optimist

Lucrările pe Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord avansează. Sunt șanse să fie gata înainte de termen. Autostrada A0 Nord, Lotul 1, promite să lege mai eficient zonele din jurul Bucureștiului.
Secretarul de stat în Transporturi, Ionel Scrioșteanu, a verificat stadiul lucrărilor pe Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord și se declară optimist.
„Am fost într-o verificare pe șantierul Lotului 1 al Autostrăzii Bucureștiului A0 Nord, a cărei execuție a început luna martie, anul acesta.
În șantier sunt mobilizați 300 de muncitori și 160 de utilaje. Lucrările au avut un start bun, sunt în grafic și sunt șanse mari ca pe tronsonul intre DN1 și DN1A să fie finalizate în avans față de graficul contractat”, a scris Ionel Scriosteanu, într-o postare recentă pe Facebook
Autostrada A0 Nord – Lot 1: stadiul lucrărilor
La acest moment, pe sectorul între km 12+120 – km 20+000 (Buftea DN1A – Corbeanca DN1), sunt în execuție următoarele lucrări de terasamente:
- decapare pământ vegetal: 95% realizat
- stabilizare teren fundare: 85% realizat
- umplutură terasament: 23%
- podețe casetate: 14%
- podețe tubulare: 9%
- parcare de scurtă durată km 14+500: decapare pământ vegetal 100%.
Totodată, se lucrează la finalizarea descărcării siturilor arheologice la km 18+303 și km 13+900 și la eliberarea amplasamentului de utilități existente în diverse puncte ale șantierului.
- Pe sectorul cuprins între km 2+500 – km 12+120, a început execuția lucrărilor de relocare utilități, se finalizează activitățile de descărcare situri arheologice prezente și se execută lucrări de decopertare și stabilizare teren fundare.
- Pe sectorul cuprins între km 2+300 – 8+720, se face decapare pământ vegetal, se execută tronsoanele experimentale în vederea stabilirii procentelor de liant, se aprovizionează cu materiale pentru straturile de umplutură și se amenajează drumurile tehnologice.
- Zona pasaj peste CF101 București – Pitești DN7: cu o lungime de 733 m, structura 6 – momentan se execută platforme pentru cele 17 pile, în vederea începerii, de săptămâna viitoare, a execuției lucrărilor de fundații indirecte (320 piloți forați).
- Pasaj peste râul Colentina, CF 300 București – Ploiești și CF Mogoșoaia – Buftea, structura 7: este compusă din 17 deschideri cu o lungime totală de 650 m. În acest moment sunt prezente în șantier 2 foreze și sunt executați 130/294 piloți forați, 5 radiere sunt finalizate.
- Noduri rutiere la intersecțiile cu DN7 și DN1A: sunt instalate organizările de șantier, respectiv Organizare de Șantier DN1A – baza administrativă și Organizare de Șantier DN7 – baza de producție. Un aspect particular este că Organizare de Santier DN1A – baza administrativă este complet funcțională, cu preîncărcare rampe culee în scopul consumării tasărilor.
- La pasajul peste DJ Ciorogârla-Joița: preîncărcare rampă culee în scopul consumării tasărilor.
Traseul Lotului 1 Nord se află între A1 și DN1, de la Dragomirești la Corbeanca. Acesta și are o lungime de 17,5 km.
Amplasamentul lucrărilor este situat pe teritoriul județelor Ilfov (pe raza unităților administrativ teritoriale Dragomirești-Vale, Buftea, Mogoșoaia, Corbeanca) și Giurgiu (pe raza localităţilor Joița și Săbăreni).
Pe acest lot lucrează constructorul sibian RETTER Projectmanagement, în asociere cu italienii de la Impresa Pizzarotti.
Foto: Irinel Ionel Scrioșteanu/ Facebook
ECONOMIE
VIDEO: Retter construiește eficient și sustenabil. Pasajul suprateran peste DN1, la Therme București, aproape de finalizare

Retter construiește eficient și sustenabil. Pasajul suprateran peste DN1, la Therme București, aproape de finalizare. Tehnologie de ultimă generație pentru un proiect modern, curat și rapid.
La km 19+757 pe DN1, în zona Balotești–Corbeanca, compania Retter derulează lucrările pentru construirea pasajului suprateran (Pod Therme), un proiect de infrastructură rutieră major, realizat în beneficial Therme Nord București.
Acest pasaj va asigura conectivitate eficientă și trafic fluent într-o zonă cu dezvoltare accelerată și cerințe stricte privind protecția mediului.
Lucrările sunt realizate cu un nivel ridicat de eficiență, grație investițiilor în echipamente performante și metodologii moderne de lucru, orientate atât spre reducerea duratei de execuție, cât și spre minimizarea impactului asupra mediului.
Înlocuirea metodei clasice de hidroizolație – reducerea timpului de execuție de la 28 la 7 zile
Un element esențial al eficienței în această etapă a proiectului este optimizarea procesului de pregătire a betonului pentru aplicarea hidroizolației.
În locul metodei clasice, care presupune timpi de așteptare de până la 28 de zile pentru uscarea și tratarea corespunzătoare a stratului suport, Retter utilizează un ansamblu de echipamente Husqvarna, format din mașina de sablat Blastrac 2-20DT și un sistem de aspirare performant.
Această tehnologie permite curățarea și deschiderea porilor suprafeței din beton într-un mod rapid și uniform, fără apă, fără contaminanți, cu o aderență crescută.
Prin urmare, hidroizolația poate fi aplicată mult mai devreme, scurtând întregul proces la doar 7 zile – o reducere de peste 75% a timpului față de metodele tradiționale.
Zero praf – un avantaj esențial într-o zonă cu restricții de mediu
Zona Therme este supusă unor restricții stricte privind generarea de praf care rezultă și din traficul intens al Drumului Național 1 în timpul lucrărilor de execuție.
Echipamentele utilizate de Retter sunt special alese pentru a lucre curat, fără emisii de praf, datorită sistemului integrat de aspirare, conectat la mașina de sablat.
Acesta absoarbe complet praful generat în timpul sablării, chiar în momentul impactului, prevenind dispersarea în aer sau pe șantier.
Astfel, nu doar că se respectă legislația și standardele de mediu din zonă, dar se asigură și un mediu de lucru sigur pentru personal, fără riscuri de contaminarea altor procese sau zone învecinate.
Protecție suplimentară pentru rosturile de dilatație și aparatele de reazem, component sensibile ale lucrării de artă
Un alt avantaj-cheie al sablării fără praf este protejarea componentelor critice, cum sunt rosturile de dilatație si aparatele de reazem.
În metodele clasice, praful se poate infiltra în aceste zone greu accesibile, afectând calitatea lucrării sau funcționarea optimă a rosturilor și reazemelor.
Prin utilizarea echipamentelor moderne, păstrarea curățeniei este totală, ceea ce contribuie la durabilitatea și siguranța structurii.
Concluzie
Prin aplicarea acestor tehnologii moderne, Retter demonstrează angajamentul său față de eficiență, inovație și responsabilitate. Nu este vorba doar despre construire rapidă, ci despre construire inteligentă și sustenabilă, cu un impact minim asupra mediului și cu rezultate de calitate superioară.
Pasajul suprateran peste DN1 – Podul Therme – devine astfel un exemplu de bună practică în domeniul infrastructurii rutiere moderne, în care tehnologia contribuie activ la atingerea obiectivelor de performanță, mediu și siguranță.
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul

Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres

Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres