Connect with us

ACTUALITATE

România a fost inclusă pe lista galbenă de autorităţile ungare. Testarea COVID la frontieră – obligatorie

Publicat



România a fost inclusă pe lista galbenă, conform informaţiilor comunicate public de către autorităţile ungare, cetăţenii ce călătoresc din ţara noastră în Ungaria fiind testaţi obligatoriu la punctul de trecere a frontierei, pentru infecţia cu noul coronavirus, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

Pe lângă România, zona galbenă mai cuprinde în prezent Bulgaria, Portugalia, Suedia, Marea Britanie, Norvegia, Federaţia Rusă, Serbia, Japonia, China şi SUA, arată MAE, într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES.

Potrivit sursei citate, noile prevederi legislative care reglementează condiţiile de intrare pe teritoriul Ungariei se aplică atât cetăţenilor ungari, cât şi cetăţenilor străini (indiferent de cetăţenie, UE, non-UE), criteriul de clasificare pentru accesul în Ungaria fiind statul (zona) din care vine cetăţeanul respectiv. Totodată, conform informaţiilor comunicate de autorităţile ungare, noile dispoziţii nu se aplică tranzitului de marfă, posesorilor de paşapoarte oficiale şi persoanelor care pot dovedi că în ultimele şase luni au fost diagnosticate cu SARS-CoV-2.

Statele de provenienţă ale persoanelor care doresc să intre în Ungaria sunt clasificate pe trei categorii : zona verde – fără restricţii de intrare, zona galbenă – restricţii de intrare, zona roşie – nu este permisă intrarea. La acest moment, statele incluse în zona roşie sunt: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Belarus, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Ucraina, dar şi restul statelor din Asia, Africa şi America Latină care nu sunt enumerate în zona galbenă.

Persoanele care intră pe teritoriul Ungariei din statele incluse de autorităţile ungare în zona galbenă, zonă în care se află şi România, sunt testate obligatoriu la punctul de trecere a frontierei. Cetăţenilor care prezintă simptome nu li se permite intrarea în ţară, iar cei care nu prezintă simptome intră obligatoriu în carantină, fie instituţionalizată, fie la domiciliu (autoizolare) în Ungaria (dacă există posibilitatea), fiind luaţi în evidenţele autorităţilor sanitare ungare.

Persoanele faţă de care s-a dispus măsura carantinei la domiciliu (autoizolare) pot solicita autorităţilor competente ieşirea din carantină după efectuarea a două teste moleculare biologice, la un interval de minimum 48 h. În cazul în care primul test este negativ, persoana poate ieşi din carantină, dar este obligată în continuare să efectueze şi cel de-al doilea test. În situaţia în care cel de-al doilea test este pozitiv, se dispune reinstituirea carantinei de 14 zile.

Sunt exceptate de la măsura carantinei la domiciliu persoanele care prezintă la punctul de trecere a frontierei două teste moleculare cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 efectuate în ultimele cinci zile înainte de intrarea în Ungaria, dar la o diferenţă de minimum 48 de ore. MAE reiterează că certificatele trebuie să fie emise în limba maghiară sau engleză.

MAE subliniază că cetăţenilor români care sosesc din statele aflate în zona roşie nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul ungar.

Cu privire la tranzit, autorităţile ungare au precizat că cetăţenii străini care intră în Ungaria în scopul tranzitării teritoriului vor fi supuşi unei examinări medicale şi li se va permite accesul, în măsura în care persoanele nu prezintă simptome. Totodată, pentru permiterea tranzitului, sunt obligatorii respectarea condiţiilor prevăzute de Codul Schengen, prezentarea unui document din care să rezulte scopul deplasării şi ţara de destinaţie, precum şi asigurarea dreptului de intrare pe teritoriul statului vecin Ungariei care se află pe ruta de tranzit spre ţara de destinaţie.

De asemenea, tranzitul se va desfăşura în maximum 24 de ore, pe rutele special desemnate, cu posibilitatea opririi la punctele de odihnă sau alimentare marcate în acest sens.

Punctele de frontieră pentru intrare/ieşire, rutele de tranzit, locurile de odihnă şi intervalele orare de părăsire a teritoriului Ungariei sunt disponibile pe site-ul poliţiei ungare: www.police.hu.

