Connect with us

ECONOMIE

România a importat produse agroalimentare de peste 5,43 miliarde de euro. Deficitul a ”sărit” la 1,14 miliarde de euro

Publicat


cumparaturi

România a înregistrat în primele opt luni ale acestui an un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea a importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Astfel, în primele opt luni au fost exportate 11,23 de milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Conform datelor MADR consultate de AGERPRES, în primele opt luni din acest an, importurile de carne de porc au crescut atât cantitativ cât şi valoric faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare prima poziţie în topul produselor importate.

Astfel, în perioada 1 ianuarie -31 august au fost importate 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce anul trecut s-au adus de pe piaţa UE şi din ţări terţe 169.795 tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.

De asemenea, s-au majorat şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93.816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102.851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top 5 produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 de milioane de tone. În aceeaşi perioadă din 2018 s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro.

Porumbul ocupă locul al doilea cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete cu 25.330 tone (445,95 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui, chiar şi sfărâmate, cu 816.906 tone (322,65 milioane de euro) şi de alte tutunuri şi înlocuitori de tutun cu 5.480 tone şi o valoare de 163,52 milioane de euro.

În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziţie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 milioane de euro.

Ministerul Agriculturii preciza într-un comunicat remis vineri AGERPRES că analiza balanţei comerciale cu produse agroalimentare pentru primele opt luni ale anului 2019 arată deficite comerciale la carne şi organe comestibile, lapte şi produse lactate, legume şi fructe, dar şi la preparatele pe bază de cereale.

Pe de altă parte, în intervalul menţionat, se înregistrau excedente comerciale, la exportul de cereale, animale vii, seminţe şi fructe oleaginoase.

„După analizarea cifrelor prezentate în balanţă, conducerea MADR şi-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii şi politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la poziţiile unde s-a constatat lipsa unităţilor de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluţii de echilibrare monitorizarea atentă a investiţiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investiţiile în dezvoltarea capacităţii de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creşterea valorii adăugate a acestora”, menţiona ministerul de resort.

Potrivit sursei citate, la poziţiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, instituţia anunţă continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate în vederea asigurării pieţei locale cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului.

„La fructe, se va avea în vedere monitorizarea şi informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020”, notează ministerul.

Conform MADR, toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate şi vor fi incluse în viitorul Program Naţional Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană (CE).

În 2018, România a înregistrat un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

ECONOMIE

FOTO: Imagini de pe loturile Câmpia Turzii-Chețani și Chețani-Iernut ale Autostrăzii A3. Care este stadiul lucrărilor

Publicat

Pe lotul Câmpia Turzii-Chețani al autostrăzii A3 se lucrează „cu frâna de mână trasă”, în timp ce pe lotul Chețani-Iernut peisajul este cu totul diferit, asfaltul fiind deja așternut, la începutul lunii decembrie, pe cea mai mare parte, scriu reprezentanții Asociației Pro Infrastructură, într-o postare pe Facebook.

„Un pasionat de infrastructură din comunitatea noastră a realizat săptămâna trecută un fotoreportaj de pe loturile Câmpia Turzii-Chețani (Straco) și Chețani-Iernut (Astaldi-Max Boegl) ale Autostrăzii A3.

Pe tronsonul de 15,7 km, cei de la Straco muncesc cu frâna de mână trasă, fiind încă în insolvență, având reale probleme de aprovizionare cu materiale de la furnizori și cu găsirea subcontractorilor în special pe partea de terasamente.

În 2019 avansul este doar 10%. Constructorul și-a concentrat puținele forțe la bretelele nodului rutier Chețani și la structurile de la Hădăreni, Chețani și Câmpia Turzii. Există însă și unele lucrări suplimentare puse în operă dar neincluse în contract de către CNAIR.

Din fericire, peisajul este complet diferit pe sectorul vecin executat de asocierea Astaldi-Max Boegl. Aici mobilizarea este foarte bună, șantierul ajungând la aproximativ 85% stadiu fizic. Asfaltul este așternut pe cea mai mare parte a lotului de 17,9 km, iar structurile sunt aproape gata”, se arată în postare.

Potrivit Asociației Pro Infrastructură, finalizarea în 2020 este imposibilă pentru lotul Câmpia Turzii-Chețani, progresul fizic total fiind acum în jur de 30%.

În schimb, lotul Chețani-Iernut, reprezentanții asociației dau ca termen realist de finalizare și inaugurare perioada iulie-august 2020.

FOTO: Accident MORTAL pe Autostrada A1. Un bărbat a murit și alte șase persoane au fost rănite. Coliziune între un microbuz, un TIR și un autoturism

Citește mai departe

ACTUALITATE

Fructele şi legumele, pe locurile 4 şi 5 în topul produselor vândute în retailul modern din România

Publicat

Fructele şi legumele s-au clasat pe locurile 4 şi 5 în topul produselor vândute în retailul modern din România în ultimul an, după carne, ţigări şi bere, potrivit datelor prezentate la un eveniment dedicat exclusiv industriei de fructe şi legume.

