Connect with us

ECONOMIE

România a avansat trei poziţii într-un clasament al prosperităţii, în ultimii ani. Țara se află pe locul 45 din 149

Publicat


bani lei

România a înregistrat, în ultimii ani, un avans de trei poziţii în Indicele Prosperităţii, şi se situează, în prezent, pe locul 45 din 149 de ţări, potrivit unui comunicat al Erste Group remis vineri AGERPRES.

“Erste Group şi Institutul Legatum au publicat cea de-a treia ediţie a raportului anual privind prosperitatea în ECE. În acest an, România ocupă locul 45 într-un indice global care include 149 de state. Prosperitatea a înregistrat o uşoară creştere în România în ultimii ani, fiind înregistrat un avans de trei poziţii, de la locul 48 în 2016. Dacă regiunea ECE ar fi considerată o singură ţară, România s-ar situa pe locul 38 în lume din punct de vedere al prosperităţii. Austria deţine cea mai bună poziţie în regiune, ocupând locul 15 mondial, în timp ce Serbia se află pe locul 56, cu cel mai scăzut indicator al prosperităţii din ECE”, arată autorii raportului într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

Indicele Prosperităţii Legatum trece dincolo de sfera indicatorilor macroeconomici şi măsoară prosperitatea luând în calcul atât bogăţia materială, cât şi bunăstarea socială. Indicele clasifică ţările în funcţie de nouă domenii diferite: calitate economică, mediu de afaceri, administraţie publică, educaţie, sănătate, siguranţă şi securitate, libertate personală, capital de încredere şi mediul natural. Ediţia de anul acesta a raportului privind prosperitatea în ECE se axează pe condiţiile de trai, sănătate şi educaţie.

“Următorii cincizeci de ani vor aduce schimbări profunde pe toate palierele societăţii – impunând un nou nivel de cooperare, coordonare şi solidaritate. Se împlinesc 200 de ani de la înfiinţarea Erste ca bancă ce are drept fundament răspândirea şi asigurarea prosperităţii. De-a lungul anilor a devenit clar că acest aspect are implicaţii pentru realitatea de zi cu zi a clienţilor noştri – este deci vital să înţelegem şi să măsurăm prosperitatea nu doar la nivel macro, ci şi la nivel micro. Astfel, ne asigurăm că putem sprijini oamenii, comunităţile şi companiile să ducă o viaţă sănătoasă din punct de vedere financiar”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Grupului Erste.

Indicele reflectă creşterea remarcabilă a prosperităţii în ECE din ultimele trei decenii şi convergenţa nivelurilor de trai cu cele din Europa Occidentală. Cu toate acestea, odată cu salariile au crescut şi aşteptările oamenilor şi costul vieţii, ceea ce înseamnă că majorarea veniturilor nu s-a corelat mereu şi cu creşterea gradului de satisfacţie privind nivelul de trai.

Potrivit realizatorilor studiului, acest aspect este evident în rândul tinerilor care, spre deosebire de părinţii lor, nu analizează retrospectiv cât de mult a crescut calitatea vieţii de la căderea comunismului încoace, ci văd lucrurile global şi, în special, prin comparaţie cu tinerii de aceeaşi vârstă din Europa Occidentală.

Marile speranţe ale oamenilor de a duce o viaţă mai bună după 1989 nu s-au materializat, iar dezamăgirea populaţiei a contribuit la creşterea migraţiei în regiune. În România, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004, arată sursa citată.

“Pentru a face faţă unui mediu social şi economic instabil, oamenii au decis să se mute în altă parte. 18 milioane de emigranţi au părăsit regiunea de la căderea comunismului. În cazul României, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004. Atât oameni calificaţi, cât şi necalificaţi au plecat în căutarea unui loc de muncă, deşi cei cu studii superioare au emigrat mai des şi au stat în străinătate mai mult timp”, se arată în document.

Creşterea costului vieţii a influenţat indicatorii de prosperitate. În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% între 2000 şi 2017, comparativ cu 98% în Ungaria şi cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%. Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 euro pe oră, faţă de 10 euro în Franţa. Costul ridicat al vieţii şi salariile scăzute înseamnă că un loc de muncă nu este întotdeauna garanţia unui nivel de trai decent. Tocmai de aceea, în România s-a constatat că una din cinci persoane ocupate (18,9%) este expusă riscului de sărăcie, acesta fiind cel mai ridicat procent din UE, subliniază raportul.

Potrivit acestuia, însă, potenţialul României de a-şi creşte prosperitatea este dat de sistemul educaţional, clasat pe locul 39 în lume.

