EVENIMENT
România avea la finele anului 2020 peste 5 milioane de pensionari. Pensia medie lunară, 1.500 de lei
Numărul mediu de pensionari înregistrat în România la nivelul anului 2020 este de 5,128 milioane de persoane, în scădere cu 29.000 faţă de anul precedent, iar pensia medie lunară s-a situat la 1.500 de lei, în creştere cu 16,1%, de la an la an, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate marţi.
Conform INS, numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,675 milioane de persoane, în creştere cu 3.000 de persoane faţă de anul precedent.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a fost de 1.450 de lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 52,0% (comparativ cu 48,4% în anul precedent).
Indicele pensiei medii reale faţă de anul precedent calculat ca raport între indicele pensiei nominale pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum a fost de 112,2%.
Pensia medie lunară a crescut față de anul precedent cu 16.1%
Comparativ cu anul precedent, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 29.000 de persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat a crescut cu 3.000. Pensia medie lunară şi pensia medie de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi an, cu 16,1%, respectiv cu 16,3%.
Potrivit INS, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 91,18% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (78,4%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial – au reprezentat 2,1%.
Raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 9 la 10; acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Ilfov, la 16 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman, 15 la 10 în Giurgiu şi Vaslui şi 14 la 10 în Botoşani.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 773 de lei (1.152 lei în judeţul Botoşani, 1.160 lei în Giurgiu, 1.178 lei în Vrancea, faţă de 1.925 lei în judeţul Hunedoara, 1.831 lei în Bucureşti şi 1.720 lei în judeţul Braşov).
Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială) în anul 2020 a fost de 968.400 persoane, din care: 800.800 persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 17,1% din totalul pensionarilor din această categorie; 152.700 persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 57,5% din totalul acestora; 14.900 persoane din sistemul militar, reprezentând 2,1% din totalul acestei categorii. Agerpres
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
DIICOT a anunţat vineri că a admis plângerile depuse de şase persoane şi a dispus redeschiderea urmării penale faţă de foştii şefi ai Jandarmeriei în dosarul “10 august”, dar şi faţă de Speranţa Cliseru – fost prefect al Capitalei.
Decizia de redeschidere a dosarului a fost luată miercuri, 14 aprilie, de către procurorul şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, însă a fost anunţată presei vineri, în aceeaşi zi în care un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus redeschiderea anchetei, la cererea unui protestatar rănit în timpul evenimentelor din 10 august 2018.
Potrivit unui anunţ al DIICOT, procurorul şef adjunct a admis plângerile formulate de către şase petenţi şi a dispus redeschiderea urmăririi penale faţă de foştii şefi ai Jandarmeriei, dar şi în cazul Speranţei Cliseru – fost prefect al Capitalei.
Astfel, a fost redeschisă urmărirea penală:
* sub aspectul săvârşirii de către maiorul Laurenţiu Valentin Cazan a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals;
* sub aspectul săvârşirii de către colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş şi colonelul Ionuţ Cătălin Sindile a infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă;
* sub aspectul săvârşirii de către Speranţa Cliseru a infracţiunilor de fals intelectual şi favorizarea făptuitorului.
De asemenea, procurorul şef adjunct al DIICOT a dispus infirmarea în parte a ordonanţei din data de 26.06.2020 emisă în dosarul “10 august” cu privire la dispoziţiile de:
* clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii de către suspecţii maior Laurenţiu Valentin Cazan, colonel Gheorghe Sebastian Cucoş şi colonel Ionuţ Cătălin Sindile a infracţiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă, raportat la stările de fapt reţinute în cuprinsul ordonanţei de continuare a urmăririi penale nr. 18/2018 din 20.09.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare;
* clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de participaţie improprie la fals intelectual şi participaţie improprie la uz de fals, raportat la stările de fapt reţinute în cuprinsul ordonanţei nr. 18/D/2018 a PÎCCJ – Secţia Parchetelor Militare prin care la data de 12.09.2018 s-a dispus extinderea urmăririi penale;
* clasare a cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, respectiv complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă, raportat la stările de fapt pentru care s-a dispus extinderea urmăririi penale la data de 23.04.2019 prin ordonanţa nr. 18/D/2018 a PÎCCJ – Secţia Parchetelor Militare.
Totodată, s-a dispus redeschiderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de participaţie improprie la fals intelectual şi participaţie improprie la uz de fals, respectiv complicitate la abuz în serviciu, respectiv complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
Ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale trebuie însă confirmată de un judecător de la Tribunalul Bucureşti.
Este vorba despre Ioan Crăciuneanu, care a fost gazat şi ameninţat de jandarmi la mitingul din Piaţa Victoriei, iar o grenadă de mână cu efect iritant lacrimogen a căzut lângă el şi l-a rănit la picior.
Decizia a fost luată într-un proces separat de dosarul în care Tribunalul Bucureşti a respins, pe 2 martie 2021, o solicitare de redeschidere a anchetei făcută de fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu.
În urma acestei decizii, care este definitivă, procurorii vor redeschide urmărirea penală împotriva foştilor şefi ai Jandarmeriei, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române.
