EVENIMENT
România avea în ianuarie 2022 cea mai mare densitate carcerală dintre statele Consiliului Europei, arată un raport
Conform raportului Consiliului Europei privind statisticile penale pentru 2022 în statele membre (SPACE I), emis marți de instituția paneuropeană de la Strasbourg, România înregistra la 31 ianuarie 2022 cea mai ridicată densitate carcerală dintre toate statele membre ale Consiliului Europei.
În închisorile din țara noastră se constată o suprapopulare severă, cu un număr de 125 de deținuți la 100 de locuri.
Raportul, realizat pentru Consiliul Europei de către Universitatea din Lausanne, conţine informaţii de la 48 de administraţii penitenciare despre indicatori precum numărul de deţinuţi, ratele de încarcerare, densitatea carcerală, vârsta şi sexul deţinuţilor, deţinuţii străini, durata detenţiei, infracţiunile comise, personalul şi bugetul penitenciarelor.
La data de referinţă 31 ianuarie 2022, în cele 48 de administraţii penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei participante în studiul SPACE I erau încarceraţi 981.575 de deţinuţi.
Ţările cu cele mai mai mari rate de încarcerare erau Turcia (355 de deţinuţi la 100.000 de locuitori), Georgia (237), Azerbaidjan (217), Ungaria (194), Lituania (191), Polonia (190), Slovacia (187), Albania (176), Cehia (175) şi Letonia (172).
În intervalul 31 ianuarie 2021 – 31 ianuarie 2022, rata medie de încarcerare a crescut cu 2,3%, cel mai mult în Slovenia (+23%), Finlanda (+15%), Franţa (+15%), Irlanda de Nord (UK) (+13%), Muntenegru (+12%), Croaţia (+10%), Turcia (+9,2%), Suedia (+8,2%), Albania (+8,2%), Ungaria (+7,9%), Armenia (+7,9%), Letonia (+7,3%), România (+6,5%), Polonia (+6,1%).
Singurele ţări care au raportat scăderi notabile au fost Bulgaria (-8%), Estonia (-6,3%) şi Germania (-5.5%).
România avea în ianuarie 2022 cea mai mare densitate carcerală dintre statele Consiliului Europei, arată un raport. Şapte administraţii penitenciare au raportat o densitate de peste 105 deţinuţi la 100 de locuri
În ce priveşte densitatea carcerală şi supraaglomerarea, raportul constată, per ansamblu, o creştere a densităţii carcerale cu 4,8% între ianuarie 2021 şi ianuarie 2022 (de la 87,4 la 91,6 deţinuţi la 100 de locuri disponibile).
Şapte administraţii penitenciare au raportat o densitate de peste 105 deţinuţi la 100 de locuri, un indicator de suprapopulare severă: România (124 de deţinuţi la 100 de locuri), Cipru (118), Franţa (115), Belgia (115), Turcia (113), Grecia (108) şi Italia (107).
Alte administraţii penitenciare cu densitate carcerală foarte ridicată erau Croaţia (103), Slovenia (102), Austria (100), Suedia (100), Ungaria (99), Scoţia (UK) (97), Anglia şi Ţara Galilor (UK) (97), Danemarca (97) şi Republica Moldova (95).
Cu privire la procentul de cetăţeni străini, la 31 ianuarie 2022 acesta era în medie de 16%. Cele mai ridicate procente erau consemnate în Elveţia (70%), Grecia (59%), Cipru (52%), Austria (49%), Malta (49%), Belgia (43%), Estonia (33%), Italia (31%), Slovenia (29%), Danemarca (27%), Spania (27%) şi Germania (26%).
Administraţiile penitenciare cu cel mai mic procent de deţinuţi străini erau România (1%), Republica Moldova (1,4%), Republika Srpska (Bosnia şi Herţegovina) (1,4%), Letonia (1,8%), Azerbaidjan (2%), Albania (2,1%) şi Polonia (2,4%).
România avea în ianuarie 2022 cea mai mare densitate carcerală dintre statele Consiliului Europei, arată un raport. Cele mai ridicate procente
La acelaşi moment de referinţă, 31 ianuarie 2022, procentul mediu de persoane aflate în detenţie preventivă din totalul populaţiei carcerale era de 25% la nivelul statelor membre.
