ECONOMIE
România a avansat trei poziţii într-un clasament al prosperităţii, în ultimii ani. Țara se află pe locul 45 din 149
România a înregistrat, în ultimii ani, un avans de trei poziţii în Indicele Prosperităţii, şi se situează, în prezent, pe locul 45 din 149 de ţări, potrivit unui comunicat al Erste Group remis vineri AGERPRES.
“Erste Group şi Institutul Legatum au publicat cea de-a treia ediţie a raportului anual privind prosperitatea în ECE. În acest an, România ocupă locul 45 într-un indice global care include 149 de state. Prosperitatea a înregistrat o uşoară creştere în România în ultimii ani, fiind înregistrat un avans de trei poziţii, de la locul 48 în 2016. Dacă regiunea ECE ar fi considerată o singură ţară, România s-ar situa pe locul 38 în lume din punct de vedere al prosperităţii. Austria deţine cea mai bună poziţie în regiune, ocupând locul 15 mondial, în timp ce Serbia se află pe locul 56, cu cel mai scăzut indicator al prosperităţii din ECE”, arată autorii raportului într-un comunicat remis vineri AGERPRES.
Indicele Prosperităţii Legatum trece dincolo de sfera indicatorilor macroeconomici şi măsoară prosperitatea luând în calcul atât bogăţia materială, cât şi bunăstarea socială. Indicele clasifică ţările în funcţie de nouă domenii diferite: calitate economică, mediu de afaceri, administraţie publică, educaţie, sănătate, siguranţă şi securitate, libertate personală, capital de încredere şi mediul natural. Ediţia de anul acesta a raportului privind prosperitatea în ECE se axează pe condiţiile de trai, sănătate şi educaţie.
“Următorii cincizeci de ani vor aduce schimbări profunde pe toate palierele societăţii – impunând un nou nivel de cooperare, coordonare şi solidaritate. Se împlinesc 200 de ani de la înfiinţarea Erste ca bancă ce are drept fundament răspândirea şi asigurarea prosperităţii. De-a lungul anilor a devenit clar că acest aspect are implicaţii pentru realitatea de zi cu zi a clienţilor noştri – este deci vital să înţelegem şi să măsurăm prosperitatea nu doar la nivel macro, ci şi la nivel micro. Astfel, ne asigurăm că putem sprijini oamenii, comunităţile şi companiile să ducă o viaţă sănătoasă din punct de vedere financiar”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Grupului Erste.
Indicele reflectă creşterea remarcabilă a prosperităţii în ECE din ultimele trei decenii şi convergenţa nivelurilor de trai cu cele din Europa Occidentală. Cu toate acestea, odată cu salariile au crescut şi aşteptările oamenilor şi costul vieţii, ceea ce înseamnă că majorarea veniturilor nu s-a corelat mereu şi cu creşterea gradului de satisfacţie privind nivelul de trai.
Potrivit realizatorilor studiului, acest aspect este evident în rândul tinerilor care, spre deosebire de părinţii lor, nu analizează retrospectiv cât de mult a crescut calitatea vieţii de la căderea comunismului încoace, ci văd lucrurile global şi, în special, prin comparaţie cu tinerii de aceeaşi vârstă din Europa Occidentală.
Marile speranţe ale oamenilor de a duce o viaţă mai bună după 1989 nu s-au materializat, iar dezamăgirea populaţiei a contribuit la creşterea migraţiei în regiune. În România, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004, arată sursa citată.
“Pentru a face faţă unui mediu social şi economic instabil, oamenii au decis să se mute în altă parte. 18 milioane de emigranţi au părăsit regiunea de la căderea comunismului. În cazul României, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004. Atât oameni calificaţi, cât şi necalificaţi au plecat în căutarea unui loc de muncă, deşi cei cu studii superioare au emigrat mai des şi au stat în străinătate mai mult timp”, se arată în document.
Creşterea costului vieţii a influenţat indicatorii de prosperitate. În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% între 2000 şi 2017, comparativ cu 98% în Ungaria şi cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%. Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 euro pe oră, faţă de 10 euro în Franţa. Costul ridicat al vieţii şi salariile scăzute înseamnă că un loc de muncă nu este întotdeauna garanţia unui nivel de trai decent. Tocmai de aceea, în România s-a constatat că una din cinci persoane ocupate (18,9%) este expusă riscului de sărăcie, acesta fiind cel mai ridicat procent din UE, subliniază raportul.
