ECONOMIE
România a avansat trei poziţii într-un clasament al prosperităţii, în ultimii ani. Țara se află pe locul 45 din 149
România a înregistrat, în ultimii ani, un avans de trei poziţii în Indicele Prosperităţii, şi se situează, în prezent, pe locul 45 din 149 de ţări, potrivit unui comunicat al Erste Group remis vineri AGERPRES.
“Erste Group şi Institutul Legatum au publicat cea de-a treia ediţie a raportului anual privind prosperitatea în ECE. În acest an, România ocupă locul 45 într-un indice global care include 149 de state. Prosperitatea a înregistrat o uşoară creştere în România în ultimii ani, fiind înregistrat un avans de trei poziţii, de la locul 48 în 2016. Dacă regiunea ECE ar fi considerată o singură ţară, România s-ar situa pe locul 38 în lume din punct de vedere al prosperităţii. Austria deţine cea mai bună poziţie în regiune, ocupând locul 15 mondial, în timp ce Serbia se află pe locul 56, cu cel mai scăzut indicator al prosperităţii din ECE”, arată autorii raportului într-un comunicat remis vineri AGERPRES.
Indicele Prosperităţii Legatum trece dincolo de sfera indicatorilor macroeconomici şi măsoară prosperitatea luând în calcul atât bogăţia materială, cât şi bunăstarea socială. Indicele clasifică ţările în funcţie de nouă domenii diferite: calitate economică, mediu de afaceri, administraţie publică, educaţie, sănătate, siguranţă şi securitate, libertate personală, capital de încredere şi mediul natural. Ediţia de anul acesta a raportului privind prosperitatea în ECE se axează pe condiţiile de trai, sănătate şi educaţie.
“Următorii cincizeci de ani vor aduce schimbări profunde pe toate palierele societăţii – impunând un nou nivel de cooperare, coordonare şi solidaritate. Se împlinesc 200 de ani de la înfiinţarea Erste ca bancă ce are drept fundament răspândirea şi asigurarea prosperităţii. De-a lungul anilor a devenit clar că acest aspect are implicaţii pentru realitatea de zi cu zi a clienţilor noştri – este deci vital să înţelegem şi să măsurăm prosperitatea nu doar la nivel macro, ci şi la nivel micro. Astfel, ne asigurăm că putem sprijini oamenii, comunităţile şi companiile să ducă o viaţă sănătoasă din punct de vedere financiar”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Grupului Erste.
Indicele reflectă creşterea remarcabilă a prosperităţii în ECE din ultimele trei decenii şi convergenţa nivelurilor de trai cu cele din Europa Occidentală. Cu toate acestea, odată cu salariile au crescut şi aşteptările oamenilor şi costul vieţii, ceea ce înseamnă că majorarea veniturilor nu s-a corelat mereu şi cu creşterea gradului de satisfacţie privind nivelul de trai.
Potrivit realizatorilor studiului, acest aspect este evident în rândul tinerilor care, spre deosebire de părinţii lor, nu analizează retrospectiv cât de mult a crescut calitatea vieţii de la căderea comunismului încoace, ci văd lucrurile global şi, în special, prin comparaţie cu tinerii de aceeaşi vârstă din Europa Occidentală.
Marile speranţe ale oamenilor de a duce o viaţă mai bună după 1989 nu s-au materializat, iar dezamăgirea populaţiei a contribuit la creşterea migraţiei în regiune. În România, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004, arată sursa citată.
“Pentru a face faţă unui mediu social şi economic instabil, oamenii au decis să se mute în altă parte. 18 milioane de emigranţi au părăsit regiunea de la căderea comunismului. În cazul României, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004. Atât oameni calificaţi, cât şi necalificaţi au plecat în căutarea unui loc de muncă, deşi cei cu studii superioare au emigrat mai des şi au stat în străinătate mai mult timp”, se arată în document.
Creşterea costului vieţii a influenţat indicatorii de prosperitate. În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% între 2000 şi 2017, comparativ cu 98% în Ungaria şi cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%. Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 euro pe oră, faţă de 10 euro în Franţa. Costul ridicat al vieţii şi salariile scăzute înseamnă că un loc de muncă nu este întotdeauna garanţia unui nivel de trai decent. Tocmai de aceea, în România s-a constatat că una din cinci persoane ocupate (18,9%) este expusă riscului de sărăcie, acesta fiind cel mai ridicat procent din UE, subliniază raportul.
