Connect with us

ECONOMIE

România a avansat trei poziţii într-un clasament al prosperităţii, în ultimii ani. Țara se află pe locul 45 din 149

Publicat

bani lei

România a înregistrat, în ultimii ani, un avans de trei poziţii în Indicele Prosperităţii, şi se situează, în prezent, pe locul 45 din 149 de ţări, potrivit unui comunicat al Erste Group remis vineri AGERPRES.

„Erste Group şi Institutul Legatum au publicat cea de-a treia ediţie a raportului anual privind prosperitatea în ECE. În acest an, România ocupă locul 45 într-un indice global care include 149 de state. Prosperitatea a înregistrat o uşoară creştere în România în ultimii ani, fiind înregistrat un avans de trei poziţii, de la locul 48 în 2016. Dacă regiunea ECE ar fi considerată o singură ţară, România s-ar situa pe locul 38 în lume din punct de vedere al prosperităţii. Austria deţine cea mai bună poziţie în regiune, ocupând locul 15 mondial, în timp ce Serbia se află pe locul 56, cu cel mai scăzut indicator al prosperităţii din ECE”, arată autorii raportului într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

Indicele Prosperităţii Legatum trece dincolo de sfera indicatorilor macroeconomici şi măsoară prosperitatea luând în calcul atât bogăţia materială, cât şi bunăstarea socială. Indicele clasifică ţările în funcţie de nouă domenii diferite: calitate economică, mediu de afaceri, administraţie publică, educaţie, sănătate, siguranţă şi securitate, libertate personală, capital de încredere şi mediul natural. Ediţia de anul acesta a raportului privind prosperitatea în ECE se axează pe condiţiile de trai, sănătate şi educaţie.

„Următorii cincizeci de ani vor aduce schimbări profunde pe toate palierele societăţii – impunând un nou nivel de cooperare, coordonare şi solidaritate. Se împlinesc 200 de ani de la înfiinţarea Erste ca bancă ce are drept fundament răspândirea şi asigurarea prosperităţii. De-a lungul anilor a devenit clar că acest aspect are implicaţii pentru realitatea de zi cu zi a clienţilor noştri – este deci vital să înţelegem şi să măsurăm prosperitatea nu doar la nivel macro, ci şi la nivel micro. Astfel, ne asigurăm că putem sprijini oamenii, comunităţile şi companiile să ducă o viaţă sănătoasă din punct de vedere financiar”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Grupului Erste.

Indicele reflectă creşterea remarcabilă a prosperităţii în ECE din ultimele trei decenii şi convergenţa nivelurilor de trai cu cele din Europa Occidentală. Cu toate acestea, odată cu salariile au crescut şi aşteptările oamenilor şi costul vieţii, ceea ce înseamnă că majorarea veniturilor nu s-a corelat mereu şi cu creşterea gradului de satisfacţie privind nivelul de trai.

Potrivit realizatorilor studiului, acest aspect este evident în rândul tinerilor care, spre deosebire de părinţii lor, nu analizează retrospectiv cât de mult a crescut calitatea vieţii de la căderea comunismului încoace, ci văd lucrurile global şi, în special, prin comparaţie cu tinerii de aceeaşi vârstă din Europa Occidentală.

Marile speranţe ale oamenilor de a duce o viaţă mai bună după 1989 nu s-au materializat, iar dezamăgirea populaţiei a contribuit la creşterea migraţiei în regiune. În România, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004, arată sursa citată.

„Pentru a face faţă unui mediu social şi economic instabil, oamenii au decis să se mute în altă parte. 18 milioane de emigranţi au părăsit regiunea de la căderea comunismului. În cazul României, aproape 20% din populaţia activă a emigrat începând cu anul 2004. Atât oameni calificaţi, cât şi necalificaţi au plecat în căutarea unui loc de muncă, deşi cei cu studii superioare au emigrat mai des şi au stat în străinătate mai mult timp”, se arată în document.

Creşterea costului vieţii a influenţat indicatorii de prosperitate. În România, preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 257% între 2000 şi 2017, comparativ cu 98% în Ungaria şi cu 87% în Letonia, media UE fiind 36%. Cu toate acestea, media creşterilor salariale în România, Croaţia, Cehia, Estonia şi Slovacia nu a depăşit 3 euro pe oră, faţă de 10 euro în Franţa. Costul ridicat al vieţii şi salariile scăzute înseamnă că un loc de muncă nu este întotdeauna garanţia unui nivel de trai decent. Tocmai de aceea, în România s-a constatat că una din cinci persoane ocupate (18,9%) este expusă riscului de sărăcie, acesta fiind cel mai ridicat procent din UE, subliniază raportul.

Potrivit acestuia, însă, potenţialul României de a-şi creşte prosperitatea este dat de sistemul educaţional, clasat pe locul 39 în lume.