Potrivit acestuia, însă, potenţialul României de a-şi creşte prosperitatea este dat de sistemul educaţional, clasat pe locul 39 în lume.
“Mai exact, un nivel ridicat al educaţiei – în special în disciplinele tehnice – a fost până acum un atu specific regiunii ECE, în ansamblul ei. Atât numărul studenţilor, cât şi cel al absolvenţilor sunt în creştere. Cererea în domeniul educaţiei terţiare a crescut exponenţial de la căderea comunismului, unele ţări din ECE înregistrând o creştere de 168% a ratei înscrierilor. Totuşi, ca pondere în PIB, finanţarea publică a învăţământului superior în ECE ajunge la doar 30-40% din fondurile alocate în mod obişnuit în Europa Occidentală”, se mai menţionează în document.
Cu un număr tot mai mare de start-upuri şi cu rate ale ocupării forţei de muncă în sectoarele high-tech peste media Uniunii Europene, sunt şanse reale ca economia cunoaşterii să devină următorul motor al creşterii pentru ţările din ECE, inclusiv în România. Însă pentru a depăşi decalajele de competenţe şi pentru a creşte numărul de absolvenţi calificaţi, guvernele statelor ECE trebuie să aibă o strategie pe termen lung şi să colaboreze cu sectorul privat, consideră autorii.
Capitalul uman în IT&C impulsionează inovaţiile digitale şi poate fi considerat crucial pentru competitivitatea economiilor moderne. Aproximativ 210.000 de români lucrează în prezent în domeniul IT&C, reprezentând 2,5% din totalul forţei de muncă din ţară. Contribuţia sectorului la PIB-ul României a crescut semnificativ în ultimii ani, situându-se în prezent la 5,9%.
Pe de altă parte, cel mai problematic aspect al prosperităţii în România este capitalul social încă slab.
“Pe locul 83, capitalul social încă slab este cel mai problematic aspect al prosperităţii în România. Un capital social scăzut are un impact esenţial asupra atingerii prosperităţii generale în ECE, deoarece este vital în realizarea tranziţiei complete către democraţie şi economia de piaţă. Legăturile şi încrederea dintre cetăţeni, precum şi între cetăţeni şi instituţii este substanţial mai slabă în ECE decât în alte regiuni ale lumii. Încrederea este esenţială pentru o diviziune a muncii bazată pe piaţă şi pentru o piaţă a creditării eficientă şi corectă. În plus, ţările cu niveluri iniţial ridicate ale capitalului social au suferit recesiuni economice mai puţin severe în perioada 2007 – 2016”, subliniază documentul.
În context, acesta arată că îmbunătăţirea capitalului social va juca un rol decisiv în continuarea tranziţiei şi convergenţei veniturilor în România, o ţară în care mai bine de un sfert din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, comparativ cu 17,1% în regiunea ECE şi 5,1% în Europa Occidentală. Mai mult, un capital social solid permite formarea unor instituţii publice puternice şi eficiente, care stimulează dezvoltarea sectorului privat şi crearea bogăţiei.
“Educaţie, tehnologie şi infrastructură, cu accent pe educaţie. Iată ce au spus majoritatea românilor că îşi doresc pentru a avea o viaţă prosperă. România are nevoie de investiţii uriaşe pentru a avansa pe lanţul valoric al economiei şi pentru a face faţă provocărilor interne: demografia şi emigraţia, disparităţile geografice şi calitatea vieţii. Având în vedere că investiţiile se situează sub nivelul de care are nevoie ţara, noi ne concentrăm pe educaţia financiară, oferind astfel oamenilor puterea de a crede în forţele proprii şi în capacitatea lor de a dezvolta economia şi de a-şi îmbunătăţi stilul de viaţă”, a declarat spune Sergiu Manea, CEO al BCR.