Potrivit acestuia, însă, potenţialul României de a-şi creşte prosperitatea este dat de sistemul educaţional, clasat pe locul 39 în lume.
“Mai exact, un nivel ridicat al educaţiei – în special în disciplinele tehnice – a fost până acum un atu specific regiunii ECE, în ansamblul ei. Atât numărul studenţilor, cât şi cel al absolvenţilor sunt în creştere. Cererea în domeniul educaţiei terţiare a crescut exponenţial de la căderea comunismului, unele ţări din ECE înregistrând o creştere de 168% a ratei înscrierilor. Totuşi, ca pondere în PIB, finanţarea publică a învăţământului superior în ECE ajunge la doar 30-40% din fondurile alocate în mod obişnuit în Europa Occidentală”, se mai menţionează în document.
Cu un număr tot mai mare de start-upuri şi cu rate ale ocupării forţei de muncă în sectoarele high-tech peste media Uniunii Europene, sunt şanse reale ca economia cunoaşterii să devină următorul motor al creşterii pentru ţările din ECE, inclusiv în România. Însă pentru a depăşi decalajele de competenţe şi pentru a creşte numărul de absolvenţi calificaţi, guvernele statelor ECE trebuie să aibă o strategie pe termen lung şi să colaboreze cu sectorul privat, consideră autorii.
Capitalul uman în IT&C impulsionează inovaţiile digitale şi poate fi considerat crucial pentru competitivitatea economiilor moderne. Aproximativ 210.000 de români lucrează în prezent în domeniul IT&C, reprezentând 2,5% din totalul forţei de muncă din ţară. Contribuţia sectorului la PIB-ul României a crescut semnificativ în ultimii ani, situându-se în prezent la 5,9%.
Pe de altă parte, cel mai problematic aspect al prosperităţii în România este capitalul social încă slab.
“Pe locul 83, capitalul social încă slab este cel mai problematic aspect al prosperităţii în România. Un capital social scăzut are un impact esenţial asupra atingerii prosperităţii generale în ECE, deoarece este vital în realizarea tranziţiei complete către democraţie şi economia de piaţă. Legăturile şi încrederea dintre cetăţeni, precum şi între cetăţeni şi instituţii este substanţial mai slabă în ECE decât în alte regiuni ale lumii. Încrederea este esenţială pentru o diviziune a muncii bazată pe piaţă şi pentru o piaţă a creditării eficientă şi corectă. În plus, ţările cu niveluri iniţial ridicate ale capitalului social au suferit recesiuni economice mai puţin severe în perioada 2007 – 2016”, subliniază documentul.
În context, acesta arată că îmbunătăţirea capitalului social va juca un rol decisiv în continuarea tranziţiei şi convergenţei veniturilor în România, o ţară în care mai bine de un sfert din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, comparativ cu 17,1% în regiunea ECE şi 5,1% în Europa Occidentală. Mai mult, un capital social solid permite formarea unor instituţii publice puternice şi eficiente, care stimulează dezvoltarea sectorului privat şi crearea bogăţiei.
“Educaţie, tehnologie şi infrastructură, cu accent pe educaţie. Iată ce au spus majoritatea românilor că îşi doresc pentru a avea o viaţă prosperă. România are nevoie de investiţii uriaşe pentru a avansa pe lanţul valoric al economiei şi pentru a face faţă provocărilor interne: demografia şi emigraţia, disparităţile geografice şi calitatea vieţii. Având în vedere că investiţiile se situează sub nivelul de care are nevoie ţara, noi ne concentrăm pe educaţia financiară, oferind astfel oamenilor puterea de a crede în forţele proprii şi în capacitatea lor de a dezvolta economia şi de a-şi îmbunătăţi stilul de viaţă”, a declarat spune Sergiu Manea, CEO al BCR.
Erste Group este unul dintre principalii furnizori de servicii financiare din estul Uniunii Europene. Cei aproximativ 47.000 de angajaţi deservesc peste 16,5 milioane de clienţi în peste 2.400 de sucursale din 7 ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia). În prima jumătate din 2019, Erste Group deţinea active totale în valoare de 248 miliarde euro, înregistra un profit net de 732 milioane euro, precum şi un indice al capitalului comun de rangul 1 (CET1, final) la 13,5%. AGERPRES
Vânzările de maşini ecologice noi au crescut în România, în primele zece luni ale anului, cu 15,15%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2019, până la 6.385 de unităţi, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autoturisme (APIA), consultate de AGERPRES.
La 31 octombrie 2020, ponderea autoturismelor electrice şi hibride noi în totalul pieţei auto locale ajunsese la 6,6%, peste nivelul perioadei similare din 2019, când aceasta a fost de 4,2%.
Conform datelor centralizate de APIA, în intervalul ianuarie – octombrie 2020, cele mai multe achiziţii noi au fost consemnate la categoria autoturismelor hibride, respectiv 3.950 de exemplare, în scădere cu 3,5%, comparativ cu primele zece luni din anul precedent.
De asemenea, vânzările de autoturisme electrice au înregistrat un salt de 54,4%, până la 1.780 de unităţi, în timp de modelele plug-in au consemnat 655 de exemplare, mai mult cu 119,1%, raportat la perioada de referinţă.
Statistica de specialitate relevă faptul că, în topul celor mai comercializate autoturisme 100% elecrice, conduce, la finalul primelor zece luni din an, Renault – cu 475 de unităţi, urmată de Skoda (331 unităţi), Volkswagen (274), Hyundai (191), BMW (89), smart (74), Nissan (71), Peugeot (67), Tesla (51) şi Opel (37).
În acelaşi timp, cele mai multe autoturisme hibride vândute în România, în perioada analizată, au fost înregistrate de: Toyota – cu 3.387 de unităţi, Lexus (157), Hyundai (140), Honda (127), Ford (93), Kia (30) şi Subaru (16).
În topul vânzărilor de autoturisme plug-in, pe primul loc se află, la zece luni, BMW – cu 98 de exemplare, urmată de Volvo (94), Mercedes-Benz (88), Ford (80), Mitsubishi (75), Porsche (58), Hyundai (43), Skoda (34), Toyota (19) şi Mini (18).
La nivelul lunii octombrie, în România s-au comercializat 996 de autoturisme ecologice, în creştere cu 20,43% comparativ cu luna septembrie, când se vânduseră 827 de unităţi noi, iar ponderea în total piaţă a crescut la 8%, de la 7,7%.
La începutul lunii noiembrie, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, anunţa că prin Programul “Rabla Plus” au fost rezervate peste 4.000 de maşini electrice. De asemenea, întrucât bugetul acestui program s-a epuizat cu mult înainte de finalul anului, s-a aprobat o suplimentare a acestuia de la 140 de milioane de lei la 200 de milioane de lei. AGERPRES
ACTUALITATE
65 de milioane de euro alocați pentru sere și solarii. Legumicultorii vor putea să cultive ceea ce piaţa le cere
Legumicultorii vor avea la dispoziţie, în următorii doi ani, circa 65 de milioane de euro, pentru a cultiva în sere şi solarii ceea ce piaţa le cere, nu ceea ce le spune ministrul, a declarat joi Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
“Vom veni inclusiv pe această perioadă de tranziţie cu măsuri prin care legumicultorii să îşi facă sere şi solarii în care să cultive ceea ce piaţa le cere, nu ceea ce le spune ministrul.
Ei vor avea posibilitatea să îşi facă aceste sere sau solarii şi să facă în continuare legumicultura în spaţii protejate. Pentru această zonă de sere şi solarii, în următorii doi ani, am alocat 65 de milioane de euro.
Vor fi investiţii în exploataţii pomicole, pentru că a fost o supra-contractare şi doar 30% dintre cei care şi-au depus dosare în această perioadă au reuşit să devină şi beneficiari şi alocăm 180 de milioane de euro.
Pe partea de procesare şi marketing vor fi cam 150 de milioane de euro în perioada de tranziţie”, a spus Oros, în cadrul celei de-a VIII-a ediţii a evenimentului “Romanian Food & Agribusiness Conference”.
Ministrul Agriculturii a precizat că în România sunt foarte multe zone unde se face legumicultură, însă în mod tradiţional, în câmp, ceea ce nu poate acoperi necesarul de legume proaspete în anumite perioade din an, motiv pentru care s-a acordat un sprijin pe zona de sere şi solarii, dar numai pentru tomate.
Oros consideră că programul Tomata nu a avut efectul dorit în condiţiile în care importurile au crescut în toată această perioadă în care a fost susţinută producţia cu bani de la stat.
