Connect with us

ACTUALITATE

România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare

Publicat



piata tarabe

România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

“Seceta pedologică din anul agricol 2019-2020 a afectat sectorul agroalimentar atât în ceea ce priveşte producţiile, cât şi exporturile, astfel încât deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare în anul 2020 a fost de 1,937 miliarde euro, în creştere cu 58,1% faţă de 2019. Adâncirea deficitului schimburilor agroalimentare a fost determinată, în special, de scăderea puternică a exporturilor de grâu, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi boabe de soia”, susţin reprezentaţii Ministerului Agriculturii.

Numai cu statele UE, deficitul a depăşit 3,175 miliarde de euro (2,654 miliarde de euro în 2019), în timp ce excedentul înregistrat cu ţările extracomunitare a coborât la 1,236 miliarde de euro anul trecut, de la 1,428 miliarde de euro în 2019.

Potrivit sursei citate, valoarea exporturilor s-a diminuat cu 2,9% în 2020, însumând 6,99 miliarde de euro, în timp importurile au crescut din punct de vedere valoric cu 6%, până la 8,92 miliarde de euro.

Exporturile în ţările UE s-au cifrat la 4,4 miliarde euro (4,57 miliarde euro în 2019), iar în ţările terţe au totalizat 2,58 miliarde euro (2,62 miliarde euro în 2019).

În ceea ce priveşte valoarea importurilor din spaţiul comunitar, aceasta a urcat la 7,58 miliarde de euro, faţă de 7,22 miliarde de euro în anul precedent, în timp ce pe zona non-UE a fost consemnată o sumă de 1,346 miliarde de euro, în creştere cu 12,1% comparativ cu anul 2019 (1,2 miliarde euro).

“După cum se ştie, decalajul crescător dintre importuri şi exporturi a fost determinat şi de structura diferită a grupelor de produse tranzacţionate de România: exporturi bazate pe materii prime (cereale şi oleaginoase) şi animale vii (ovine şi bovine), comparativ cu importuri de produse procesate, cu valoare adăugată mai mare (carne de porc, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, ciocolată, brânzeturi, preparate şi conserve din carne, zahăr, băuturi alcoolice), precum şi de produse care nu fac parte din oferta internă (cafea, banane, ananas, citrice, fructe tropicale) sau care se importă în special în extrasezon, de exemplu importurile de tomate – 99,9 milioane euro în 2020)”, arată specialiştii Ministerului Agriculturii.

Printre grupele de produse care înclină cel mai mult balanţa comercială spre deficit se regăsesc: carnea de porc şi animale vii din specia porcine, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, ciocolată şi alte preparate alimentare care conţin cacao, lapte, smântână, unt, brânzeturi şi alte produse lactate, preparate de tipul celor folosite pentru hrana animalelor, zahăr, băuturi alcoolice, preparate şi conserve din peşte şi îngheţată.

Anul trecut, carnea de porc şi produsele de brutărie, patiserie şi biscuiţi au ocupat primele două locuri în topul importurilor de produse agroalimentare cu un total de 280.100 tone (593 milioane de euro), respectiv 173.500 tone (383,3 milioane de euro). Preparatele pentru hrana animalelor s-au aflat pe poziţia a treia, cu o cantitate de 521.500 tone, în valoare de 325,4 milioane de euro.

“România a plătit în 2020 de peste 12 ori mai mult pentru o tonă de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi achiziţionată din celelalte state membre decât a încasat pentru o tonă de grâu livrat pe aceeaşi piaţă”, susţin reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

În opinia acestora, dezvoltarea sectoarelor fructelor şi legumelor, al plantelor vii şi produselor de floricultură, concomitent cu organizarea producătorilor şi a filierelor agroalimentare, ar putea contribui la reducerea deficitului comercial agroalimentar.

Pe de altă parte, trebuie exploatat la un nivel superior potenţialul de creştere a ofertei la export de produse procesate finite, cu valoare adăugată mai ridicată, precum: alimente provenind din agricultura ecologică, produse înregistrate pe scheme de calitate, vinuri şi spirtoase, ţigarete şi rezerve de tutun, preparate alimentare, produse procesate din carne, lactate şi brânzeturi, ulei de floarea-soarelui, produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, preparate şi conserve din carne, miere ş.a.

Pe zona de export, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc în 2020 situându-se porumbul, cu o cantitate de 5,71 milioane de tone şi încasări de peste 1,08 miliarde de euro.

Grâul ocupă locul al doilea, cu 4,33 milioane de tone exportate în spaţiul intra şi extracomunitar, şi încasări de 844,3 milioane de euro, iar ţigările poziţia următoare, cu 41.300 tone şi o valoare de 702,7 milioane de euro.

Începând cu anul 2015, deficitul comercial agroalimentar a urmat un trend ascendent, importurile având un ritm de creştere mai rapid decât exporturile.

“Creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, ca rezultat al aplicării cotei reduse de TVA la produsele alimentare, al majorărilor salariale, introducerii voucherelor de vacanţă şi reducerii de taxe a stimulat un consum sporit de alimente valoroase, de calitate. De asemenea, în aceeaşi perioadă, atractivitatea României ca destinaţie turistică a fost în creştere, ceea ce a pus o presiune suplimentară pe oferta de produse agroalimentare şi băuturi din producţia internă şi a contribuit la creşterea importurilor”, au comentat reprezentanţii MADR.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând atunci un minus de 89 de milioane de euro.

AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Moment istoric. Papa Francisc s-a întors la balconul bazilicii Sf. Petru

Publicat

Sursă foto: vaticannews.va.ro

Papa Francisc s-a întors, duminică, la balconul bazilicii Sf. Petru în ziua în care se împlinesc 515 ani de la momentul când Papa Iulian al II-lea a pus prima piatră de temelie. Suveranul Pontif a citit pasajul din Evanghelie despre reîntâlnirea Apostolilor cu Iisus.