De asemenea, va fi redeschisă urmărirea penală şi în cazul comisarului-şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI. AGERPRES
Un incendiu a izbucnit, vineri seară, la Spitalul Județean de Urgență Bacău. Au ars izolația unor conducte și deșeuri.
Pompierii militari băcăuani au fost anunțați că pe casa scării a Spitalului Județean de Urgență Bacău, la etajele superioare, este fum.
„La sosirea forțelor de intervenție s-a constat că fumul provenea dintr-un canal tehnic, cu suprafața de aproximativ 120 centimetri pătrați, prin care trec conductele de termoficare”, transmit pompierii.
Incendiul a fost lichidat, iar în urma acestui au ars izolația conductelor și deșeuri.
Nu s-au înregistrat victime și nu s-au evacuat persoane, conform ISU Bacău.
Pompierii vor rămâne la fața locului pentru a se asigura că nu mai există niciun risc.
Sursă: Mediafax
Carantina zonală se prelungește cu 7 zile pentru orașul Popești-Leordeni, județul Ilfov, începând de vineri de la ora 22.00.
Potrivit Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ilfov, rata de infectare în Popești-Leordeni a ajuns la 7.77 cazuri la mia de locuitori.
Astfel, șeful DSU, Raed Arafat, a emis ordinul privind prelungirea carantinei zonale în Popești-Leordeni, județul Ilfov, începând de vineri ora 22.00, pentru o perioadă de 7 zile, până la data de 23 aprilie, ora 22.00.
În ce privește localitățile ilfovene 1 Decembrie, Tunari, cu satele aparținătoare Tunari și Dimieni, și Glina, cu satele aparținătoare Glina, Cățelu și Manolache, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ilfov anunță încetarea carantinei, în condițiile în care rata de infectare a coborât.
Sursă: Mediafax
EVENIMENT
Portugalia anunţă reluarea călătoriilor esenţiale spre şi dinspre Marea Britanie şi Brazilia
Portugalia a decis să reia legăturile aeriene cu Marea Britanie şi Brazilia, suspendate de la sfârşitul lui ianuarie, însă călătoriile în scop turistic rămân interzise, a anunţat vineri guvernul de la Lisabona, transmite AFP.
Cursele aeriene spre şi dinspre Brazilia şi Marea Britanie se vor relua, dar numai pentru călătoriile ‘esenţiale’, a informat Ministerul de Interne, precizând că este vorba despre deplasările realizate ‘din motive profesionale, de studii, de reunire familială, din motive de sănătate sau din raţiuni umanitare’.
După ce a fost lovită de un val epidemic violent la începutul anului, Portugalia va intra luni în etapa a treia a unui plan de relaxare graduală a restricţiilor, a confirmat joi seară prim-ministrul Antonio Costa.
El explicase deja că vor fi menţinute încă cel puţin 15 zile controalele la frontiera cu Spania, ca şi obligaţia pentru călătorii ce sosesc în Portugalia să prezinte un test negativ şi chiar să intre în carantină.
Portugalia va continua, aşadar, să ceară intrarea în carantină timp ce 14 zile pentru călătorii veniţi din ţări cu rate de incidenţă de peste 500 de cazuri de infectare cu coronavirus la 100.000 de locuitori, situaţie în care se află, printre altele, Brazilia şi Africa de Sud, dar şi Franţa sau Olanda.
Potrivit Ministerului de Interne, călătoriile din ţări cu incidenţă de peste 150 de cazuri la 100.000 de locuitori – precum Spania, Germania sau Italia – vor fi de asemenea limitate la cele considerate esenţiale.
În plus, toţi călătorii care vor sosi în Portugalia cu avionul vor trebui să prezinte un test PCR negativ la coronavirus.
Cu excepţia a vreo zece municipalităţi, Portugalia va continua relaxarea restricţiilor conform planului, luni urmând să se redeschidă restaurante, centre comerciale, săli de spectacole, licee şi universităţi.
Acesta este a treia etapă din cele patru de ridicare treptată a restricţiilor sanitare, începută la mijlocul lui martie după două luni de lockdown general pentru limitarea valului al treilea al epidemiei.
Numărul de cazuri noi de infectare cu coronavirus depistate zilnic s-a stabilizat în jurul a 500, faţă de un vârf de aproape 13.000 la sfârşitul lunii ianuarie. Numărul bolnavilor de COVID-19 spitalizaţi a scăzut sub 500 pentru prima dată din septembrie trecut.AGERPRES
DIICOT anunţă o altă redeschidere a dosarului 10 august
FOTO: Incendiu la Spitalul Județean de Urgență Bacău
Schimbări în Italia din 26 aprilie. Revin zonele galbene
Se prelungește cu 7 zile carantina pentru orașul Popești-Leordeni
Bruxellesul contestă carantina impusă în Irlanda călătorilor din cinci ţări ale UE
Portugalia anunţă reluarea călătoriilor esenţiale spre şi dinspre Marea Britanie şi Brazilia
Educație civică predată de o fetiță de 9 ani. STS publică dialogul cu copila
Bode: În noaptea de 1 spre 2 mai, circulaţia persoanelor este permisă doar în cazul participanţilor la slujbele religioase