„Mai exact, un nivel ridicat al educaţiei – în special în disciplinele tehnice – a fost până acum un atu specific regiunii ECE, în ansamblul ei. Atât numărul studenţilor, cât şi cel al absolvenţilor sunt în creştere. Cererea în domeniul educaţiei terţiare a crescut exponenţial de la căderea comunismului, unele ţări din ECE înregistrând o creştere de 168% a ratei înscrierilor. Totuşi, ca pondere în PIB, finanţarea publică a învăţământului superior în ECE ajunge la doar 30-40% din fondurile alocate în mod obişnuit în Europa Occidentală”, se mai menţionează în document.

Cu un număr tot mai mare de start-upuri şi cu rate ale ocupării forţei de muncă în sectoarele high-tech peste media Uniunii Europene, sunt şanse reale ca economia cunoaşterii să devină următorul motor al creşterii pentru ţările din ECE, inclusiv în România. Însă pentru a depăşi decalajele de competenţe şi pentru a creşte numărul de absolvenţi calificaţi, guvernele statelor ECE trebuie să aibă o strategie pe termen lung şi să colaboreze cu sectorul privat, consideră autorii.

Capitalul uman în IT&C impulsionează inovaţiile digitale şi poate fi considerat crucial pentru competitivitatea economiilor moderne. Aproximativ 210.000 de români lucrează în prezent în domeniul IT&C, reprezentând 2,5% din totalul forţei de muncă din ţară. Contribuţia sectorului la PIB-ul României a crescut semnificativ în ultimii ani, situându-se în prezent la 5,9%.

Pe de altă parte, cel mai problematic aspect al prosperităţii în România este capitalul social încă slab.

„Pe locul 83, capitalul social încă slab este cel mai problematic aspect al prosperităţii în România. Un capital social scăzut are un impact esenţial asupra atingerii prosperităţii generale în ECE, deoarece este vital în realizarea tranziţiei complete către democraţie şi economia de piaţă. Legăturile şi încrederea dintre cetăţeni, precum şi între cetăţeni şi instituţii este substanţial mai slabă în ECE decât în alte regiuni ale lumii. Încrederea este esenţială pentru o diviziune a muncii bazată pe piaţă şi pentru o piaţă a creditării eficientă şi corectă. În plus, ţările cu niveluri iniţial ridicate ale capitalului social au suferit recesiuni economice mai puţin severe în perioada 2007 – 2016”, subliniază documentul.

În context, acesta arată că îmbunătăţirea capitalului social va juca un rol decisiv în continuarea tranziţiei şi convergenţei veniturilor în România, o ţară în care mai bine de un sfert din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, comparativ cu 17,1% în regiunea ECE şi 5,1% în Europa Occidentală. Mai mult, un capital social solid permite formarea unor instituţii publice puternice şi eficiente, care stimulează dezvoltarea sectorului privat şi crearea bogăţiei.

„Educaţie, tehnologie şi infrastructură, cu accent pe educaţie. Iată ce au spus majoritatea românilor că îşi doresc pentru a avea o viaţă prosperă. România are nevoie de investiţii uriaşe pentru a avansa pe lanţul valoric al economiei şi pentru a face faţă provocărilor interne: demografia şi emigraţia, disparităţile geografice şi calitatea vieţii. Având în vedere că investiţiile se situează sub nivelul de care are nevoie ţara, noi ne concentrăm pe educaţia financiară, oferind astfel oamenilor puterea de a crede în forţele proprii şi în capacitatea lor de a dezvolta economia şi de a-şi îmbunătăţi stilul de viaţă”, a declarat spune Sergiu Manea, CEO al BCR.

Erste Group este unul dintre principalii furnizori de servicii financiare din estul Uniunii Europene. Cei aproximativ 47.000 de angajaţi deservesc peste 16,5 milioane de clienţi în peste 2.400 de sucursale din 7 ţări (Austria, Republica Cehă, Slovacia, România, Ungaria, Croaţia, Serbia). În prima jumătate din 2019, Erste Group deţinea active totale în valoare de 248 miliarde euro, înregistra un profit net de 732 milioane euro, precum şi un indice al capitalului comun de rangul 1 (CET1, final) la 13,5%. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ECONOMIE

Minivacanță în decembrie. Guvernul a decis ca ziua de 2 decembrie 2022 să fie zi liberă

Publicat

Guvernul a stabilit ca vineri, 2 decembrie 2022, să fie zi liberă pentru salariații din instituţiile şi autorităţile publice, având în vedere că aceasta se situează între zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, conform Codului Muncii, și zile de repaus săptămânal.

Decizia de a stabili zilele libere la începutul anului, pentru personalul din sistemul bugetar, a fost luată potrivit Codului Muncii, astfel încât angajatorii și angajații să își poată stabili și previziona zilele libere pentru întregul an.

Prevederile actului normativ nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza procesului de producţie sau specificului activităţii și nici magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 2 decembrie sau participanţilor în aceste procese.

Potrivit documentului aprobat de Guvern, prin centrala Ministerului Finanțelor se vor efectua operațiuni de încasări și plăți, operațiuni de plăți privind serviciul datoriei publice, precum și eventualele operațiuni de debitare dispuse de Comisia Europeană din contul de resurse proprii în lei deschis la Trezoreria Statului.