“Mai exact, un nivel ridicat al educaţiei – în special în disciplinele tehnice – a fost până acum un atu specific regiunii ECE, în ansamblul ei. Atât numărul studenţilor, cât şi cel al absolvenţilor sunt în creştere. Cererea în domeniul educaţiei terţiare a crescut exponenţial de la căderea comunismului, unele ţări din ECE înregistrând o creştere de 168% a ratei înscrierilor. Totuşi, ca pondere în PIB, finanţarea publică a învăţământului superior în ECE ajunge la doar 30-40% din fondurile alocate în mod obişnuit în Europa Occidentală”, se mai menţionează în document.

Cu un număr tot mai mare de start-upuri şi cu rate ale ocupării forţei de muncă în sectoarele high-tech peste media Uniunii Europene, sunt şanse reale ca economia cunoaşterii să devină următorul motor al creşterii pentru ţările din ECE, inclusiv în România. Însă pentru a depăşi decalajele de competenţe şi pentru a creşte numărul de absolvenţi calificaţi, guvernele statelor ECE trebuie să aibă o strategie pe termen lung şi să colaboreze cu sectorul privat, consideră autorii.

Capitalul uman în IT&C impulsionează inovaţiile digitale şi poate fi considerat crucial pentru competitivitatea economiilor moderne. Aproximativ 210.000 de români lucrează în prezent în domeniul IT&C, reprezentând 2,5% din totalul forţei de muncă din ţară. Contribuţia sectorului la PIB-ul României a crescut semnificativ în ultimii ani, situându-se în prezent la 5,9%.

Pe de altă parte, cel mai problematic aspect al prosperităţii în România este capitalul social încă slab.

“Pe locul 83, capitalul social încă slab este cel mai problematic aspect al prosperităţii în România. Un capital social scăzut are un impact esenţial asupra atingerii prosperităţii generale în ECE, deoarece este vital în realizarea tranziţiei complete către democraţie şi economia de piaţă. Legăturile şi încrederea dintre cetăţeni, precum şi între cetăţeni şi instituţii este substanţial mai slabă în ECE decât în alte regiuni ale lumii. Încrederea este esenţială pentru o diviziune a muncii bazată pe piaţă şi pentru o piaţă a creditării eficientă şi corectă. În plus, ţările cu niveluri iniţial ridicate ale capitalului social au suferit recesiuni economice mai puţin severe în perioada 2007 – 2016”, subliniază documentul.

În context, acesta arată că îmbunătăţirea capitalului social va juca un rol decisiv în continuarea tranziţiei şi convergenţei veniturilor în România, o ţară în care mai bine de un sfert din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, comparativ cu 17,1% în regiunea ECE şi 5,1% în Europa Occidentală. Mai mult, un capital social solid permite formarea unor instituţii publice puternice şi eficiente, care stimulează dezvoltarea sectorului privat şi crearea bogăţiei.

“Educaţie, tehnologie şi infrastructură, cu accent pe educaţie. Iată ce au spus majoritatea românilor că îşi doresc pentru a avea o viaţă prosperă. România are nevoie de investiţii uriaşe pentru a avansa pe lanţul valoric al economiei şi pentru a face faţă provocărilor interne: demografia şi emigraţia, disparităţile geografice şi calitatea vieţii. Având în vedere că investiţiile se situează sub nivelul de care are nevoie ţara, noi ne concentrăm pe educaţia financiară, oferind astfel oamenilor puterea de a crede în forţele proprii şi în capacitatea lor de a dezvolta economia şi de a-şi îmbunătăţi stilul de viaţă”, a declarat spune Sergiu Manea, CEO al BCR.

Erste Group este unul dintre principalii furnizori de servicii financiare din estul Uniunii Europene. Cei aproximativ 47.000 de angajaţi deservesc peste 16,5 milioane de clienţi în peste 2.400 de sucursale din 7 ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia). În prima jumătate din 2019, Erste Group deţinea active totale în valoare de 248 miliarde euro, înregistra un profit net de 732 milioane euro, precum şi un indice al capitalului comun de rangul 1 (CET1, final) la 13,5%. AGERPRES

ECONOMIE

Când începe programul Rabla 2020. Numărul voucherelor ar putea creşte cu 20%

Publicat

rabla

Programul “Rabla Clasic” va demara în luna martie, iar numărul de vouchere va fi de minimum 60.000, a declarat, luni, la Digi 24, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.

“Programul ‘Rabla’ este cel mai vechi program pe care îl derulează Administraţia Fondului pentru Mediu. Acesta este şi cel mai longeviv. Important e că în ultimul an a funcţionat şi ne propunem ca pentru 2020 să creştem numărul de vouchere pe care le acordăm. Am avut discuţii inclusiv cu premierul României şi cu cei din industria auto şi pentru 2020 ne propunem un număr de minim 60.000 de vouchere pentru ‘Rabla Clasic’.

Programul va demara în luna martie şi a rămas să stabilim cu colegii din minister şi cu cei din Administraţia Fondului pentru Mediu, săptămâna viitoare, care va bugetul şi care vor fi exact etapele în care va fi demarat. Vreau ca atunci când informăm cetăţenii, care sunt beneficiarii acestui program, să ne ţinem de termene, pentru că au fost programe derulate de Ministerul Mediului care efectiv au avut termene decalate şi de aici pleacă neîncrederea populaţiei în actul guvernamental. Sincer, eu nu-mi doresc acest lucru”, a spus Alexe.

Potrivit ministrului, de la înfiinţarea Programului “Rabla”, cel puţin 600.000 de autovehicule au fost scoase din uz şi circa 550.000 de autovehicule noi au fost achiziţionate.

În ceea ce priveşte Programul “Rabla Plus”, oficialul a menţionat că valoarea voucherului va fi de 10.000 de euro, iar numărul de tichete ar putea creşte cu până la 20% faţă de ediţia anterioară.

“Pentru Rabla Plus, în 2020 ne propunem să păstrăm cel puţin acelaşi buget şi vrem o creştere cu 10-20% a numărului de vouchere pe care să-l acordăm, astăzi voucherul fiind de 10.000 de euro. Discutăm la nivel de Comisie Europeană de green deal, cum avem ţinte pentru 2030 pe mediu sau de 2050 când ar trebui să avem neutralitate climatică. Noi ne propunem ca, de la an la an, să creştem bugetul şi pentru voucherele privind maşinile electrice şi mai ales să dezvoltăm numărul de staţii de încărcare. Acesta este viitorul. România trebuie să facă eforturi pentru a ajunge statele europene. Nu ştiu dacă suntem neapărat la coadă. Ministerul Mediului din România este ministerul care alocă cred că una dintre cele mai mari, dacă nu cea mai mare, finanţare privind voucherul pentru maşini electrice, de 10.000 de euro”, a subliniat Costel Alexe.

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a adăugat că autorităţile doresc ca, de la an la an, să crească finanţarea pentru dezvoltarea staţiilor de încărcare a maşinilor electrice.

“În discuţiile pe care le-am avut cu cei de la Dacia şi înţeleg că şi cei de la Ford au un plan ca în următorii ani să dezvolte maşini care să aibă acest sistem. Degeaba fac producătorii auto, dacă statul nu susţine programul şi degeaba îşi doreşte statul, dacă producătorul nu dezvoltă aceste sisteme de alimentare.

De la an la an, ne propunem să creştem finanţarea pentru dezvoltarea acestor staţii. Preţul maşinilor electrice a scăzut faţă de acum câţiva ani, astfel încât astăzi nu mai este restrictiv pentru o persoană să-şi achiziţioneze o maşină electrică. Investind în această reţea de staţii de încărcare, sunt convins că într-un viitor nu foarte îndepărtat în România vom avea un număr din ce în ce mai mare de cetăţeni care vor beneficia şi de programul nostru.

Ne dorim foarte mult să achiziţionăm prin Administraţia Fondului pentru Mediu 130 de troleibuze şi 100 de autobuze electrice-hibrid. Nu facem altceva decât să încurajăm mijloacele de transport în comun electrice, nepoluante, astfel încât traficul în Bucureşti şi în marile oraşe să fie cel apreciat”, a menţionat demnitarul.

Ediţia a 15-a a Programelor “Rabla Clasic” şi “Rabla Plus” au demarat în 2019, pe data de 12 aprilie. Lansarea ediţiei 2019 a acestor programe a avut loc la Titu, iar bugetul anunţat a fost de 350 de milioane de lei pentru 35.000 de prime de casare.

Valoarea unui voucher clasic a rămas la 6.500 de lei, acesta putând fi cumulat, în funcţie de motorizare, cu un ecobonus de 1.000 de lei sau de 1.700 lei pentru maşinile hibrid. Totodată, s-a menţinut ecobonusul de 10.000 de euro acordat la achiziţionarea unei maşini nepoluante, 100% la sută electrică. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Fermierii pot depune la APIA cereri de plată pentru bunăstarea păsărilor

Publicat

bani

Sesiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2020 aferentă Măsurii 14 – ”Bunăstarea animalelor” din pachetul ”Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor” se desfăşoară în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2020, informează joi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) într-un comunicat.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri, precizează APIA.

Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 – “Bunăstarea animalelor” din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, pachetul Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, a fost publicat pe site-ul APIA.

Ghidul solicitantului pune la dispoziţia potenţialilor beneficiari informaţiile necesare privind: condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească beneficiarii în vederea obţinerii plăţilor; completarea şi depunerea cererii de plată, fluxul documentelor utilizate şi termenele ce trebuie respectate de solicitanţi pentru obţinerea plăţilor; angajamentele asumate pe care trebuie să le respecte solicitanţii în vederea accesării subpachetelor; respectarea prevederilor legale în vederea asigurării unei abordări exacte şi unitare a problemelor legate de completarea şi depunerea cererilor, respectarea obligaţiilor şi angajamentelor luate prin semnarea cererii şi a posibilelor sancţiuni şi reduceri pe care le suportă beneficiarii în cazul nerespectării acestora. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Amenzi URIAȘE pentru lipsa caselor de marcat. Ministerul Finanțelor vrea să modifice legea

Publicat

casa de marcat

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) propune sancţionarea operatorilor economici cu amenzi între 8.000 şi 10.000 de lei pentru nedotarea cu case de marcat, contravenţia referitoare la nerespectarea termenelor prevăzute de lege urmând să fie scoasă de sub incidenţa Legii prevenirii, potrivit unui proiect de Hotărâre aflat în dezbatere publică.

Reprezentanţii instituţiei explică decizia prin faptul că operatorii economici care nu şi-au îndeplinit obligaţia de dotare cu noile dispozitive nu au motive obiective pentru neconformare.

“Având în vedere faptul că, la această dată, Ministerul Finanţelor Publice a emis autorizaţii de distribuţie pentru toate tipurile de aparate de marcat, inclusiv pentru cele destinate activităţilor economice în care sunt utilizate modele dedicate, respectiv taximetrie, mari retaileri, schimb valutar, comerţ cu carburanţi, din informaţiile furnizate de distribuitorii autorizaţi, atât aceştia, cât şi unităţile acreditate pentru comercializare deţin, în cele mai multe cazuri, stocuri de aparate de marcat noi şi nu mai sunt semnalate dificultăţi legate de lipsa capacităţii de instalare a unităţilor de service, în condiţiile în care au fost emise autorizaţii de distribuţie pentru aparatele de marcat care acoperă toate tipurile de activităţi economice, iar distribuitorii autorizaţi au stocuri de aparate de marcat noi, solicitările de instalare şi punere în funcţiune a acestor dispozitive au scăzut drastic, această situaţie fiind întâlnită chiar şi în cazul aparatelor achiziţionate deja, sau pentru care au fost achitate avansuri (au fost semnalate numeroase cazuri în care aparatele au fost lăsate de utilizatori în custodie în depozitele distribuitorilor), fapt care denotă că, operatorii economici care nu şi-au îndeplinit obligaţia de dotare cu noile dispozitive, nu au motive obiective pentru neconformare”, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

Astfel, prin proiectul de act normativ se propune eliminarea contravenţiei referitoare la nerespectarea de către utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a termenelor prevăzute de lege, de a utiliza aparate de marcat cu jurnal electronic, autorităţile de control urmând să aplice de la prima abatere sancţiunile prevăzute la art.11 alin. (1) lit. f) din OUG nr. 28/1999, respectiv amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, precum şi suspendarea activităţii operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor şi confiscarea sumelor nejustificate.

Totodată, reprezentanţii MFP amintesc că au comunicat public faptul că măsura introducerii sancţiunii pentru nedotarea cu aparate de marcat cu jurnal electronic sub incidenţa Legii prevenirii va fi în vigoare temporar şi este ultimul sprijin care poate fi acordat contribuabililor în perioada de implementare a noilor aparate de marcat.

Mai mult, potrivit sursei citate, perpetuarea situaţiei în care o mare parte dintre operatorii economici au achiziţionat şi instalat aparate de marcat cu jurnal electronic, iar o altă parte, a rămas în expectativă, discriminează operatorii economici corecţi şi generează nemulţumiri în rândul acestora.