Erste Group este unul dintre principalii furnizori de servicii financiare din estul Uniunii Europene. Cei aproximativ 47.000 de angajaţi deservesc peste 16,5 milioane de clienţi în peste 2.400 de sucursale din 7 ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia). În prima jumătate din 2019, Erste Group deţinea active totale în valoare de 248 miliarde euro, înregistra un profit net de 732 milioane euro, precum şi un indice al capitalului comun de rangul 1 (CET1, final) la 13,5%. AGERPRES
ECONOMIE
FOTO: Imagini de pe loturile Câmpia Turzii-Chețani și Chețani-Iernut ale Autostrăzii A3. Care este stadiul lucrărilor
Pe lotul Câmpia Turzii-Chețani al autostrăzii A3 se lucrează „cu frâna de mână trasă”, în timp ce pe lotul Chețani-Iernut peisajul este cu totul diferit, asfaltul fiind deja așternut, la începutul lunii decembrie, pe cea mai mare parte, scriu reprezentanții Asociației Pro Infrastructură, într-o postare pe Facebook.
„Un pasionat de infrastructură din comunitatea noastră a realizat săptămâna trecută un fotoreportaj de pe loturile Câmpia Turzii-Chețani (Straco) și Chețani-Iernut (Astaldi-Max Boegl) ale Autostrăzii A3.
Pe tronsonul de 15,7 km, cei de la Straco muncesc cu frâna de mână trasă, fiind încă în insolvență, având reale probleme de aprovizionare cu materiale de la furnizori și cu găsirea subcontractorilor în special pe partea de terasamente.
În 2019 avansul este doar 10%. Constructorul și-a concentrat puținele forțe la bretelele nodului rutier Chețani și la structurile de la Hădăreni, Chețani și Câmpia Turzii. Există însă și unele lucrări suplimentare puse în operă dar neincluse în contract de către CNAIR.
Din fericire, peisajul este complet diferit pe sectorul vecin executat de asocierea Astaldi-Max Boegl. Aici mobilizarea este foarte bună, șantierul ajungând la aproximativ 85% stadiu fizic. Asfaltul este așternut pe cea mai mare parte a lotului de 17,9 km, iar structurile sunt aproape gata”, se arată în postare.
Potrivit Asociației Pro Infrastructură, finalizarea în 2020 este imposibilă pentru lotul Câmpia Turzii-Chețani, progresul fizic total fiind acum în jur de 30%.
În schimb, lotul Chețani-Iernut, reprezentanții asociației dau ca termen realist de finalizare și inaugurare perioada iulie-august 2020.
ACTUALITATE
Fructele şi legumele, pe locurile 4 şi 5 în topul produselor vândute în retailul modern din România
Fructele şi legumele s-au clasat pe locurile 4 şi 5 în topul produselor vândute în retailul modern din România în ultimul an, după carne, ţigări şi bere, potrivit datelor prezentate la un eveniment dedicat exclusiv industriei de fructe şi legume.
“Raioanele de fructe şi legume proaspete din marile lanţuri de retail modern atrag tot mai mulţi consumatori români, chestiune care se reflectă şi în vânzările înregistrate de comercianţi. În ceea priveşte topul vânzărilor pentru categoria fructelor, acesta este reprezentat de banane, mere, portocalele, lămâi, struguri, avocado, clementine şi pepene roşu, reprezentând o valoare de 77% din totalul vânzărilor din hipermarketuri şi supermarketuri şi 84% din punct de vedere al volumului. Atunci când vine vorba despre legume, roşiile, cartofii, ardeii, ceapa, ciupercile şi castraveţii sunt preferatele românilor. Topul celor mai bine vândute legume reprezintă 77% din vânzările valorice şi 90% din punct de vedere al volumelor”, arată datele companiei RetailZoom.
Potrivit sursei citate, consumul de fructe din retailul modern a fost mai mare cu 15% în volum şi cu 10% în valoare, în perioada noiembrie 2018 – octombrie 2019, datele fiind extrase din analiza vânzărilor pentru şase lanţuri de retail modern din România.
Din punct de vedere valoric (bani cheltuiţi de consumatori), evoluţia înregistrată în categoria fructelor a fost mai mică decât cea consemnată la categoria legumelor (+ 8,5% în volum şi +30% în valoare).
