EVENIMENT
România avea în ianuarie 2022 cea mai mare densitate carcerală dintre statele Consiliului Europei, arată un raport
Conform raportului Consiliului Europei privind statisticile penale pentru 2022 în statele membre (SPACE I), emis marți de instituția paneuropeană de la Strasbourg, România înregistra la 31 ianuarie 2022 cea mai ridicată densitate carcerală dintre toate statele membre ale Consiliului Europei.
În închisorile din țara noastră se constată o suprapopulare severă, cu un număr de 125 de deținuți la 100 de locuri.
Raportul, realizat pentru Consiliul Europei de către Universitatea din Lausanne, conţine informaţii de la 48 de administraţii penitenciare despre indicatori precum numărul de deţinuţi, ratele de încarcerare, densitatea carcerală, vârsta şi sexul deţinuţilor, deţinuţii străini, durata detenţiei, infracţiunile comise, personalul şi bugetul penitenciarelor.
La data de referinţă 31 ianuarie 2022, în cele 48 de administraţii penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei participante în studiul SPACE I erau încarceraţi 981.575 de deţinuţi.
Ţările cu cele mai mai mari rate de încarcerare erau Turcia (355 de deţinuţi la 100.000 de locuitori), Georgia (237), Azerbaidjan (217), Ungaria (194), Lituania (191), Polonia (190), Slovacia (187), Albania (176), Cehia (175) şi Letonia (172).
În intervalul 31 ianuarie 2021 – 31 ianuarie 2022, rata medie de încarcerare a crescut cu 2,3%, cel mai mult în Slovenia (+23%), Finlanda (+15%), Franţa (+15%), Irlanda de Nord (UK) (+13%), Muntenegru (+12%), Croaţia (+10%), Turcia (+9,2%), Suedia (+8,2%), Albania (+8,2%), Ungaria (+7,9%), Armenia (+7,9%), Letonia (+7,3%), România (+6,5%), Polonia (+6,1%).
Singurele ţări care au raportat scăderi notabile au fost Bulgaria (-8%), Estonia (-6,3%) şi Germania (-5.5%).
România avea în ianuarie 2022 cea mai mare densitate carcerală dintre statele Consiliului Europei, arată un raport. Şapte administraţii penitenciare au raportat o densitate de peste 105 deţinuţi la 100 de locuri
În ce priveşte densitatea carcerală şi supraaglomerarea, raportul constată, per ansamblu, o creştere a densităţii carcerale cu 4,8% între ianuarie 2021 şi ianuarie 2022 (de la 87,4 la 91,6 deţinuţi la 100 de locuri disponibile).
Şapte administraţii penitenciare au raportat o densitate de peste 105 deţinuţi la 100 de locuri, un indicator de suprapopulare severă: România (124 de deţinuţi la 100 de locuri), Cipru (118), Franţa (115), Belgia (115), Turcia (113), Grecia (108) şi Italia (107).
Alte administraţii penitenciare cu densitate carcerală foarte ridicată erau Croaţia (103), Slovenia (102), Austria (100), Suedia (100), Ungaria (99), Scoţia (UK) (97), Anglia şi Ţara Galilor (UK) (97), Danemarca (97) şi Republica Moldova (95).
Cu privire la procentul de cetăţeni străini, la 31 ianuarie 2022 acesta era în medie de 16%. Cele mai ridicate procente erau consemnate în Elveţia (70%), Grecia (59%), Cipru (52%), Austria (49%), Malta (49%), Belgia (43%), Estonia (33%), Italia (31%), Slovenia (29%), Danemarca (27%), Spania (27%) şi Germania (26%).
Administraţiile penitenciare cu cel mai mic procent de deţinuţi străini erau România (1%), Republica Moldova (1,4%), Republika Srpska (Bosnia şi Herţegovina) (1,4%), Letonia (1,8%), Azerbaidjan (2%), Albania (2,1%) şi Polonia (2,4%).