Regimul utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale este reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 şi de Normele metodologice pentru aplicarea acesteia

Însă, având în vedere faptul că operatorii economici care aveau obligaţia să se doteze cu noile aparate de marcat până la data de 1 septembrie 2018 riscau sancţiuni drastice fără ca vinovăţia să fie directă şi exclusivă a acestora, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 701/2018 prin care a fost introdusă sub incidenţa Legii prevenirii contravenţia pentru nedotarea la termen cu noile aparate de marcat, astfel încât să se asigure o abordare de tip preventiv, stimulativ şi nu de sancţionare imediată de la prima abatere a operatorilor economici.

În procesul de implementare a noilor aparate de marcat sunt implicate Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Informatică – ICI Bucureşti, care testează prototipurile noilor aparate de marcat cu jurnal electronic şi eliberează, dacă acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, avizul tehnic favorabil, Ministerul Finanţelor Publice, prin Comisia de autorizare a distribuitorilor pentru aparate de marcat electronice fiscale avizate tehnic, care autorizează distribuitorii de aparate de marcat după ce au obţinut avizul tehnic favorabil de la ICI Bucureşti, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), prin structurile teritoriale, care eliberează numărul unic de identificare necesar pentru fiscalizarea aparatelor de marcat, operatorii economici distribuitori de aparate de marcat, care depun documentaţia şi prototipurile de aparate, la ICI Bucureşti, în vederea obţinerii avizului tehnic favorabil, şi operatorii economici care au obligaţia de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Potrivit datelor MFP, până la data de 14 noiembrie 2019, ICI Bucureşti a emis 125 avize tehnice favorabile, Ministerul Finanţelor a emis 119 autorizaţii de distribuţie pentru toate tipurile de aparate de marcat, ANAF a emis numere unice de înregistrare  pentru 512.469 aparate de marcat, iar la nivel naţional au fost instalate 481.111 aparate de marcat dotate cu jurnal electronic.

“Din informaţiile deţinute de MFP a rezultat că procesele de implementare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic au înregistrat un declin accentuat în perioada ianuarie – octombrie 2019, comparativ cu perioada septembrie – decembrie 2018, astfel: numărul aparatelor de marcat înregistrate în sistemul informatic al ANAF de către producători/distribuitori/importatori a scăzut în medie cu 78%, ritmul de atribuire a seriilor fiscale a scăzut în medie cu 60%, ritmul de instalare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic a scăzut în medie cu 40%”, se menţionează în nota de fundamentare. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Producţia de lapte de consum a crescut cu 7,4% în perioada ianuarie-noiembrie 2019. Importul, în scădere cu 15,2%

Publicat

supermarket, cumparaturi

Producţia de lapte de consum a crescut cu 7,4% în perioada ianuarie-noiembrie 2019, un avans de 20.631 tone, în timp ce importul de lapte brut s-a redus cu 15,2%, o diminuare de 17.380 tone, faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri.

Astfel, producţia de lapte de consum obţinută în 11 luni din 2019 a fost de 299.892 tone, iar importurile de lapte brut au totalizat 96.819 tone.

În perioada ianuarie-noiembrie 2019, creşteri ale producţiei au mai fost înregistrate la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 9.271 tone (+4,6%), brânzeturi cu 2.131 tone (+2,4%), smântână de consum cu 897 tone (+1,5%). În schimb, producţia de unt a scăzut cu 219 tone (-2,2%).

Unităţile de procesare au colectat de la fermieri mai mult cu 12.509 tone de lapte, respectiv 1,2%, în primele 11 luni ale anului 2019, ajungând la o cantitate de 1,037 milioane tone.

În luna noiembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile de procesare a scăzut cu 5.906 tone (-6,8%), la 81.349 tone. De asemenea, au fost înregistrate scăderi ale producţiei la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3.935 tone (-18,8%), smântână de consum cu 456 tone (-7,7%), lapte de consum cu 1.884 tone (-6,1%), unt cu 57 tone (-5,7%) şi brânzeturi cu 306 tone (-4%).

Datele INS arată că doar cantitatea de lapte brut importat de către unităţile de procesare a scăzut în noiembrie faţă de octombrie cu 786 tone (-6,6%), totalizând 11.173 tone.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna noiembrie 2019, cantitatea de lapte colectată de unităţile de procesare a scăzut cu 1.019 tone (-1,2%). Astfel, s-a redus şi producţia la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 2.503 tone (-12,8%), unt cu 108 tone (-10,3%), smântână de consum cu 267 tone (-4,7%).

Pe de altă parte, au fost consemnate creşteri ale producţiei la lapte de consum cu 2.811 tone (+10,8%) şi brânzeturi cu 444 tone (+6,5%), dar şi un avans la importul de lapte brut cu 1.045 tone (+10,3%) în noiembrie 2019 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.AGERPRES

Citește mai departe