“Din punct de vedere valoric, în ultimul an (noiembrie 2018 – octombrie 2019), fructele şi legumele s-au aflat în top 5 categorii vândute în comerţul modern (lanţuri internaţionale de supermarketuri şi hipermarketuri), în universul monitorizat de RetailZoom. Concret, fructele şi legumele au ocupat locurile 4 şi 5 în valoare a vânzărilor, imediat după categoriile-vedetă ale vânzărilor: carne, ţigări, bere. Fructele s-au vândut, în valoare, cu 19% mai mult decât legumele, iar în volum cu 34%”, a precizat Bogdana Gheorghe, Managing Director al RetailZoom.
În ceea ce priveşte profitabilitatea industriei cultivatorilor români, cifrele de afaceri ale cultivatorilor de plante nepermanente (inclusiv legume) au crescut marginal faţă de 2017, depăşind cu 5,4% nivelul din 2014 (date extrase în luna octombrie 2019), arată reprezentanţii.
“Pentru anul 2019, specialiştii estimează un avans de până la 4%, aproximativ 20,8 miliarde de lei. Industria cultivatorilor de plante nepermanente (legume şi rădăcinoase inclusiv) a fost reprezentată de aproximativ 10.000 de companii în 2018, dintre care: 4 companii mari, 98 medii, 975 mici şi 8.700 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de microîntreprinderi (41% din total). Cu toate acestea, peste 20% (1.994) au declarat, în 2018, cifre de afaceri egale cu zero”, potrivit datelor prezentate în cadrul evenimentului Ro-Fruits & Vegetables Show.
Analiza industriei cultivatorilor români prezentată de Tudor Malearov – Business Development Manager, KeysFin, aduce în atenţie şi industria cultiva aduce în atenţie şi industria cultivatorilor de plante permanente (inclusiv struguri şi fructe), industrie care a fost reprezentată de aproximativ 1.900 de companii în 2018, dintre care: o companie mare, 15 medii, 96 mici şi 1.782 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (45% din total). Şi în acest caz, peste 41% (779) dintre companii au înregistrat cifre de afaceri din 2018 egale cu zero.
Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European şi membru al Grupului PPE din PE a transmis că noul regulament al Politicii Agricole Comune (PAC) va aduce plăţi directe mai mari, la hectar, pentru România. Ajutorul cuplat din Pilonul I (plăţi directe) va păstra lista actuală de produse care beneficiază de sprijin cuplat: cartofi, legume de solarii, roşii, prune, mere, caise, legume de seră şi castraveţi. Schema revizuită pentru fructe şi legume în şcoli stabileşte noi reglementări şi se acordă prioritate legumelor şi fructelor de sezon, precum şi celor regionale. Anual, Uniunea Europeană alocă două milioane de euro României pentru acest program, fonduri cărora li se adaugă şi suma de 465.000 de euro, cu titlul de contribuţie naţională, a arătat Buda.
O altă direcţie pe care fermierii de legume şi fructe ar trebuie să o aibă în vedere este cea legată de dezvoltarea capacităţilor de procesare a produsului brut. România are previzionată o sumă de 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală, în perioada 2021-2027, iar o bună parte din aceste fonduri trebuie să se regăsească în dezvoltarea capacităţilor de procesare.
“Acest lucru va permite atât dezvoltarea lanţului scurt de aprovizionare, cât şi a capacităţilor mari de procesare. Scopul este ca, în final, consumatorii să aibă acces la produse de calitate la preţuri rezonabile”, spun organizatorii evenimentului.
Aproximativ 200 de profesionişti au participat la Ro-Fruits & Vegetables Show, eveniment dedicat exclusiv industriei de fructe şi legume. AGERPRES
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) propune majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu 7,2%, începând cu luna ianuarie a anului viitor, faţă de luna decembrie 2019, la 2.230 de lei, conform unui proiect de Hotărâre postat pe pagina proprie de internet.
“Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a afişat, pe pagina proprie de internet, proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Proiectul de act normativ supus consultării prevede ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 2.230 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2020, faţă de 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creştere de 7,2% faţă de luna decembrie 2019. Tariful orar pentru un program complet de lucru de 167,333 ore va creşte anul viitor de la 12,43 lei la 13,327 lei”, se spune în comunicatul ministerului.