“Raioanele de fructe şi legume proaspete din marile lanţuri de retail modern atrag tot mai mulţi consumatori români, chestiune care se reflectă şi în vânzările înregistrate de comercianţi. În ceea priveşte topul vânzărilor pentru categoria fructelor, acesta este reprezentat de banane, mere, portocalele, lămâi, struguri, avocado, clementine şi pepene roşu, reprezentând o valoare de 77% din totalul vânzărilor din hipermarketuri şi supermarketuri şi 84% din punct de vedere al volumului. Atunci când vine vorba despre legume, roşiile, cartofii, ardeii, ceapa, ciupercile şi castraveţii sunt preferatele românilor. Topul celor mai bine vândute legume reprezintă 77% din vânzările valorice şi 90% din punct de vedere al volumelor”, arată datele companiei RetailZoom.

Potrivit sursei citate, consumul de fructe din retailul modern a fost mai mare cu 15% în volum şi cu 10% în valoare, în perioada noiembrie 2018 – octombrie 2019, datele fiind extrase din analiza vânzărilor pentru şase lanţuri de retail modern din România.

Din punct de vedere valoric (bani cheltuiţi de consumatori), evoluţia înregistrată în categoria fructelor a fost mai mică decât cea consemnată la categoria legumelor (+ 8,5% în volum şi +30% în valoare).

“Din punct de vedere valoric, în ultimul an (noiembrie 2018 – octombrie 2019), fructele şi legumele s-au aflat în top 5 categorii vândute în comerţul modern (lanţuri internaţionale de supermarketuri şi hipermarketuri), în universul monitorizat de RetailZoom. Concret, fructele şi legumele au ocupat locurile 4 şi 5 în valoare a vânzărilor, imediat după categoriile-vedetă ale vânzărilor: carne, ţigări, bere. Fructele s-au vândut, în valoare, cu 19% mai mult decât legumele, iar în volum cu 34%”, a precizat Bogdana Gheorghe, Managing Director al RetailZoom.

În ceea ce priveşte profitabilitatea industriei cultivatorilor români, cifrele de afaceri ale cultivatorilor de plante nepermanente (inclusiv legume) au crescut marginal faţă de 2017, depăşind cu 5,4% nivelul din 2014 (date extrase în luna octombrie 2019), arată reprezentanţii.

“Pentru anul 2019, specialiştii estimează un avans de până la 4%, aproximativ 20,8 miliarde de lei. Industria cultivatorilor de plante nepermanente (legume şi rădăcinoase inclusiv) a fost reprezentată de aproximativ 10.000 de companii în 2018, dintre care: 4 companii mari, 98 medii, 975 mici şi 8.700 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de microîntreprinderi (41% din total). Cu toate acestea, peste 20% (1.994) au declarat, în 2018, cifre de afaceri egale cu zero”, potrivit datelor prezentate în cadrul evenimentului Ro-Fruits & Vegetables Show.

Analiza industriei cultivatorilor români prezentată de Tudor Malearov – Business Development Manager, KeysFin, aduce în atenţie şi industria cultiva aduce în atenţie şi industria cultivatorilor de plante permanente (inclusiv struguri şi fructe), industrie care a fost reprezentată de aproximativ 1.900 de companii în 2018, dintre care: o companie mare, 15 medii, 96 mici şi 1.782 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (45% din total). Şi în acest caz, peste 41% (779) dintre companii au înregistrat cifre de afaceri din 2018 egale cu zero.

Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European şi membru al Grupului PPE din PE a transmis că noul regulament al Politicii Agricole Comune (PAC) va aduce plăţi directe mai mari, la hectar, pentru România. Ajutorul cuplat din Pilonul I (plăţi directe) va păstra lista actuală de produse care beneficiază de sprijin cuplat: cartofi, legume de solarii, roşii, prune, mere, caise, legume de seră şi castraveţi. Schema revizuită pentru fructe şi legume în şcoli stabileşte noi reglementări şi se acordă prioritate legumelor şi fructelor de sezon, precum şi celor regionale. Anual, Uniunea Europeană alocă două milioane de euro României pentru acest program, fonduri cărora li se adaugă şi suma de 465.000 de euro, cu titlul de contribuţie naţională, a arătat Buda.

O altă direcţie pe care fermierii de legume şi fructe ar trebuie să o aibă în vedere este cea legată de dezvoltarea capacităţilor de procesare a produsului brut. România are previzionată o sumă de 6,2 miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală, în perioada 2021-2027, iar o bună parte din aceste fonduri trebuie să se regăsească în dezvoltarea capacităţilor de procesare.