Prima piatră de temelie a bazilicii Sf. Petru a pus-o Papa Iulian al II-lea, iar lucrările s-au terminat după mai bine de un secol, pe vremea Papei Paul al V – lea, în 1626. Cupola bisericii domină toate acoperişurile din centrul Romei şi bazilica este considerată inima creştinătăţii catolice şi un loc de pelerinaj pentru milioane de oameni.

Duminică, în ziua când se împlinesc 515 ani de la momentul când Papa Iulian al I-lea a pus pus piatra de temelie, Papa Francisc s-a întors la balconul bazilicii și le-a vorbit zecilor de credincioși dunaţi în Plaza Sf. Petru.

Lucrările de construcţie a bazilicii au fost conduse de mai mulţi arhitecţi inclusiv Donato Bramante, Rafael şi Michelangelo. În interior pot fi admirate capodopere de artă precum Pieta a lui Michelangelo şi structura baldachinului realizată de Gian Lorenzo Bernini.

Este una dintre cele mai vizitate clădiri din Roma, atât pentru frumuseţea sa arhitecturală, dar şi pentru că este locul în care Papa Francisc poate fi văzut fizic.

În piaţa din faţa lăcaşului se oficiază slujbele de Crăciun şi de Paşti şi este locul în care se celebrează rezultatul votului pentru alegerea unui nou papă. Bazilica Sf. Petru a fost multă vreme cea mai mare biserică din lume.

Bazilica Sfântului Petru are o lungine de 128 de metri şi 45 de metri înălţime. Lucrările au început în 1506 şi s-au terminat în 1626. La subsolul catedralei se află mormântul Sfântului Petru. Piaţa Sf. Petru a fost terminată în 1667.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

O nouă tranșă de vaccin Pfizer ajunge, luni, în România

Publicat

O nouă tranșă de vaccin Pfizer BioNTech sosește luni în țară, au anunțat reprezentanții Comitetului Național de Coordonare a Activității privind Vaccinarea (CNCAV).

Noua tranșă de vaccin produs de compania Pfizer BioNTech însumează 511.290 de doze, care vor fi livrate pe cale aeriană și vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca și Timișoara.

Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiții optime de siguranță, în containere speciale, cu gheață carbonică și folie etanșă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din București, cât și din țară, dozele fiind distribuite la Centrul Național de Stocare București: 146.250 de doze; Centrul Regional de Depozitare Brașov: 64.350 de doze; Centrul Regional de Depozitare Cluj: 62.010 de doze; Centrul Regional de Depozitare Constanța: 74.880 de doze; Centrul Regional de Depozitare Craiova: 54.990 de doze; Centrul Regional de Depozitare Iași: 58.500 de doze; Centrul Regional de Depozitare Timișoara: 50.310 de doze.

Până la acest moment, România a recepționat 3.886.019 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 3.362.997 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Creşte numărul persoanelor vaccinate anti-COVID în cabinetele medicilor de familie din Timiș

Publicat

Numărul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID în cele 49 de cabinete ale medicilor de familie din judeţul Timiş, înscrişi în proiectul-pilot, în ultima săptămână, a ajuns la 243, a anunţat duminică Direcţia de Sănătate Publică Timiş.

În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 89 de noi infectări cu SARS-CoV-2 în judeţ, din care 41 în Timişoara, în scădere faţă de raportarea anterioară.

Cinci persoane au decedat.

În spitalele din judeţ sunt 363 de persoane internate (în scădere faţă de ziua precedentă), din care 70 în secţiile ATI.

Rămân active cele şapte focare COVID cu 127 de persoane în supraveghere epidemiologică (cu nouă mai multe decât în raportarea precedentă), arată DSP Timiş.

În ultimele 24 de ore, în judeţ s-au administrat 4.159 de vaccinuri. De la începutul campaniei de vaccinare, s-au imunizat 192.688 de persoane, din care 58.527 au făcut şi doza de rapel. S-au înregistrat 120 de reacţii adverse, ultima manifestându-se cu stare de rău general, pe fond de anxietate, remisă în 10 minute. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Sute de tone de deșeuri scoase de pe malul lacului Fundeni. Utilajele nu au ajuns la apă

Publicat

Sursă foto: Captură Facebook Radu Mihaiu

Sute de tone de deșeuri au fost scoase de pe malul lacului Fundeni în doar cinci zile în cadrul campaniei de curățenie care a fost inițiată de Primăria Sectorului 2. Utilajele nu au ajuns la apă, trebuie să fie eliberate câteva straturi de gunoi, susține primarul Radu Mihaiu.

343 tone de deșeuri au fost scoase de pe malul lacului Fundeni. Este doar începutul deoarece situația este foarte gravă, spune primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, pe Facebook. Utilajele nu au ajuns la apă, iar în lac sunt adevărate insule de gunoaie, mai spune Mihaiu.

„În numai cinci zile, dintr-un singur depozit de gunoi ilegal, echipele Administrației Domeniului Public au scos 343 tone deșeuri de pe malul lacului Fundeni. Situația acolo e atât de gravă încât utilajele nu se pot apropia suficient de apă până nu eliberăm drumul de câteva straturi de gunoi. Iar în lac, insulele de deșeuri se întind așa de mult încât cei de la Apele Române vor fi nevoiți să aducă un utilaj special șenilat cu care să ajungă atât de departe. Lacul Fundeni e o bombă ecologică, dar nu ne vom opri până nu îl limpezim”, a anunțat Radu Mihaiu pe Facebook.

Primarul susține că gropile de gunoi de la lacul Fundeni s-au format din cauza mafiei care a golit în zonă numeroase camioane de deșeuri.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe