EVENIMENT
România avea în ianuarie 2022 cea mai mare densitate carcerală dintre statele Consiliului Europei, arată un raport
Conform raportului Consiliului Europei privind statisticile penale pentru 2022 în statele membre (SPACE I), emis marți de instituția paneuropeană de la Strasbourg, România înregistra la 31 ianuarie 2022 cea mai ridicată densitate carcerală dintre toate statele membre ale Consiliului Europei.
În închisorile din țara noastră se constată o suprapopulare severă, cu un număr de 125 de deținuți la 100 de locuri.
Raportul, realizat pentru Consiliul Europei de către Universitatea din Lausanne, conţine informaţii de la 48 de administraţii penitenciare despre indicatori precum numărul de deţinuţi, ratele de încarcerare, densitatea carcerală, vârsta şi sexul deţinuţilor, deţinuţii străini, durata detenţiei, infracţiunile comise, personalul şi bugetul penitenciarelor.
La data de referinţă 31 ianuarie 2022, în cele 48 de administraţii penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei participante în studiul SPACE I erau încarceraţi 981.575 de deţinuţi.
Ţările cu cele mai mai mari rate de încarcerare erau Turcia (355 de deţinuţi la 100.000 de locuitori), Georgia (237), Azerbaidjan (217), Ungaria (194), Lituania (191), Polonia (190), Slovacia (187), Albania (176), Cehia (175) şi Letonia (172).
În intervalul 31 ianuarie 2021 – 31 ianuarie 2022, rata medie de încarcerare a crescut cu 2,3%, cel mai mult în Slovenia (+23%), Finlanda (+15%), Franţa (+15%), Irlanda de Nord (UK) (+13%), Muntenegru (+12%), Croaţia (+10%), Turcia (+9,2%), Suedia (+8,2%), Albania (+8,2%), Ungaria (+7,9%), Armenia (+7,9%), Letonia (+7,3%), România (+6,5%), Polonia (+6,1%).
Singurele ţări care au raportat scăderi notabile au fost Bulgaria (-8%), Estonia (-6,3%) şi Germania (-5.5%).
România avea în ianuarie 2022 cea mai mare densitate carcerală dintre statele Consiliului Europei, arată un raport. Şapte administraţii penitenciare au raportat o densitate de peste 105 deţinuţi la 100 de locuri
În ce priveşte densitatea carcerală şi supraaglomerarea, raportul constată, per ansamblu, o creştere a densităţii carcerale cu 4,8% între ianuarie 2021 şi ianuarie 2022 (de la 87,4 la 91,6 deţinuţi la 100 de locuri disponibile).
Şapte administraţii penitenciare au raportat o densitate de peste 105 deţinuţi la 100 de locuri, un indicator de suprapopulare severă: România (124 de deţinuţi la 100 de locuri), Cipru (118), Franţa (115), Belgia (115), Turcia (113), Grecia (108) şi Italia (107).
Alte administraţii penitenciare cu densitate carcerală foarte ridicată erau Croaţia (103), Slovenia (102), Austria (100), Suedia (100), Ungaria (99), Scoţia (UK) (97), Anglia şi Ţara Galilor (UK) (97), Danemarca (97) şi Republica Moldova (95).
Cu privire la procentul de cetăţeni străini, la 31 ianuarie 2022 acesta era în medie de 16%. Cele mai ridicate procente erau consemnate în Elveţia (70%), Grecia (59%), Cipru (52%), Austria (49%), Malta (49%), Belgia (43%), Estonia (33%), Italia (31%), Slovenia (29%), Danemarca (27%), Spania (27%) şi Germania (26%).
Administraţiile penitenciare cu cel mai mic procent de deţinuţi străini erau România (1%), Republica Moldova (1,4%), Republika Srpska (Bosnia şi Herţegovina) (1,4%), Letonia (1,8%), Azerbaidjan (2%), Albania (2,1%) şi Polonia (2,4%).
România avea în ianuarie 2022 cea mai mare densitate carcerală dintre statele Consiliului Europei, arată un raport. Cele mai ridicate procente
La acelaşi moment de referinţă, 31 ianuarie 2022, procentul mediu de persoane aflate în detenţie preventivă din totalul populaţiei carcerale era de 25% la nivelul statelor membre.
