Connect with us

ACTUALITATE

România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare

Publicat

piata tarabe

România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

„Seceta pedologică din anul agricol 2019-2020 a afectat sectorul agroalimentar atât în ceea ce priveşte producţiile, cât şi exporturile, astfel încât deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare în anul 2020 a fost de 1,937 miliarde euro, în creştere cu 58,1% faţă de 2019. Adâncirea deficitului schimburilor agroalimentare a fost determinată, în special, de scăderea puternică a exporturilor de grâu, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi boabe de soia”, susţin reprezentaţii Ministerului Agriculturii.

Numai cu statele UE, deficitul a depăşit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro în 2019), în timp ce excedentul înregistrat cu ţările extracomunitare a coborât la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro în 2019.

Potrivit sursei citate, valoarea exporturilor s-a diminuat cu 2,9% în 2020, însumând 6,99 miliarde de euro, în timp importurile au crescut din punct de vedere valoric cu 6%, până la 8,92 miliarde de euro.

Exporturile în ţările UE s-au cifrat la 4,4 miliarde euro (4,57 miliarde euro în 2019), iar în ţările terţe au totalizat 2,58 miliarde euro (2,62 miliarde euro în 2019).

În ceea ce priveşte valoarea importurilor din spaţiul comunitar, aceasta a urcat la 7,58 miliarde de euro, faţă de 7,22 miliarde de euro în anul precedent, în timp ce pe zona non-UE a fost consemnată o sumă de 1,346 miliarde de euro, în creştere cu 12,1% comparativ cu anul 2019 (1,2 miliarde euro).

„După cum se ştie, decalajul crescător dintre importuri şi exporturi a fost determinat şi de structura diferită a grupelor de produse tranzacţionate de România: exporturi bazate pe materii prime (cereale şi oleaginoase) şi animale vii (ovine şi bovine), comparativ cu importuri de produse procesate, cu valoare adăugată mai mare (carne de porc, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, ciocolată, brânzeturi, preparate şi conserve din carne, zahăr, băuturi alcoolice), precum şi de produse care nu fac parte din oferta internă (cafea, banane, ananas, citrice, fructe tropicale) sau care se importă în special în extrasezon, de exemplu importurile de tomate – 99,9 milioane euro în 2020)”, arată specialiştii Ministerului Agriculturii.

Printre grupele de produse care înclină cel mai mult balanţa comercială spre deficit se regăsesc: carnea de porc şi animale vii din specia porcine, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, ciocolată şi alte preparate alimentare care conţin cacao, lapte, smântână, unt, brânzeturi şi alte produse lactate, preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor, zahăr, băuturi alcoolice, preparate şi conserve din peşte şi îngheţată.

Anul trecut, carnea de porc şi produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi au ocupat primele două locuri în topul importurilor de produse agroalimentare cu un total de 280.100 tone (593 milioane de euro), respectiv 173.500 tone (383,3 milioane de euro). Preparatele pentru hrana animalelor s-au aflat pe poziţia a treia, cu o cantitate de 521.500 tone, în valoare de 325,4 milioane de euro.

„România a plătit în 2020 de peste 12 ori mai mult pentru o tonă de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi achiziţionată din celelalte state membre decât a încasat pentru o tonă de grâu livrat pe aceeaşi piaţă”, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

În opinia acestora, dezvoltarea sectoarelor fructelor şi legumelor, al plantelor vii şi produselor de floricultură, concomitent cu organizarea producătorilor şi a filierelor agroalimentare, ar putea contribui la reducerea deficitului comercial agroalimentar.

Pe de altă parte, trebuie exploatat la un nivel superior potenţialul de creştere a ofertei la export de produse procesate finite, cu valoare adăugată mai ridicată, precum: alimente provenind din agricultura ecologică, produse înregistrate pe scheme de calitate, vinuri şi spirtoase, ţigarete şi rezerve de tutun, preparate alimentare, produse procesate din carne, lactate şi brânzeturi, ulei de floarea-soarelui, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, preparate şi conserve din carne, miere ş.a.

Pe zona de export, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc în 2020 situându-se porumbul, cu o cantitate de 5,71 milioane de tone şi încasări de peste 1,08 miliarde de euro.

Grâul ocupă locul al doilea, cu 4,33 milioane de tone exportate în spaţiul intra şi extracomunitar, şi încasări de 844,3 milioane de euro, iar ţigările poziţia următoare, cu 41.300 tone şi o valoare de 702,7 milioane de euro.

Începând cu anul 2015, deficitul comercial agroalimentar a urmat un trend ascendent, importurile având un ritm de creştere mai rapid decât exporturile.

„Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, ca rezultat al aplicării cotei reduse de TVA la produsele alimentare, al majorărilor salariale, introducerii voucherelor de vacanţă şi reducerii de taxe a stimulat un consum sporit de alimente valoroase, de calitate. De asemenea, în aceeaşi perioadă, atractivitatea României ca destinaţie turistică a fost în creştere, ceea ce a pus o presiune suplimentară pe oferta de produse agroalimentare şi băuturi din producţia internă şi a contribuit la creşterea importurilor”, au comentat reprezentanţii MADR.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând atunci un minus de 89 de milioane de euro.

AGERPRES

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ACTUALITATE

Ploi torențiale, VIJELII și grindină. COD GALBEN la Cluj. Vântul va atinge până la 70 de kilometri pe oră

Publicat

furtuna cluj e1593877922846.jpg

Administrația Naținală de Meteorologie a emis un Cod Galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, valabil și pentru județul Cluj de miercuri, 25 mai, ora 12.00 și până joi, 26 mai, ora 8.00.

Potrivit meteorologilor, în intervalul menționat în Transilvania, Maramureș, local la munte, iar îndeosebi spre seară și noaptea și în Banat, Crișana și nordul Moldovei vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată.

Cod Galben la Cluj: Furtuni de scurtă durată, cu ploi torențiale și grindină

Conform ANM, instabilitatea atmosferică se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii (vântul bate cu viteze de 55 – 70 de kilometri pe oră și pe arii restrânse 80 – 90 de kilometri pe oră), averse torențiale şi izolat grindină.

vreme

Cantităţile de apă vor depăşi 15 – 20 de litri pe metru pătrat şi izolat 30 de…

Citește mai mult pe Cluj24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Aproape 1500 de botoșăneni și-au găsit loc de muncă prin AJOFM

Publicat

munca angajari muncitori locuri de munca 1000x560.jpg

În perioada ianuarie-aprilie  2022, urmare a serviciilor și măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă oferite de  AJOFM Botosani, 1.343 persoane au fost încadrate în muncă, dintre care 539 femei.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de referință 601 au peste 45 de ani 237 au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani 80 au între 30 și 35 de ani, iar 425 sunt tineri sub 30 de ani (din care 425 tineri NEETs).

În funcţie de rezidenţă, din totalul persoanelor încadrate în muncă, 622  provin din mediul urban, iar 721 persoane sunt din mediul rural.

Din punct de vedere al nivelului de pregătire al persoanelor pentru care s-a identificat un loc de muncă, cele mai multe persoane au studii liceale 466 persoane (34,70%), urmate de cele cu învățământ gimnazial 403 persoane(30%). Numărul celor cu învățământ profesional este de 290 persoane, iar cei cu studii superioare sunt în număr de 91 persoane.

Pentru integrarea pe piaţa muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în…

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

VIDEO PERCHEZIȚII de amploare în Alba și alte 17 județe din țară: Grupare care făcea contrabandă cu aur destructurată de DIICOT

Publicat

diicot aur 1000x600.jpg

Peste 200 de percheziții în 19 județe din țară, printre care și în județul Alba, au efectuat procurorii DIICOT alături de trupele speciale. Perchezițiile vizează destructurarea unei grupări care se ocupa cu contrabanda de bijuterii din aur. 

Mai exact, în cauză s-a reținut că începând cu luna iulie 2021 a fost constituit un grup infracțional organizat, care a acționat până în luna mai 2022, în scopul comiterii infracțiunii de contrabandă cu bijuterii din aur provenite din Turcia.

La data de 25.05.2022, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Călăraşi împreună cu…

Citește mai mult pe Alba24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tânăr din Dorohoi, reținut pentru tâlhărie

Publicat

inchisoare.jpg

Marți, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Dorohoi au emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore, pe numele unui tânăr de 28 de ani, din municipiul Dorohoi, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de tâlhărie.

În urma probatoriului adminsitrat s-a stabilit faptul că la data de 24 mai 2022, acesta, în timp ce se afla pe strada 1 Decembrie, din municipiul Dorohoi, ar fi deposedat, victima, un minor de 16 ani, prin folosirea violenței, de telefonul mobil, pe care aceasta îl avea asupra sa.

Prejudiciul cauzat prin activitatea infracțională a fost recuperat și restituit victimei.

Tânărul a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Botoșani, urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezentat în fața instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă.

 Urmăriți știrile Botosani24.ro și pe Google News

Citește mai mult pe Botosani24.ro

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate