Un număr de 400.000 de contracte de muncă sunt suspendate în prezent, a declarat vineri ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, la Digi 24.

Aceasta a apreciat că cei mai mulţi dintre angajaţii cu contracte suspendate se vor regăsi probabil pe listele pe care angajatorii urmează să le depună la Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă pentru obţinerea indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru salariaţi.

“Situaţia ne arată că sunt în acest moment 400.000 de contracte de muncă cu suspendare de activitate, ceea ce înseamnă că cel mai probabil cele mai multe din aceste persoane se vor regăsi pe solicitările angajatorilor (de acordare a şomajului tehnic – n. r.), dar asta nu înseamnă că toate aceste persoane se vor regăsi acolo.

Rămâne să vedem la începutul lunii aprilie pentru prima parte de plată, şi anume pentru 16 – 31 martie, prin solicitările adresate de angajatori, respectiv vom vedea la începutul lunii mai pentru perioada 1 aprilie – 16 aprilie. Reamintesc că decretul domnului preşedinte prin care s-a stabilit starea de urgenţă acoperă perioada 16 martie – 16 aprilie. Ca atare, angajatorii prezintă o primă situaţie aferentă perioadei 16 martie – 31 martie şi a doua situaţie de îndată ce se închide fiscal luna martie, respectiv a doua solicitare va fi începând cu 1 mai pentru perioada 1 aprilie – 16 aprilie”, a declarat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a prezentat, vineri, procedura simplificată pentru accesarea de către angajatori a fondurilor puse la dispoziţie de stat pentru plata şomajului tehnic.

Astfel, plata se va realiza în maximum 15 zile de la depunerea documentelor la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, a anunţat vineri Violeta Alexandru.

“Am simplificat procedura prin care companiile pot avea acces la resursele guvernamentale care să le permită să acorde angajaţilor fondurile pentru şomaj tehnic. Am decis să propun echipei guvernamentale completarea Ordonanţei 30/2020, primul act normativ care se referea la şomajul tehnic, urmare a semnalelor pe care le-am primit din partea sindicatelor, patronatelor, companiilor. Au fost mii de mesaje care au ajuns la Guvern, la Ministerul Muncii, la cabinetul premierului prin care oamenii ne-au făcut sugestii din practică legate de procedura privind accesul la resursele guvernamentale pentru şomajul tehnic. Pentru solicitările adresate de companiile a căror activitate a fost încheiată ca urmare a deciziilor autorităţilor, respectiv pentru companiile a căror activitate este afectată de această epidemie total sau parţial, pe baza unei cereri însoţite de o declaraţie simplă, la care se ataşează lista angajaţilor pentru care deja s-a dispus măsura întreruperii temporare a activităţii, în sensul de intrare în şomaj tehnic, se pot depune documentele la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, astfel încât să poată beneficia de fondurile alocate de Guvern pentru aceste costuri. Procedura a fost simplificată şi în sensul reducerii termenului până la care se efectuează plăţile, respectiv de îndată ce actele sunt depuse la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, în maximum 15 zile, spre deosebire de prevederea iniţială care se referea la 30 de zile, agenţiile vor efectua plăţile pentru angajator”, a arătat vineri ministrul Muncii, într-o conferinţă susţinută la Guvern.

Ea a subliniat că primul pas pe care trebuie să îl facă fiecare angajator este să îşi pregătească documentele astfel ca, la începutul lunii aprilie, pentru perioada 16 – 31 martie, să aibă documentele gata, să le prezinte la agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă în vederea efectuării plăţilor.

Totodată, Violeta Alexandru a explicat că angajatorii nu trebuie să avanseze de la ei plăţile pentru şomaj tehnic.

“Fac precizarea că angajatorii nu trebuie să avanseze de la ei plăţile pentru şomaj tehnic. Tocmai aceasta este facilitatea pe care a pus-o la dispoziţie Guvernul: plăţile se vor face direct de către AJOFM, astfel încât la începutul lunii aprilie angajatorii să dispună de fonduri pentru acoperirea costurilor de şomaj tehnic. La fel se va întâmpla şi la începutul lunii mai, pentru perioada aferentă lunii aprilie, anume 1-16 aprilie, aşa cum sunt reglementate cele două perioade, cea din martie şi din aprilie de decretul domnului preşedinte. (…) Nu trebuie să plătească nimeni din propriile resurse, urmând să le deconteze de la ANOFM, dacă este angajator cu contracte individuale de muncă, respectiv de la ANPIS, dacă lucrează cu alte forme contractuale. Nu trebuie să plătească (angajatorii, n.r.) de la dânşii, urmând să primească fondurile înapoi. Procedura este că depun aceste documente la începutul lunii aprilie pentru perioada din luna martie acoperită de decret, şi vor primi în cel mai scurt timp banii. Aş vrea să lămuresc acest aspect: nu este vorba de decontarea banilor, ci fiecare angajator se prezintă cu această situaţie, respectiv fiecare PFA sau persoană care lucrează în altă formă contractuală, urmând să primească banii în cel mai scurt timp”, a afirmat Violeta Alexandru.

Ministrul Muncii a subliniat că declaraţiile depuse de angajatori nu vor fi verificate momentan de autorităţi
“Aceste reglementări au plecat de la următoarea premisă: avem totală încredere în români. Faptul că am simplificat procedurile înseamnă că avem încredere în angajatori, respectiv în Persoanele Fizice Autorizate, în persoanele care desfăşoară activităţi pe alte forme de muncă legale, că ceea ce ne vor declara dânşii corespunde cu realitatea. Declaraţia pe proprie răspundere vă arată că Guvernul pleacă de la premisa de încredere faţă de toţi cei care vor solicita fonduri guvernamentale. (…) Nu vom face verificări în această perioadă. De aceea insist pe componenta de încredere pe care o avem în români. Eventuale verificări se vor face ulterior, pe baza unui eşantion pe care îl avem în vedere, dar după ce depăşim această perioadă critică. Avem încredere că informaţiile pe care ni le daţi sunt informaţii corecte, care reflectă realitatea. (…) Reiau apelul la toţi angajatorii, toate persoanele care doresc să beneficieze de această resursă pe care statul o pune la dispoziţie în acest moment: pregătiţi documentele, astfel încât la începutul lunii aprilie să poată fi depuse la cele două instituţii-cheie şi să primiţi fondurile în cel mai scurt timp”, a declarat Violeta Alexandru. AGERPRES

Plătitorii de impozit pe profit vor primi o bonificaţie, calculată asupra impozitului pe profit datorat pe 25 aprilie 2020, de 5 şi respectiv 10%, a declarat, joi seara, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

“A doua Ordonanţă de Urgenţă se referă la măsuri fiscale pe care le-am aprobat în această şedinţă de Guvern, şi avem două articole. În primul rând, pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit există o bonificaţie calculată asupra impozitului pe profit datorat pe 25 aprilie 2020, astfel: 5% pentru contribuabilii mari stabiliţi potrivit ordinului nr 3609/2016, 10% pentru contribuabilii mijlocii potrivit ordinului nr 3610/2016 şi 10% pentru ceilalţi contribuabili, care nu se încadrează la litera A şi B”, a menţionat Florin Cîţu.

El a mai menţionat că pentru importuri la medicamente, echipamente de protecţie şi alte dispozitive sau echipamente medicale şi materiale sanitare care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea şi combaterea COVID-19, nu se mai solicită plata taxelor pe valoare adăugată, pe perioada stării de urgenţă şi încă alte 30 de zile după încetarea stării de urgenţă.

“În acest fel, reducem birocraţia şi încercăm să aducem cât mai multe importuri în ţară ale acestor materiale, fără să stăm să plătim TVA în vamă şi să întârziem acest proces”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Astfel, potrivit MFP, importatorii de kituri de testare, medicamente şi echipamente de protecţie pentru COVID-19 vor beneficia de amânarea plăţii TVA în vamă. “Guvernul a aprobat, joi, amânarea plăţii TVA în vamă pentru firmele plătitoare de TVA care importă kituri de testare COVID-19, echipamente de protecţie şi dezinfectanţi, echipamente medicale şi medicamente pentru tratarea persoanelor care au contactat virusul”, se menţionează într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

Potrivit MFP, taxa aferentă acestor importuri realizate în cursul perioadei fiscale se evidenţiază de către importatori în decontul de TVA, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă. AGERPRES/(AS – autor: Nicoleta Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Adrian Dădârlat)

Citeşte şi:

Cîţu: Plata ratelor se suspendă pe o perioadă de până la 9 luni, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020

Plata ratelor se poate suspenda, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, pe o perioadă de până la 9 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, a declarat, joi seara, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Acesta a precizat că în şedinţa de Guvern a fost aprobată Ordonanţa de Urgenta privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare anumitor categorii de debitori, normele de aplicare urmând să fie aprobate prin Hotărâre de Guvern şi publicate în 15 zile de la aprobarea acestei ordonanţe.