Cele mai ridicate procente se înregistrau în Albania (58%), Armenia (57%), Elveţia (45%), Ţările de Jos (43%), Muntenegru (41%), Irlanda de Nord (UK) (41%), Danemarca (38%), Belgia (36%), Ucraina (36%), Croaţia (34%), Malta (33%), Italia (30%), iar cele mai mici în Cehia (7,4%), Macedonia de Nord (11%), Lituania (11%), România (12%), Polonia (12%), Turcia (13%), Slovacia (14%), Spania (16%), Anglia şi Ţara Galilor (UK) (16%).
Cu privire la durata detenţiei, la 31 ianuarie 2022 media în închisorile europene a fost de 8,5 luni. Ţările unde se înregistrau cele mai lungi detenţii erau Portugalia (30,6 luni), Ucraina (27,9), Republica Moldova (27,7), Azerbaidjan (27,2), Cehia (23,5), România (23,1), Spania (20,5), Grecia (19,1).Agerpres
Moneda națională a continuat marțea aceasta tendința de aprecierea față de cea unică, pe fondul reducerii aversiunii față de risc, piețele internaționale fiind mai optimiste în ceea ce privește încetarea agresiunii Rusiei în Ucraina.
Ședința din marțea aceasta, a fost cea de a patra consecutivă de depreciere pentru euro, arată economistul clujean Radu Georgescu.
Leul se apreciază
Media euro a coborât…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
“Rabla” revine în septembrie cu o finanțare de 200 de milioane de lei. Voucherele vor fi mai mici
Programul „Rabla” va fi relansat în luna septembrie, cu un buget de 200 milioane lei și reguli noi, potrivit Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).
Ghidul de finanțare actualizat va fi lansat în consultare publică până la finalul acestei săptămâni.
“Rabla” revine cu vouchere mai mici
Guvernul a aprobat Ordonanța de Urgență care permite continuarea programului, cu accent pe reducerea…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Pensia și salariul nu se vor mai putea cumula. Activitatea se poate prelungi până la 70 de ani, dar fără pensie. OUG în dezbatere
Pensia și salariul nu se vor mai putea cumula: Guvernul pregătește interzicerea cumulului pensiei cu salariul, iar măsura s-ar aplica inclusiv polițiștilor. Un proiect de lege prevede că angajații cu decizie de pensionare își pot prelungi activitatea până la vârsta de 70 de ani.
Guvernul pregătește interzicerea cumulului pensiei cu salariul în orice instituție publică sau companie/regie de stat, transmite Antena 3 CNN.
Astfel, nu va încasa pensie în același timp cu…
Citește mai mult pe Alba24.ro
EVENIMENT
Pachetul 2 de măsuri ar putea fi adoptat săptămâna următoare prin asumarea răspunderii. Ce conține
Cel de-al doilea pachet de măsuri care va conține reforma companiilor de stat, a administrației publice, a pensiilor magistraților, dar și introducerea unor noi taxe, ar putea fi adoptat săptămâna viitoare de Guvern. PNL a votat în unanimitate să susţină acest Pachet 2 de măsuri, prin asumarea Guvernului.
„Undeva săptămâna viitoare, nu pot să vă spun o zi foarte clară, dar probabil marţi, miercuri, joi este foarte probabil ca premierul să vină şi să susţină acest…
Citește mai mult pe Alba24.ro
Miercuri la Botoșani începe Festivalul Instituțiilor de Cultură 2025. Programul manifestărilor
Leul s-a apreciat pentru a patra zi consecutiv
Din nou taxe: Ce conține Pachetul 2 de măsuri al lui Bolojan. Liberalii au votat să fie adoptat prin asumarea răspunderii
“Rabla” revine în septembrie cu o finanțare de 200 de milioane de lei. Voucherele vor fi mai mici
Pensia și salariul nu se vor mai putea cumula. Activitatea se poate prelungi până la 70 de ani, dar fără pensie. OUG în dezbatere
Valeriu Iftime, președintele CJ Botoșani, le răspunde criticilor: Decenii de indiferență nu se repară în 8 luni de mandat
Pachetul 2 de măsuri ar putea fi adoptat săptămâna următoare prin asumarea răspunderii. Ce conține