De asemenea, unitățile/subdiviziunile administrativ teritoriale care în data de 2 decembrie 2022 au obligaţii de plată scadente la împrumuturile contractate din venituri din privatizare, potrivit scadențarelor anexate la convențiile de împrumut, vor lua din timp măsurile necesare în vederea efectuării plății sumelor scadente.

Pentru recuperarea zilei libere, instituţiile şi autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 31 decembrie 2022, potrivit planificărilor stabilite. MEDIAFAX

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ECONOMIE

Criza facturilor: Ministrul Energiei anunță cum își pot recupera clienții banii de la companii

Publicat

ministrul economiei

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, anunță că a fost stabilită procedura prin care clienții își pot recupera banii în cazul facturilor calculate greșit de distribuitori.

„Există procedură regulament special pentru aceste diferende între client și furnizor, procedură stabilită de ANRE. Dacă diferența de sumă este mai mare de 100 de lei, atunci la cererea clientului, în termen de 5 zile, furnizorul are obligația de a efectua plata. Dacă diferența e mai mică de 100 de lei atunci se recuperează din factura următoare”, a explicat ministrul Virgil Popescu.

Guvernul a mai decis că furnizorii au obligația să recalculeze facturile fără a impune penalități în termen de 15 zile. De asemenea, în perioada de 15 zile, se suspendă inclusiv o eventuală plată a acestora, a mai spus ministrul Energiei.

În plus, pentru a preîntâmpina eventuale abuzuri ale companiilor față de clienți pe perioada aplicării ordonanței de urgență de plafonare și compensare sunt interzise debranșările, a precizat Virgil Popescu.

(sursa: Mediafax)

Citește Romania24.ro pe Google News

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Mediului vorbește despre taxe mai mari pe mașini second hand

Publicat

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că ia în calcul să majoreze taxele auto pentru a descuraja înmatricularea mașinilor second hand în România. Primarii susțin ideea, a dezvăluit ministrul, însă o astfel de măsură nu va putea fi luată deocamdată.

„Am avut o discuție lungă, de două-trei ore, cu Asociația Municipiilor, Asociația Orașelor și Asociația Comunelor, unde cei de la masă (primarii – n.r.) au susținut clar o descurajare a înmatriculării mașinilor second hand în România și au spus clar: taxare! Există la nivelul autorităților locale o presiune uriașă la înmatriculări. Era un domn primar la masă și spunea că vin 40-50 de cereri de înmatriculare de la aceeași persoană. Sunt oameni care cu asta se ocupă”, a declarat ministrul Mediului, marți, la TVR.

Demnitarul a mai spus că majorarea taxelor auto este solicitată de numeroși primari.

„Există o posibilitate, dar orice majorare de taxe sau orice taxă nouă trebuie pregătită, conform legii, cu 6 luni înainte, să nu fie cu aplicabilitate de pe o zi pe alta. Dacă se va ajunge la o astfel de decizie și, din ce am înțeles de la unii reprezentații unor autorități locale, vor susține în interesul localităților pe care le conduc, în interesul municipiilor”, a explicat Tanczos Barna.

Ministrul Mediului a dezvăluit faptul că majorarea taxelor ar putea fi rediscutată de guvernanți în anul 2023

Citește mai departe

ECONOMIE

Noile plafoane la facturi. Peste un milion de facturi vor fi refăcute

Publicat

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat noile plafoane la facturile la energie electrică și gaze. De asemenea, prim-ministrul a spus că peste un milion de facturi vor fi refăcute fără ca românii să fie debranșați.

La energie electrică scade plafonul de la 1 leu la 0,8 lei per kW în cazul consumatorilor casnici și se fixează la 1 leu per kW în cazul IMM-urilor, au decis guvernanții, scrie MEDIAFAX.

În ceea ce privește limita de consum, aceasta crește de la 300 de kW la 500 de kW la persoane fizice.

La gaze plafonul scade la 0,31 Kw, iar limita de consum crește de la 1.000 la 1.500 de Kw. Discount-ul este 0,221 lei per kW, iar pentru IMM-uri, școli spitale, biserici și industria alimentară este 0,36 lei per kW

Am luat decizia ca toate facturile să fie retrimise fără ca oamenii să fie debranșați, a mai spus premierul Nicolae Ciucă.

Măsura se va aplica de la 1 februarie până la 31 martie și va avea un impact de aproximativ 3 miliarde de lei, a adăugat premierul.

Toate facturie făcute greșit vor fi refăcute, iar clienții nu vor plăti penalități, a mai spu premierul Ciucă. Este vorba despre peste un milion de facturi greșite, a precizat Nicolae Ciucă.

Întrebat dacă firmele ar putea fi obligate să nu mai facă concedieri, Ciucă a răspuns că toate aceste măsuri au fost discutate și dezbătute astfel încât să nu se închidă companiile și locurile de muncă să fie păstrate.

Chestionat mai departe dacă va cere să nu facă în această perioadă concedieri, prim-ministrul a răspuns că este o condiție care va fi discutată cu mediul de afaceri.

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe