Connect with us

ACTUALITATE

România a înregistrat, în 2018, un deficit de 1,15 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare

Publicat



România a înregistrat în 2018 un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Anul trecut, exporturile s-au majorat cu 4,1%, însumând 6,488 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 7,9%, până la 7,641 miliarde de euro.

“În timp ce fluxurile comerciale cu celelalte state membre au crescut în proporţii similare atât la intrări cât şi la ieşiri, dinamica schimburilor cu ţările terţe a fost diferită: importurile s-au menţinut la un nivel relativ constant, comparativ cu 2017, iar exporturile au scăzut cu 175,5 milioane euro (-8,1%)”, arată datele MADR.

Exporturile către ţările UE au totalizat 4,5 miliarde de euro, iar cele către ţările extracomunitare au fost de 1,98 miliarde de euro. În privinţa importurilor de produse agroalimentare din UE, România a cheltuit anul trecut 6,42 miliarde de euro, iar pentru produsele aduse din ţările terţe circa 1,21 miliarde de euro.

Conform datelor MADR consultate de AGERPRES, în 2018, grâul a deţinut ponderea principală în structura exporturilor (16,1%), cu încasări de 1,037 miliarde de euro la un volum total expediat de 5,886 milioane de tone, încasările fiind similare celor din 2017.

Al doilea produs ca importanţă în topul exporturilor agroalimentare a fost porumbul, care a marcat cea mai mare creştere. Veniturile s-au majorat cu 139,5 milioane de euro, până la un total de 869,3 milioane de euro, iar cantitatea livrată a fost mai mare cu 24% faţă de 2017, totalizând 4,680 milioane de tone.

De asemenea, anul trecut a crescut exportul de seminţe de floarea-soarelui, cu un avans valoric de 115,1 milioane de euro (total 638,8 milioane de euro) şi cantitativ cu 29,3%, până la 1,726 milioane de tone.

“Au mai progresat exporturile de tutun prelucrat (+67,3 milioane de euro), la care s-a înregistrat şi cea mai mare creştere valorică relativă (+200,5%), ulei de floarea-soarelui (+36,7 milioane de euro), turte din extracţia uleiurilor vegetale (+36,3 milioane de euro), preparate şi conserve din carne (+22,3 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+21,6 milioane de euro), orz (+20,5 milioane de euro), carne de pasăre (+19,3 milioane de euro), ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori (+12,4 milioane de euro), turte de soia (+12,2 milioane de euro), cârnaţi, salamuri şi produse similare (+7,7 milioane de euro), lapte şi smântână (+6,7 milioane de euro), brânzeturi (+4,5 milioane de euro), carne de ovine sau caprine (+3,5 milioane de euro) şi animale vii din specia ovine sau caprine (+1,4 milioane de euro)”, consemnează MADR.

Cea mai mare scădere a exporturilor a fost înregistrată anul trecut la seminţe de rapiţă (-102,1 milioane de euro), fiind urmate de ţigări (-78,4 milioane de euro), boabe de soia (-50,6 milioane de euro), animale vii din specia bovine (-40,6 milioane de euro), preparate alimentare (-4,4 milioane de euro) şi miere naturală (-4 milioane de euro).

Conform datelor MADR, importurile de carne de porc au crescut anul trecut cu 8,65% din punct de vedere valoric, respectiv cu 44,8 milioane de euro, totalizând 520 de milioane de euro pentru o cantitate de 294.400 tone.

De asemenea, în 2018 s-au majorat importurile de preparate pentru hrana animalelor cu 40,6 milioane de euro, cele de boabe de soia (+37,9 milioane de euro), preparate alimentare (+37,5 milioane de euro) şi ţigări (+33,7 milioane de euro).

Anul trecut au mai crescut şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, cu 32,3 milioane de euro, cele de seminţe de floarea-soarelui (+30,6 milioane de euro), ciocolată (+30,4 milioane de euro), turte de soia (+29 milioane de euro), ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori (+27,5 mil. euro) şi cele de brânzeturi (+25,8 milioane de euro).

Nu în ultimul rând, au mai fost înregistrate creşteri la importurile de carne de pasăre (+14,2 milioane de euro), animale vii din specia porcine (+12,6 milioane de euro), alcool etilic sub 80% (+10,6 milioane de euro), tutun prelucrat (+10,2 milioane de euro), extract de malţ (+8 milioane de euro), citrice (+7,9 milioane de euro) şi cafea (+6,7 milioane euro).

Pe de altă parte, anul trecut au scăzut importurile de grâu cu 88,3 milioane de euro, cele de tutun brut (-32,7 milioane de euro), zahăr (-22,9 milioane de euro), lapte şi smântână (-11,1 milioane de euro) şi porumb (-9,2 milioane de euro).

În schimb, importul de tomate a urcat cu 6,6 milioane de euro, însumând 91 de milioane de euro (+7,8%) pentru o cantitate totală de 87.000 tone, reprezentând o creştere cu 10.700 tone (+14,7%).

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României: livrările către această destinaţie au avut o pondere valorică de 69,4% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au reprezentat 84,1% din total importuri.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Ministrul Educației a anunțat cum se va desfășura ziua de 8 Martie în școli

Publicat

Ziua de 8 Martie se va desfășura normal, la fel ca și cea de 1 Martie, a anunțat, luni seara, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu a spus, la Digi 24, că ziua de 1 Martie s-a desfășurat normal în școlile din România și s-a făcut tot posibilul pentru evitarea interacțiunii.

„Din această perspectivă (astăzi – n.r.) a fost o situație de normalitate și, din datele pe care le avem, s-a făcut tot posibilul pentru evitarea interacțiunilor generate de această zi mai specială. Nu credcă s-au întâmplat, nu avem cunoștință să se fi întâmplat lucruri deosebite într-o zi specială”, a spus ministrul Educației.

Întrebat dacă ia în calcul modificări pentru ziua de 8 Martie, Sorin Cîmpeanu a spus că nu are motiv.

„Nu avem motive, nici semnale, nici solicitări pentru modificări pentru 8 Martie”, a răspuns Sorin Cîmpeanu.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Covid-19 este o “armă biologică”, cred 64% dintre ruşi (sondaj)

Publicat

Aproape două treimi dintre ruşi consideră că noul coronavirus este o “armă biologică” creată de om, potrivit unui sondaj publicat luni de centrul independent Levada, relatează AFP.

Pentru observatori, aceste rezultate stau mărturie privind neîncrederea tradiţională în autorităţi, accentuată de lipsa de transparenţă în gestionarea pandemiei de coronavirus şi de relaţiile tensionate cu occidentalii.

Potrivit acestui studiu efectuat pe un eşantion de 1.600 de persoane, numai 23% dintre ruşi cred că apariţia coronavirusului este un fenomen natural “fără intervenţie umană”, în timp ce 64% cred că este “artificial şi reprezintă o nouă armă biologică”.

Cei care cred cel mai mult în teza unei origini artificiale se află în segmentul de vârstă 40-54 de ani, în proporţie de 71%.

Acelaşi sondaj indică faptul că proporţia ruşilor dispuşi să se vaccineze împotriva COVID-19 a scăzut în două luni de la 38% la 30%. Dintre cei care refuză vaccinul, 37% evocă teama de efecte secundare, 23% aşteaptă rezultatul testelor clinice şi 16% “cred că nu are sens”.

Primit mai întâi cu scepticism, vaccinul rusesc Sputnik V i-a convins totuşi pe experţii independenţi, revista medicală The Lancet stabilindu-i eficienţa la 91,6% împotriva formelor simptomatice de COVID-19.

Însă neîncrederea ruşilor în Kremlin, moştenită de la fosta URSS, rămâne tenace şi este accentuată de o lipsă de transparenţă, notează AFP.

Bilanţul oficial al morţilor de COVID-19 a ajuns luni la 86.455, în timp ce Agenţia de statistici Rosstat a anunţat la începutul anului că 162.429 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au murit între aprilie şi decembrie şi că excesul de mortalitate în 2020 în Rusia în comparaţie cu 2019 este de peste 320.000 de morţi.

Numărul ruşilor vaccinaţi nu este nici el comunicat cu regularitate. Săptămâna trecută, un responsabil al Ministerului Sănătăţii a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă, citat de agenţia TASS, că patru milioane de ruşi au fost vaccinaţi.

“Lansat de Kremlin ca o armă ideologică, fără a aştepta nici măcar rezultatul testelor clinice, Sputnik V este ocolit de ruşii deja neîncrezători faţă de industria lor farmaceutică”, estimează sociologul Aleksei Levinson, de la Centrul Levada.

Potrivit acestuia, ruşii ar fi, de asemenea, mai înclinaţi la teorii ale conspiraţiei în perioade de tensiune, cum se întâmplă în prezent când ruşii şi occidentalii sunt la cuţite în numeroase dosare. “Populaţia rusă se simte asediată de SUA şi de Occident”, a subliniat el.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul cazurilor de coronavirus la nivel global, în creştere după şase săptămâni de scădere

Publicat

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus înregistrate la nivel global este din nou în creştere după şase săptămâni consecutive de scădere, a afirmat luni directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), potrivit DPA.

”Este dezamăgitor, dar nu surprinzător”, a declarat din Geneva Tedros Adhanom Ghebreyesus, precizând că trendul crescător se manifestă în toate zonele, cu excepţia Africii şi regiunilor Pacificului de Vest.

”Parţial pare să fie urmarea relaxării măsurilor de sănătate publică, circulaţiei în continuare a variantelor virusului şi a faptului că oamenii au lăsat garda jos”, a spus acesta.

Directorul OMS a recomandat comunităţii internaţionale să nu se bazeze exclusiv pe vaccinare, spunând că regulile fundamentale de igienă rămân de bază în ceea ce priveşte controlul pandemiei.

Cu toate acestea, a spus că este încurajator că, în sfârşit, personalul medical din ţările sărace este vaccinat, inclusiv în ţări din Vestul Africii precum Ghana şi Coasta de Fildeş.

Până la finalul lui mai, 237 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 sunt preconizate să fie pregătite pentru a fi distribuite în 142 de ţări sărace.

”Este regretabil că acest lucru se întâmplă după aproape trei luni de când unele dintre ţările dezvoltate au demarat campaniile naţionale de vaccinare”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Coronavirus: Polonia ar fi şi ea interesată de achiziţionarea vaccinului chinezesc împotriva COVID

Publicat

Preşedintele polonez Andrzej Duda a discutat cu omologul său chinez Xi Jinping cu privire la achiziţionarea de către Varşovia a vaccinului chinezesc împotriva COVID-19, a declarat luni un consilier al acestuia pentru agenţia de presă poloneză PAP, în timp ce autorităţile caută modalităţi de a accelera vaccinarea populaţiei, relatează Reuters.

Deşi vaccinul chinezesc Sinopharm nu a primit încă aprobarea din partea organismelor de reglementare ale Uniunii Europene, Ungaria a devenit săptămâna trecută prima ţară din UE care a început să-l folosească într-o încercare de a accelera programul de vaccinare.

“La cererea premierului Mateusz Morawiecki, preşedintele a abordat problema cooperării polono-chineze în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, inclusiv posibilitatea ca Polonia să cumpere vaccinuri produse în China, a declarat Krzysztof Szczerski, citat de PAP.

Potrivit acestuia, orice potenţială achiziţie va face obiectul unor discuţii ulterioare.

Un purtător de cuvânt al guvernului polonez nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea Reuters.

La fel ca alte ţări membre ale UE, programul de vaccinare al Poloniei este afectat de întârzierile în livrare din partea unor producători precum AstraZeneca şi Pfizer. AGERPRES

Citește mai departe