România avea în ianuarie 2022 cea mai mare densitate carcerală dintre statele Consiliului Europei, arată un raport. Cele mai ridicate procente
La acelaşi moment de referinţă, 31 ianuarie 2022, procentul mediu de persoane aflate în detenţie preventivă din totalul populaţiei carcerale era de 25% la nivelul statelor membre.
Cele mai ridicate procente se înregistrau în Albania (58%), Armenia (57%), Elveţia (45%), Ţările de Jos (43%), Muntenegru (41%), Irlanda de Nord (UK) (41%), Danemarca (38%), Belgia (36%), Ucraina (36%), Croaţia (34%), Malta (33%), Italia (30%), iar cele mai mici în Cehia (7,4%), Macedonia de Nord (11%), Lituania (11%), România (12%), Polonia (12%), Turcia (13%), Slovacia (14%), Spania (16%), Anglia şi Ţara Galilor (UK) (16%).
Cu privire la durata detenţiei, la 31 ianuarie 2022 media în închisorile europene a fost de 8,5 luni. Ţările unde se înregistrau cele mai lungi detenţii erau Portugalia (30,6 luni), Ucraina (27,9), Republica Moldova (27,7), Azerbaidjan (27,2), Cehia (23,5), România (23,1), Spania (20,5), Grecia (19,1).Agerpres
Vineri, în timpul efectuării unei escorte la Judecătoria Turda, în vederea prezentării în fața judecătorului de drepturi și libertăți, în vederea luării unei măsuri preventive, un tânăr de 18 ani a reușit să evadeze de sub escortă.
”În prezent, căutările sunt efectuate de către polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj – Serviciul de Investigații Criminale, Serviciul Criminalistic, Poliția municipiului Turda, împreună cu…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
ROBOR, sub 7%. Ministrul de Finanțe: Scad costurile de împrumut. Sunt primele efecte ale pachetului fiscal
ROBOR a coborât sub pragul de 7% pentru prima dată după alegerile prezidențiale, semn că măsurile fiscale anunțate de Guvernul Bolojan încep să aibă efecte pe piețele financiare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunță că România se împrumută mai ieftin, iar costurile de finanțare au scăzut semnificati
Ministrul de Finanțe: Scad costurile de împrumut
„Primele efecte ale pachetului fiscal propus de guvernul Bolojan: scad costurile de împrumut. ROBOR…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
FOTO. Incendiu la mansarda unui imobil din Cluj-Napoca. O femeie rănită a fost transportată la spital
Un incendiu a izbucnit, vineri în interiorul unei mansarde aflate pe strada Paris din Cluj-Napoca.
Flăcările au fost stinse rapid de pompieri, care au intervenit cu trei autospeciale de stingere și autoscara.
Femeie cu arsuri, dusă la spital
O femeie de aproximativ 40 de ani, care se afla în interiorul imobilului, a suferit arsuri la nivelul feței și un atac de panică. Aceasta a primit îngrijiri medicale la fața locului și a fost transportată la spital de un echipaj…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, adoptat decizional de Camera Deputaților.
AUR consideră că această lege este neconstituțională în ansamblul ei, întrucât încalcă flagrant principiul bicameralismului, fundament al procesului legislativ din România. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a…
Citește mai mult pe Cluj24.ro
UPDATE. Tânăr de 18 ani, evadat de sub escortă la Judecătoria Turda. E căutat de Poliție
ROBOR, sub 7%. Ministrul de Finanțe: Scad costurile de împrumut. Sunt primele efecte ale pachetului fiscal
FOTO. Incendiu la mansarda unui imobil din Cluj-Napoca. O femeie rănită a fost transportată la spital
AUR a contestat la Curtea Constituțională modificările cu dedicație aduse Legii Sportului
VIDEO: Accident rutier pe autostrada A1 zona Sebeș. Un TIR a intrat în parapet
Hotel pentru animale în Alba Iulia. Unde îți poți lăsa prietenul necuvântător când pleci în concediu. Povestea Gabi’s Zoo
Accident pe strada Fabricii din Cluj-Napoca. Un motociclist a fost rănit