“Acest lucru va permite atât dezvoltarea lanţului scurt de aprovizionare, cât şi a capacităţilor mari de procesare. Scopul este ca, în final, consumatorii să aibă acces la produse de calitate la preţuri rezonabile”, spun organizatorii evenimentului.

Aproximativ 200 de profesionişti au participat la Ro-Fruits & Vegetables Show, eveniment dedicat exclusiv industriei de fructe şi legume. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

PROIECT: Salariul minim brut creşte cu 7,2%, la 2.230 lei, din ianuarie 2020

Publicat

bani lei

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) propune majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată cu 7,2%, începând cu luna ianuarie a anului viitor, faţă de luna decembrie 2019, la 2.230 de lei, conform unui proiect de Hotărâre postat pe pagina proprie de internet.

“Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a afişat, pe pagina proprie de internet, proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Proiectul de act normativ supus consultării prevede ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 2.230 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2020, faţă de 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creştere de 7,2% faţă de luna decembrie 2019. Tariful orar pentru un program complet de lucru de 167,333 ore va creşte anul viitor de la 12,43 lei la 13,327 lei”, se spune în comunicatul ministerului.

Ministerul precizează că nivelul salariului de bază minim brut a fost stabilit în urma dezbaterilor cu partenerii sociali, fiind organizate două şedinţe ale Consiliului Naţional Tripartit, în 26 noiembrie 2019 şi în 3 decembrie 2019, şi dezbătut în Comisia de Dialog Social de la nivelul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Pentru stabilirea salariului minim s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare rata inflaţiei şi creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană, precum şi factori de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice.

Proiectul de Hotărâre prevede şi faptul că, începând de anul viitor, pentru persoanele încadrate pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în care nu sunt incluse şi sporurile şi alte adaosuri, se menţine la 2.350 lei lunar.

Conform notei de fundamentare, în România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2.080 lei un număr de 1.370.232 de salariaţi, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariaţi activi – 5.631.757. La aceştia se adaugă un număr mic de funcţionari publici (33 salariaţi). Faţă de aceste categorii, pentru sectorul construcţii, de salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit la 3000 lei beneficiază un număr de 310.778 angajaţi.

“Se estimează, totodată, că majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterii puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerii muncii la negru. Majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată are impact asupra creşterii consumului cu o influenţă şi asupra importului bunurilor de consum. Creşterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forţă de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi(femei, tineri,etc.)”, se spune în document.

Modificarea salariului de bază minim brut pe ţară determină creşterea contribuţiei pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78(3)) şi modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art.151). Totodată, în urma creşterii salariului minim se majorează plafonul în funcţie de care persoanelor fizice ce obţin venituri non-salariale le poate reveni obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcţie de nivelul salariului de bază minim brut pe ţară în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei unice pentru veniturile estimate.

Totodată, măsura va duce la majorarea normelor de venit pentru veniturile din activităţi independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12.

Potrivit notei de fundamentare, măsura creşterii salariului minim afectează ramuri cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie cu influenţe asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Se pregătește o șosea de mare viteză spre Ungaria. Traseul noului drum expres

Publicat

Veste bună pentru românii care călătoresc spre Europa. Aceștia vor avea încă o şosea de legătură cu Ungaria, între Satu Mare și Oar (Granița Româno-Ungară).

Noua șosea ar urma să fie legată de viitoarea Autostradă a Nordului care va fi construită pe traseul Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Vatra Dornei și Suceava.

Un ofertant unic și două asocieri s-au declarat interesate de realizarea Studiului de Fezabilitate pentru drumul expres ce va face legătura între Satu Mare și Ungaria.

Valoarea proiectului a fost estimată între 4 și 5,5 milioane de lei.

Companiile care au depus oferte pentru contractul ce are ca obiectiv ”Elaborare Studiu de Fezabilitate și Proiect Tehnic de Execuție pentru Drum Expres Conexiune Satu Mare (VO Satu Mare) – Oar (Granița Româno-Ungară – Drum Expres M49 Ungaria) sunt: Search Corporation SRL București (ofertant unic); Asocierea formată din 3TI Progetti Italia – Ingegneria Integrata S.P.A., Eurocerad International București și Asocierea formată din SC Explan SRL Cluj, Atelier RVD SRL Cluj, Cadsil SRL Cluj.

Licitația deschisă a fost lansată de CNAIR la începutul lunii octombrie a acestui an. Data limită de depunere a ofertelor s-a încheiat pe 25 noiembrie.

Următoarea etapă este evaluarea tehnică, financiară și a calificării, care va fi realizată până la 25 mai 2020.

Proiectul va fi finanțat din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare – POIM. Durata contractului este de 18 luni.

Sursa: arenaconstruct.ro

Citește mai departe