“A fost în derulare până anul acesta programul Tomata, s-au alocat sume considerabile acestui program. Era o măsură de sprijin, de minimis, din bani de la bugetul naţional, pentru a sprijini acest sector.
Sigur ca orice măsură de sprijin ea trebuie să dureze 3-4 ani după care sprijinul respectiv trebuie să se mute pe altă necesitate.
Eu mă uit pe cifre, s-au alocat anul trecut 60 de milioane de euro, anul acesta 40 de milioane pentru tomata, în 2018 – 47 de milioane în 2017 – 24 de milioane de euro. Mă uit şi pe datele INS, iar importurile au crescut. Programul Tomata, din nefericire, la nivel macro nu a avut efect.
Cu siguranţă, pentru cei care cultivă şi au cultivat roşii în spaţii protejate a fost un sprijin, dar a fost un sprijin de numai 3.000 de euro, nu mai vorbim că foarte multe dosare au fost fraudate. Anul trecut doar într-un judeţ la o reclamaţie am găsit 417 dosare fictive”, a mai spus Adrian Oros.
Programul “Tomate în spaţii protejate” a fost lansat de fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, odată cu preluarea mandatului, la începutul anului 2017, fiind considerat ca un produs deficitar, pe care România il importă masiv. Agerpres
ECONOMIE
Tot mai multe firme din domeniul nealimentar intră în faliment. Vânzările au scăzut în ultimele luni cu până la 80%
Din ce în ce mai multe societăţi comerciale care activează în domeniul retailului nealimentar intră în faliment, aflate în imposibilitatea de a mai rezista pe piaţă, potrivit unui comunicat al Organizaţiei Patronale a Retailerilor din România, Roretail, remis, miercuri, AGERPRES.
Asociaţia a semnalat în numeroase rânduri, atât public, cât şi prin comunicări transmise factorilor de decizie, situaţia extrem de dificilă pe care o întâmpină retailul nealimentar din România. După o perioadă de 3 luni în care magazinele au fost închise prin decizii ale autorităţilor, odată cu redeschiderea centrelor comerciale vânzările au rămas sub nivele mult inferioare celor de anul trecut.
În medie, scăderile vânzărilor din magazine în ultimele luni au ajuns la 60%-80%, iar situaţia este extrem de dramatică.
Inclusiv cu ocazia Black Friday, vânzările din magazine au fost cu aproximativ 50% mai mici decât cele de la ediţia anterioară, din anul 2019. Primele magazine care au intrat în faliment sunt cele ale micilor companii din domeniu, unde nu există o contrabalansare a pierderilor de pe piaţa locală cu veniturile de pe pieţele externe.
“Magazinele din retailul nealimentar încep să închidă definitiv unul după altul, ca într-un joc de domino. Nu este însă un joc, este vorba de branduri locale, de angajaţi şi familiile lor. Vorbim de situaţii disperate şi de antreprenori care nu mai au resurse, financiare şi emoţionale, să reziste.
Deja există dificultăţi majore în plata taxelor şi a salariilor, fără a vorbi de chirii şi alte cheltuieli operaţionale. Autorităţile poartă responsabilitatea luării şi implementării rapide a unor decizii care să salveze această industrie, la fel ca în majoritatea statelor europene, care au implementat măsuri de compensare a efectelor devastatoare produse de restricţii încă din luna aprilie.
Proprietarii şi administratorii de centre comerciale nu mai pot salva unilateral situaţia. Lipsa acţiunii autorităţilor, în al 12-lea ceas, va condamna retailul nealimentar şi comerţul modern în ansamblu la faliment”, a declarat Roxana Socaciu, director executiv Roretail.
Impact economic și social negativ pe termen lung
Închiderea magazinelor din retailul nealimentar va avea un impact economic şi social negativ pe termen lung, fiind extrem de dificil şi de puţin probabil ca, odată închise, aceste afaceri să se mai poată redeschide pe viitor. Roretail solicită ca măsurile de compensare promise de autorităţi să se materializeze cât mai rapid, fiecare zi care trece fără niciun fel de sprijin sau orizont de timp privind susţinerea concretă a industriei, urmând să conducă la noi şi noi falimente în retailul nealimentar.