Ministerul precizează că nivelul salariului de bază minim brut a fost stabilit în urma dezbaterilor cu partenerii sociali, fiind organizate două şedinţe ale Consiliului Naţional Tripartit, în 26 noiembrie 2019 şi în 3 decembrie 2019, şi dezbătut în Comisia de Dialog Social de la nivelul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.
Pentru stabilirea salariului minim s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare rata inflaţiei şi creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană, precum şi factori de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice.
Proiectul de Hotărâre prevede şi faptul că, începând de anul viitor, pentru persoanele încadrate pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în care nu sunt incluse şi sporurile şi alte adaosuri, se menţine la 2.350 lei lunar.
Conform notei de fundamentare, în România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2.080 lei un număr de 1.370.232 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariaţi activi – 5.631.757. La aceştia se adaugă un număr mic de funcţionari publici (33 salariaţi). Faţă de aceste categorii, pentru sectorul construcţii, de salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit la 3000 lei beneficiază un număr de 310.778 angajaţi.
“Se estimează, totodată, că majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru. Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată are impact asupra creşterii consumului cu o influenţă şi asupra importului bunurilor de consum. Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi(femei, tineri,etc.)”, se spune în document.
Modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78(3)) şi modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art.151). Totodată, în urma creşterii salariului minim se majorează plafonul în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate.
Totodată, măsura va duce la majorarea normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12.
Potrivit notei de fundamentare, măsura creşterii salariului minim afectează ramuri cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă. AGERPRES
Veste bună pentru românii care călătoresc spre Europa. Aceștia vor avea încă o şosea de legătură cu Ungaria, între Satu Mare și Oar (Granița Româno-Ungară).
Noua șosea ar urma să fie legată de viitoarea Autostradă a Nordului care va fi construită pe traseul Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei și Suceava.
Un ofertant unic și două asocieri s-au declarat interesate de realizarea Studiului de Fezabilitate pentru drumul expres ce va face legătura între Satu Mare și Ungaria.
Valoarea proiectului a fost estimată între 4 și 5,5 milioane de lei.
Companiile care au depus oferte pentru contractul ce are ca obiectiv ”Elaborare Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic de Execuție pentru Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) – Oar (Granița Româno-Ungară – Drum Expres M49 Ungaria) sunt: Search Corporation SRL București (ofertant unic); Asocierea formată din 3TI Progetti Italia – Ingegneria Integrata S.P.A., Eurocerad International București și Asocierea formată din SC Explan SRL Cluj, Atelier RVD SRL Cluj, Cadsil SRL Cluj.
Licitația deschisă a fost lansată de CNAIR la începutul lunii octombrie a acestui an. Data limită de depunere a ofertelor s-a încheiat pe 25 noiembrie.
Următoarea etapă este evaluarea tehnică, financiară și a calificării, care va fi realizată până la 25 mai 2020.
Proiectul va fi finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare – POIM. Durata contractului este de 18 luni.
Sursa: arenaconstruct.ro
Tânără suspectată că ar avea meningo-encefalită, internată la Spitalul de Boli Infecţioase din Iași
Incendiu puternic într-o gospodărie din municipiul Roman
O tonă şi jumătate de materiale pirotehnice, confiscate de poliţiştii din Brăila
Peste 21.000 de pachete de țigări, 2 tone de materiale pirotehnice și sume mari de bani confiscate de polițiștii din Constanța. 14 persoane reținute
VIDEO: Parada Moșilor pe motociclete cu luminițe, la Sfântu Gheorghe. Ei au împărțit 400 de pachete cu dulciuri copiilor oraș
Trei foști șefi ai Poliției Bistrița-Năsăud condamnați la închisoare cu suspendare, pentru corupție
Accident în Ploiești: Un autoturism a intrat într-o casă după ce a fost lovit de o altă maşină
Foto/ VIDEO: Doi câini-salvatori din România, premiați de autoritățile din Albania. Un labrador adoptat și o maidaneză, au descoperit zeci de victime ale cutremurului