Cele mai ridicate procente se înregistrau în Albania (58%), Armenia (57%), Elveţia (45%), Ţările de Jos (43%), Muntenegru (41%), Irlanda de Nord (UK) (41%), Danemarca (38%), Belgia (36%), Ucraina (36%), Croaţia (34%), Malta (33%), Italia (30%), iar cele mai mici în Cehia (7,4%), Macedonia de Nord (11%), Lituania (11%), România (12%), Polonia (12%), Turcia (13%), Slovacia (14%), Spania (16%), Anglia şi Ţara Galilor (UK) (16%).
Cu privire la durata detenţiei, la 31 ianuarie 2022 media în închisorile europene a fost de 8,5 luni. Ţările unde se înregistrau cele mai lungi detenţii erau Portugalia (30,6 luni), Ucraina (27,9), Republica Moldova (27,7), Azerbaidjan (27,2), Cehia (23,5), România (23,1), Spania (20,5), Grecia (19,1).Agerpres
EVENIMENT
VIDEO FOTO. Concert de pricesne, poezii și învățăturile părintelui Amfilohie Brânză la Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca
Asociația Oastea Domnului a organizat în colaborare cu Mitropolia Clujului și Casa de Cultură a Studenților,,Dumitru Fărcaș” Cluj-Napoca un concert de pricesne și conferința cu tema ,,Demnitate și smerenie în suflet creștin”, susținută de părintele Amfilohie Brânză.
Copii și pricesne, combinația perfectă pentru a crea emoții
În debutul evenimentului s-a rostit o rugăciune de binecuvântare, iar apoi părintele Claudiu Melean a ținut un discurs în care…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
În a doua ședință a pieței valutare din aprilie s-a observat o tendință de depreciere a leului față de euro, evoluție în contrast cu cea a altor monede din regiune, în condițiile în care situația politică incertă a provocat ieșiri de fonduri din piața locală, unul dintre factorii care au redus rezerva valutară a BNR.
Cursul euro a urcat de la 4,9770 la 4,9774 lei, valoarea maximă atinsă în acest an, în timp ce tranzacțiile se realizau între 4,976 și 4,978…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii în ziua Învierii. Tradiții din satele clujene
În Postul Paștilor, în mai toate casele dn satele din județul Cluj răsuna bătaia brâglelor de la războiul de țesut.
Asta pentru că, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, în Postul Mare erau pregătite hainele noi, purtate de Paști.
Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii
În vechime, în satul tradițional, femeia ocupa un rol important, ea fiind…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Bărbat din Aiud, trimis în judecată pentru ca și-ar fi abuzat fiica timp de patru ani. Ororile descrise de magistrați
Un bărbat din Aiud care și-ar fi agresat sexual timp de patru ani fiica a fost trimis în judecată de magistrații din oraș. În data de 2 aprilie 2025 dosarul a trecut de camera preliminară. Mai exact un judecător a admis rechizitoriul întocmit de procurorul de caz.
Este vorba despre Bogdan O., din Aiud care potrivit magistraților ar fi comis fapte greu de descris în cuvinte. Acesta ar fi profitat de relația pe care o avea cu fiica sa și mai mult de atât că mama biologică i-a…
Citește mai mult pe Alba24.ro
VIDEO FOTO. Concert de pricesne, poezii și învățăturile părintelui Amfilohie Brânză la Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca
ANALIZĂ. Euro a revenit la 4,9774 lei, valoarea MAXIMĂ din acest an
Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii în ziua Învierii. Tradiții din satele clujene
Bărbat din Aiud, trimis în judecată pentru ca și-ar fi abuzat fiica timp de patru ani. Ororile descrise de magistrați
FOTO. INCENDIU la Sânicoara, în Cluj. Au intervenit pompierii de la ISU Cluj
Ungaria desfășoară soldați la granița cu Slovacia și Austria pentru a limita focarul de febră aftoasă
”Afacerea Nicoale Stanciu”: Câți bani a luat pe jucător Unirea Alba Iulia în 2011 și care e suma totală a transferurilor sale