Roretail – Organizaţia Patronală a Retailerilor din România este o asociaţie înfiinţată în anul 2014, care grupează peste 1.000 de magazine din România, din retailul nealimentar şi din HoReCA din centrele comerciale, grupând deopotrivă branduri naţionale şi internaţionale şi însumând peste 12.000 de angajaţi. Agerpres
ECONOMIE
Numărul locurilor de muncă vacante a cresut în al treilea trimestru al acestui an, la 39.300
Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 39.300 în al treilea trimestru din 2020, în creştere cu 5.200 faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri, 18 noiembrie.
Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,30 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 15.700.
Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,81%, în creştere cu 0,10 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.
Potrivit INS, în trimestrul III 2020, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,07%), alte activităţi de servicii (1,96%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (1,52%).
În industria prelucrătoare s-a concentrat peste 20% din numărul total al locurilor de muncă vacante (7.900 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,73%. Sectorul bugetar a însumat circa o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante.
Astfel, 5.700 locuri vacante s-au regăsit în administraţia publică, 5.300 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, iar 2.000 de locuri vacante în învăţământ.
La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în hoteluri şi restaurante (0,02%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,26%), respectiv industria extractivă şi tranzacţii imobiliare (0,29% pentru fiecare în parte).
Activităţile economice mai sus menţionate au avut şi cele mai puţine locuri de muncă vacante, atingând fiecare valori de până la 100 locuri vacante.
Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în învăţământ (+0,37 puncte procentuale), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,30 puncte procentuale), respectiv industria prelucrătoare (+0,26 puncte procentuale).
În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, acesta a înregistrat faţă de perioada analizată, creşteri semnificative în industria prelucrătoare (+2.700 locuri vacante) şi în învăţământ (+1.300 locuri vacante).
Cea mai relevantă scădere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a regăsit în informaţii şi comunicaţii (-0,38 puncte procentuale, respectiv – 700 locuri vacante).
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cu excepţia activităţii de învăţământ, care a înregistrat aceeaşi valoare a ratei locurilor de muncă vacante, celelalte activităţi ale economiei naţionale au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori.
Astfel, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în intermedieri financiare şi asigurări (-0,72 puncte procentuale), urmate de distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare şi de activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,67 puncte procentuale, pentru fiecare în parte).
În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante diminuări s-au observat în industria prelucrătoare (-5.700 locuri vacante), comerţ (-2.300 locuri vacante), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-1.200 locuri vacante).
În trimestrul III 2020, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariat exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (10.000 locuri vacante), lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (5.700 locuri vacante), muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (5.500 locuri vacante), respectiv ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (5.300 locuri vacante).
Rata locurilor de muncă vacante a avut cele mai mari valori pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (1%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,94%). Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,42%, respectiv 100 locuri vacante), respectiv în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 (0,42%, respectiv 1.400 locuri vacante).
Comparativ cu trimestrul precedent cele mai relevante creşteri atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi – grupa majoră 7 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +1.700 locuri vacante), urmate de cele de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (+0,16 puncte procentuale, respectiv +1.600 locuri vacante), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente – grupa majoră 8 (+0,16 puncte procentuale, respectiv + 900 locuri vacante).
Ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – grupa majoră 1 au cunoscut o diminuare a ratei locurilor de muncă vacante cu 0,01 puncte procentuale, respectiv a numărului locurilor de muncă vacante cu 100 locuri vacante.
Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior s-au înregistrat numai scăderi, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative regăsindu-se în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,38 puncte procentuale, respectiv -4.200 locuri vacante), lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (-0,38 puncte procentuale, respectiv -3.200 locuri vacante), respectiv în ocupaţiile elementare – grupa majoră 9 (-0,36 puncte procentuale, respectiv -2.600 locuri vacante). Agerpres
Italia raportează 28.352 de cazuri noi de infectare şi 827 de decese
FOTO-VIDEO: Un TIR a derapat în afara șoselei într-o localitate din Cluj. Șoferul a rămas încarcerat
Minivacanța de 1 Decembrie, supravegheată de 10.000 de polițiști
ATENȚIE ȘOFERI! Trafic îngreunat pe Autostrada A1, din cauza poleiului. REDUCEȚI VITEZA!
FOTO: Accident rutier pe DN 13 în județul Mureș. Două TIR-uri și un autoturism implicate. Patru persoane rănite
Alertă METEO: Cod galben de CEAȚĂ densă în majoritatea zonelor țării
Un manuscris al celebrului Emil Cioran, adjudecat la licitație la prețul exorbitant de 19.000 de euro