“Cine sunt debitorii care pot să beneficieze de această facilitate? Toţi cei care sunt persoane fizice, persoane juridice, care au calitate de împrumutat în contractele de credit. Pe ce perioadă se pot suspenda? La data intrării în vigoare se suspendă la cererea debitorului cu până la nouă 9 luni, dar nu mai mult de 31.12.2020. Aici am introdus încă o clarificare. Debitorul poate opta prin solicitarea transmisă creditorului să suspende obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane pe o perioadă cuprinsă între una şi 9 luni, dar nu mai mult de 31.12.2020. De ce am făcut acest lucru? Pentru că s-ar putea să fie persoane sau companii care doresc doar să suspende pe o perioadă de una, două sau trei luni. Le-am oferit această flexibilitate”, a explicat Cîţu.

Ministrul a precizat că de această facilitate pot să beneficieze cei care au fost afectaţi direct sau indirect de pandemia de Covid-19.

“Având în vedere că decizia Băncii Centrale Europene şi a Băncii Naţionale a României au venit în urma pandemiei de
Covid-19, iar decizia băncii centrale a României se referă explicit la această pandemie, a trebuit să includem un articol care spune foarte clar: măsura prevăzută de aliniatul 1, suspendarea plăţii, se acordă doar debitorilor ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia gravă generată de pandemia de Covid- 19”, a menţionat Florin Câţu. AGERPRES

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală monitorizează comerţul cu produse care au înregistrat creşteri semnificative nejustificate ale preţurilor, pentru asigurarea unui mediu concurenţial onest şi a accesibilităţii mijloacelor de prevenire a infectării cu noul coronavirus, informează, joi, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

“Ca urmare a dinamicii preţurilor, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF monitorizează şi analizează comerţul cu produse care au înregistrat creşteri semnificative nejustificate ale preţurilor, pentru asigurarea unui mediu concurenţial onest şi a accesibilităţii mijloacelor de prevenire a infectării. Monitorizarea variaţiilor de preţuri şi verificarea modului de declarare a obligaţiilor fiscale aferente veniturilor realizate în această perioadă include atât dispozitive medicale (măşti, mănuşi, biocide, dezinfectanţi) şi alte echipamente de protecţie sanitară, care asigură prevenţia şi tratarea afecţiunilor asociate COVID-19, cât şi produse alimentare esenţiale specifice coşului de bază”, precizează sursa citată într-un comunicat transmis AGERPRES.

Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală verifică dacă se respectă măsurile suspendării: comercializării consumului produselor alimentare şi a băuturilor alcoolice şi nealcoolice în restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice; activităţilor comerciale sportive, de organizare jocuri de noroc, sau furnizare tratament balnear şi de îngrijire personală; comerţului cu amănuntul al produselor şi serviciilor în centrele comerciale cu suprafaţă de vânzare mai mare de 400 de metri pătraţi în care-şi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici.

“În centrele comerciale menţionate este permisă continuarea comercializării de produse alimentare, veterinare sau farmaceutice, a produselor şi serviciilor de optică medicală, a serviciilor de curăţătorie şi a produselor electronice şi electrocasnice,dacă operatorii economici respectivi asigură livrarea la domiciliu”, subliniază sursa citată.

Potrivit Direcţiei Generale Antifraudă, firmele care încalcă măsurile stabilite în ordonanţele militare pot fi amendate cu până la 70.000 de lei.

“Încălcarea de către persoane juridice a măsurilor stabilite în ordonanţele militare se sancţionează cu amendă contravenţională de la 1.000 lei la 70.000 lei (conform art. 28 din OUG nr. 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare), precizează ANAF în comunicatul remis joi AGERPRES. AGERPRES