De asemenea, există derogări specifice anumitor categorii de persoane. Dintre acestea: cetăţenii anumitor state vecine, inclusiv România, (lucrători transfrontalieri, deţinători de imobile etc.) pot intra pe teritoriul Ungariei pe o rază de 30 de km în zona de frontieră pentru maximum 24 de ore; lucrătorii sezonieri din agricultură provenind din toate statele vecine pot intra în Ungaria la solicitarea angajatorului şi după informarea prealabilă de către angajator a Inspectoratului General al Poliţiei.

Demersurile angajatorului se fac electronic, cu 48 de ore înainte, iar cererea va cuprinde numele şi documentul de identitate al angajatului, locul desfăşurării activităţii, locul cazării şi durata raportului de muncă. Suplimentar, angajatorii sunt obligaţi să informeze în scris lucrătorii sezonieri, în limba maternă a acestora, despre condiţiile şi data intrării pe teritoriul Ungariei. Trecerea frontierei se realizează doar prin punctele care vor fi stabilite de conducerea poliţiei ungare în acest scop, în mod organizat, în grupuri. Lucrătorii sezonieri pot intra după efectuarea controlului medical care nu confirmă suspiciunea contactării virusului COVID-19.

După intrarea în Ungaria, salariatul sezonier va fi luat în evidenţele de autorităţilor de sănătate publică şi va intra în carantină la locul de muncă timp de 14 zile. La încetarea raportului de muncă, angajatorul este obligat să anunţe atât punctul de trecere a frontierei, cât şi autorităţile de sănătate publică din Ungaria cu 48 de ore înaintea plecării.

Sunt scutite de restricţii şi călătoriile în scop de afaceri. Managerii sau angajaţii companiilor înregistrate în Ungaria sau în ţările menţionate în Hotărârea de Guvern 341/2020 pot intra în această ţară fără restricţii, dacă respectivele companii sunt afiliate, iar în accepţiunea legii privind impozitarea între ele există relaţii contractuale. Persoana în cauză trebuie să demonstreze că deplasarea se face în interes de serviciu, arată MAE.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Budapesta: 0036 13 847 689, al Consulatului General al României la Szeged: 0036 62 424 431 sau al Consulatului General al României la Gyula: 0036 66 464 579, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice 0036 30 535 69 12 sau ale oficiilor consulare: 0036 30 6777 980 – Consulatul General al României la Szeged şi 0036 30 6357181 – Consulatul General al României la Gyula.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: www.mae.ro/node/51934, budapesta.mae.ro, szeged.mae.ro, gyula.mae.ro şi www.mae.ro/. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Avertizare meteo de caniculă. Temperaturile vor ajunge până la 37 de grade

Publicat

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, joi, o informare de caniculă valabilă joi, vineri şi sâmbătă în sudul şi estul ţării.

Astfel, în perioada 6 – 8 august, în regiunile sudice şi estice vremea va fi caniculară şi se vor înregistra temperaturi maxime de 34 – 37 de grade Celsius, iar vântul va prezenta intensificări temporare, cu viteze la rafală, în general, de 40 – 50 km/h.

Meteorologii avertizează că îndeosebi vineri şi sâmbătă indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi în cea mai mare parte a Munteniei şi a Dobrogei şi local în Moldova şi Oltenia.

De asemenea, indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pe arii restrânse pragul critic de 80 de unităţi şi în Câmpia de Vest, mai ales pe parcursul zilei de sâmbătă. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record. Se estimează reduceri suplimentare de personal de circa 38%

Publicat

Hotelurile din România înregistrează rezultate negative record, pe măsură ce pandemia Covid-19 şi restricţiile guvernamentale au prăbuşit cererea din partea turiştilor străini, fiind preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Potrivit unui sondaj Cushman & Wakefield realizat în parteneriat cu Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR), pandemia COVID-19 a avut un impact foarte rapid şi drastic asupra sectorului hotelier din România.

Conform sondajului, 64% dintre respondenţii din industria hotelieră au resimţit impactul pandemiei instant, din ultima săptămână a lunii februarie, când primul caz de infectare cu COVID-19 în România a fost confirmat. După declararea stării de urgenţă, în data de 14 martie, numărul hotelierilor afectaţi a crescut la 98% în a treia săptămână din martie, ajungând la 100% în luna aprilie.

“Pe măsură ce cererea din partea turiştilor străini s-a prăbuşit, gradul de ocupare al hotelurilor din România a scăzut rapid atingând un procent cu un singur număr, rezultând într-o scădere semnificativă a veniturilor. Decăderea cererii a dus la pierderi în medie de 25,9 euro pe cameră pe zi în aprilie 2020, indicând un declin de 178% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Ca urmare a măsurilor guvernamentale de a închide temporar frontierele şi de a interzice adunările, marea majoritate a hotelurilor din România au fost închise”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sondajului, 75% din hotelurile din România au fost închise la sfârşitul lunii martie. Cu reducerea restricţiilor, multe hoteluri încep să se redeschidă, dar există încă 2% din hoteluri care intenţionează să se deschidă doar anul viitor. Pentru a face faţă acestei crize neprevăzute, hotelierii au luat măsuri drastice pentru a-şi reduce costurile, inclusiv concedierea personalului.

De altfel, potrivit sondajului, aproximativ 29% din forţa de muncă este deja concediată. “Dat fiind faptul că situaţia nu s-a îmbunătăţit în mod semnificativ, este nevoie de un ajutor urgent pentru a evita un impact mai mare asupra forţei de muncă în sectorul hotelier. Luând în considerare condiţiile actuale ale pieţei şi sprijinul guvernamental limitat, 80% dintre hotelieri afirmă că afacerea lor nu va putea supravieţui mai mult de 4 luni din punct de vedere financiar”, se mai precizează în comunicat.

Considerând că sondajul a fost realizat între lunile aprilie şi mai, iar cererea nu a revenit încă, pragul de supravieţuire pentru majoritatea hotelurilor va fi atins în luna august. Deşi hotelierii au pus în aplicare eforturi semnificative pentru a reduce costurile de operare, o intervenţie guvernamentală este necesară în mod urgent pentru a proteja forţa de muncă din industria hotelieră.

Similar altor ţări din CEE, hotelurile din România au fost nevoite să îşi schimbe priorităţile, concentrându-se pe reducerea cheltuielilor operaţionale şi costurilor de promovare şi marketing, în paralel cu gestionarea fluxului de anulări ale rezervărilor. Din perspectiva resurselor umane, 80% dintre respondenţi au apelat la schema de şomaj tehnic subvenţionată de Guvern pentru a contracara efectele crizei Covid-19. În general, hotelierii români au luat măsuri de reducere a efectivului de salariaţi peste media din CEE, reducând personalul cu 29%, în comparaţie cu o medie de 24% în CEE.

În pofida faptului că graniţele Uniunii Europene s-au redeschis de la 1 iunie, ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2020 sunt preconizate reduceri suplimentare de personal de aproximativ 38%.

Respondenţii hotelieri români au exprimat cel mai mare nivel de nemulţumire comparativ cu celelalte ţări din CEE, 85% dintre aceştia considerând că informaţiile comunicate de autorităţi au fost neclare. Deşi gradul de satisfacţie faţă de sprijinul guvernamental este relativ scăzut, s-a înregistrat un nivel mai mare decât în celelalte ţări din CEE, cu 15% din hotelieri satisfăcuţi, în comparaţie cu 10% în celelalte ţări.

“Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi se pregătesc să intre într-o perioadă de revenire, există multă incertitudine cu privire la capacitatea de a beneficia de sprijin din partea Guvernului. Doar 25% dintre hotelieri au o înţelegere clară a modalităţilor de accesare a sprijinului propus, în timp ce marea majoritate rămâne nemulţumită cu privire la gradul de accesibilitate a măsurilor de sprijin guvernamental. În timp ce în multe alte ţări, guvernele au anunţat deja un ajutor specific pentru turism şi sectorul hotelier, de exemplu subvenţii financiare directe în Republica Cehă, vouchere de călătorie în Polonia şi campanii agresive de promovare a turismului intern în Germania, în România, hotelierii au primit un ajutor limitat”, se menţionează în comunicat.

În săptămânile cuprinse între 24 aprilie şi 25 mai, 75% dintre hotelieri au declarat că sunt pregătiţi sau extrem de pregătiţi pentru redeschiderea proprietăţilor, 87% fiind încrezători că pot asigura siguranţa clienţilor şi a angajaţilor.

“Pe măsură ce hotelurile s-au redeschis şi altele continuă să se pregătească pentru redeschidere, hotelierii afirmă că asigurarea securităţii sanitare pentru oaspeţi şi angajaţi reprezintă principala prioritate a lor. În condiţiile în care Covid-19 provoacă un grad semnificativ de îngrijorare în rândul turiştilor şi a personalului din hoteluri, marea majoritate a respondenţilor au indicat că sunt în favoarea obţinerii unei noi certificări de sănătate şi securitate (Health & Safety)”, se mai spune în comunicat.

Potrivit sondajului, odată cu relaxarea restricţiilor de călătorie, mai multe hoteluri (în special branduri internaţionale şi locale) doresc să redeschidă, în ciuda lipsei de sprijin din partea autorităţilor. În timp ce cererea foarte scăzută rămâne cea mai mare preocupare a hotelierilor, aceştia se vor confrunta, de asemenea, şi cu provocări cauzate de creşterea ofertei pe piaţă, considerând că unele branduri notabile se vor deschide pe parcursul sezonului estival 2020.

În comparaţie cu alte pieţe hoteliere din CEE, hotelurile româneşti sunt mai puţin dependente de cererea internaţională, aproape 80% din sosiri fiind interne. În timp ce acest factor va ajuta cu siguranţă la procesul de redresare al pieţei, recuperarea lentă anticipată a turiştilor care călătoresc în interes de afaceri rămâne o preocupare, considerând că acest segment este un factor important pentru gradul de ocupare al hotelurilor din România. Pe lângă acestea, companiile multinaţionale sunt interesate de mutarea unor operaţiuni în România, un factor care va determina o creştere importantă a cererii din sectorul de business.

În plus, deşi este probabil să aibă un impact principal asupra hotelurilor din Bucureşti, Campionatul European de Fotbal planificat pentru anul viitor ar putea stimula un impact pozitiv asupra performanţelor hoteliere şi să marcheze procesul de recuperare printr-o creştere sănătoasă a gradului de ocupare şi a ADR-ului.

“Perspectiva pe termen lung pentru sectorul hotelier românesc rămâne pozitivă, susţinută de creşterea sănătoasă a turismului din ultimii ani, precum şi de atractivitatea continuă a ţării pentru întreprinderile internaţionale ce stimulează cererea business. Cu toate acestea, potrivit Oxford Economics, numărul de nopţi în spaţiile de cazare plătite în Bucureşti este aşteptat să atingă nivelul de dinainte de criză doar între 2023 şi 2024, iar mai apoi este prevăzută o creştere sănătoasă în anii următori”, se mai precizează în comunicat.

Sondajul a fost efectuat în perioada 23 aprilie 2020 – 24 mai 2020, pe un număr de 132 de respondenţi din România, Cehia, Ungaria, Polonia şi alte ţări europene, 44 de hotelieri români participând la acest sondaj.

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală, ce activează în toate segmentele pieţei imobiliare, fiind afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent.

Federaţia Industriei Hoteliere din Romania (FIHR) este prima organizaţie patronală din turismul românesc şi cea mai reprezentativă din industria hotelieră, prin cifra de afaceri şi numărul de angajaţi, reunind 4 din top 5 companii hoteliere din România după cifra de afaceri. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Compania americană Moderna a anunţat ce preț va avea doza de vaccin împotriva COVID-19

Publicat

Compania farmaceutică americană Moderna a anunţat miercuri că va comercializa viitorul său vaccin său împotriva COVID-19 la un preţ cuprins între 32 şi 37 de dolari doza, un ”preţ de pandemie” care va depinde de asemenea de volumele solicitate de fiecare ţară, exprimându-şi totodată speranţa unui acces universal la vaccin, informează agenţia EFE.

”Lucrăm cu guverne din întreaga lume şi cu alte entităţi pentru a ne asigura că vaccinul va fi accesibil independent de capacitatea de plată”, a promis într-o discuţie cu investitorii consilierul delegat al companiei Moderna, Stephane Bancel.

Preţul va fi mai redus pentru acele ţări care solicită volume mari de vaccin, iar pentru o comandă ”mică”, adică una de ordinul a câteva milioane de doze, preţul va fi în intervalul menţionat, între 32 şi 37 de dolari, potrivit precizărilor companiei.

Acest preţ este superior celui de 19,5 dolari avansat de o altă companie farmaceutică americană, Pfizer, pentru vaccinul pe care aceasta îl dezvoltă împreună cu societatea germană BioNTech şi care, la fel ca în cazul vaccinului Moderna, se află la începutul fazei a treia de testare, ultima etapă a testelor clinice menite să certifice eficacitatea şi siguranţa administrării vaccinului.

Guvernul american a dublat luna trecută investiţia destinată companiei farmaceutice Moderna pentru susţinerea unui potenţial vaccin împotriva COVID-19, suplimentând cu 472 de milioane de dolari suma de 483 de milioane deja anunţată.AGERPRES/(AS – autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Adrian Dădârlat)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 800 de angajați ai șantierelor navale din România vor fi disponibilizați

Publicat

santier naval damen
sursa foto: damen.com

Grupul Damen va disponibiliza în jur de 1.050 angajaţi din întreaga lume, modificările organizaţionale vizând în cea mai mare parte divizia de Nave Medii, iar în România se va proceda la disponibilizarea unui număr de 870 de angajaţi, potrivit unui comunicat al companiei.

“La începutul acestui an, Grupul Damen a prezentat un plan ambiţios de viitor pornind de la perspectiva navigaţiei în condiţii de zero emisii de carbon dar şi a digitalizării şi standardizării platformelor de lucru. În acest scop, grupul a demarat deja investiţii specifice.

Cu toate acestea, preţul scăzut al petrolului a determinat parţial, o încetinire a activităţii în segmentul offshore. Acest factor, coroborat cu consecinţele epidemiei COVID-19, conduce la necesitatea unor schimbări organizaţionale pe termen scurt, menite să asigure adaptarea companiei la noua realitate. Drept urmare, grupul va disponibiliza în jur de 1.050 angajaţi din întreaga lume. Modificările organizaţionale vizează, în cea mai mare parte, divizia de Nave Medii. În România, se va proceda la disponibilizarea unui număr de 870 de angajaţi, în vreme ce în Olanda, cifra disponibilizărilor este de 173”, se menţionează în comunicatul grupului transmis miercuri AGERPRES.

Conform sursei citate, se estimează că numărul acestora va putea fi limitat prin intermediul proiectelor de mobilitate internă din cadrul filialelor noastre din grup.

Compania menţionează că s-a solicitat avizul consiliilor de lucru relevante, concomitent cu consultarea sindicatelor din România şi din Olanda.

“Nu excludem posibilitatea ca şi alte schimbări organizaţionale să se dovedească a fi necesare. Toate sunt măsuri dificile, cu impact atât asupra afacerii noastre de familie, cât şi asupra angajaţilor noştri. Cu toate acestea, schimbările sunt necesare pentru a putea menţine un climat sănătos în companie şi a beneficia de bunele perspective ale proiectelor potenţiale pe termen lung din diverse sectoare ale pieţei construcţiilor şi reparaţiilor de nave”, se mai spune în comunicat.

Damen Shipyards Group operează 36 de şantiere navale şi de reparaţii, având 12.000 de angajaţi în întreaga lume. Damen a livrat până acum mai mult de 6 500 de nave în peste 100 de ţări, furnizând anual aproximativ 175 de nave către clienţi din întreaga lume. Pe baza conceptului său original şi standardizat de proiectare a navelor, Damen reuşeşte să garanteze o calitate consecventă.

Grupul Damen este prezent în România prin intermediul şantierelor navale Damen Mangalia şi Damen Galaţi.

Cu o suprafaţă de 55 de hectare şi având aproximativ 2.200 de angajaţi, Şantierul Naval Damen Galaţi se numără printre cele mai mari unităţi de producţie din cadrul Grupului olandez Damen care reuneşte 35 de şantiere din întreaga lume.

AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate