ECONOMIE
România, cel mai ieftin stat membru UE la alimente şi băuturi nealcoolice

Potrivit datelor publicate vineri de către Institutul Național de Statistică, România a înregistrat anul trecut cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile din componența consumului final al gospodăriilor populației în comparație cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, cu o valoare cu 42% mai mică decât media UE.
România este urmată de de Bulgaria (41% sub media UE) şi Polonia (38% sub media UE).
Pe de altă parte, cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a înregistrat în Irlanda (46% peste media UE), urmată de Danemarca (45% peste media UE), Luxemburg (37% peste media UE) şi Finlanda (27% peste media UE).
„Indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri şi servicii.
În anul 2022, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 146 euro în Irlanda şi 58 euro în România”, explică documentul publicat de INS.
Statistica citează, în context, un comunicat Eurostat potrivit căruia România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice” (72%), urmată de Polonia (73%) iar la polul opus se află Danemarca şi Luxemburg, cu cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse (121%).
Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (66%), „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (80%) şi „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (37%), urmată de Polonia, pentru grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (73%) şi „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (40%).
România, cel mai ieftin stat membru UE la alimente şi băuturi nealcoolice. În ce grupă înregistrează România cel mai scăzut nivel al prețurilor
Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (216%) şi respectiv „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (212%).
România are cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (70%) dintre ţările UE, alături de Bulgaria (71%).
Ungaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupele „Transport” (72%) şi „Recreere şi cultură” (64%) iar Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa servicii de cazare şi restaurante (51%).
Luxemburg are cel mai mare nivel al preţurilor pentru „Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei” (126%) dintre statele membre. În ceea ce priveşte grupa „Transport”, Danemarca (127%) şi Suedia (126%) sunt cele mai scumpe ţări din UE.
Danemarca se detaşează de restul statelor membre, fiind cea mai scumpă ţară la grupa „Recreere şi cultură „(141%) şi la serviciile de cazare şi restaurante (156%).
România, cel mai ieftin stat membru UE la alimente şi băuturi nealcoolice. România, împreună cu Portugalia şi Ungaria înregistrează aceeaşi valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor
România, împreună cu Portugalia şi Ungaria înregistrează aceeaşi valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC şi se situează la nivelul de 77% faţă de media Uniunii Europene.
Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2022, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 41% sub media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depăşind media UE cu 161%.
„Acest lucru se explică parţial prin faptul că un număr mare de cetăţeni străini au o pondere mare în forţa de muncă totală a ţării şi contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populaţia rezidentă”, se mai arată în comunicatul INS.
Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) exprimă numărul de unităţi de valută necesare pentru cumpărarea într-o ţară a aceluiaşi volum de bunuri şi servicii care se poate obţine cu o unitate monetară a ţării bază de comparare (Austria în anii 1993 şi 1996, iar din 1999 media UE). PPC exprimă raportul între preţurile practicate în condiţiile pieţei interne a fiecărei ţări.
România, cel mai ieftin stat membru UE la alimente şi băuturi nealcoolice. Despre Puterea de Cumpărare Standard (PCS)
Puterea de Cumpărare Standard (PCS) reprezintă moneda de referinţă stabilită la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare.
PCS este o unitate de valută convenţională care exclude influenţa diferenţelor între nivelul preţurilor dintre ţări.
Indicele nivelului preţurilor (INP) reprezintă raportul dintre Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) şi cursul de schimb oficial; exprimă câte unităţi din aceeaşi valută sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite.
Consumul final al gospodăriilor populaţiei însumează toate bunurile şi serviciile utilizate pentru satisfacerea directă a nevoilor individuale ale gospodăriilor populaţiei, explică INS. Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Secretarul de stat în Transporturi Ionel Scrioșteanu a verificat stadiul lucrărilor pe Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord și se declară optimist

Lucrările pe Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord avansează. Sunt șanse să fie gata înainte de termen. Autostrada A0 Nord, Lotul 1, promite să lege mai eficient zonele din jurul Bucureștiului.
Secretarul de stat în Transporturi, Ionel Scrioșteanu, a verificat stadiul lucrărilor pe Lotul 1 al Autostrăzii A0 Nord și se declară optimist.
„Am fost într-o verificare pe șantierul Lotului 1 al Autostrăzii Bucureștiului A0 Nord, a cărei execuție a început luna martie, anul acesta.
În șantier sunt mobilizați 300 de muncitori și 160 de utilaje. Lucrările au avut un start bun, sunt în grafic și sunt șanse mari ca pe tronsonul intre DN1 și DN1A să fie finalizate în avans față de graficul contractat”, a scris Ionel Scriosteanu, într-o postare recentă pe Facebook
Autostrada A0 Nord – Lot 1: stadiul lucrărilor
La acest moment, pe sectorul între km 12+120 – km 20+000 (Buftea DN1A – Corbeanca DN1), sunt în execuție următoarele lucrări de terasamente:
- decapare pământ vegetal: 95% realizat
- stabilizare teren fundare: 85% realizat
- umplutură terasament: 23%
- podețe casetate: 14%
- podețe tubulare: 9%
- parcare de scurtă durată km 14+500: decapare pământ vegetal 100%.
Totodată, se lucrează la finalizarea descărcării siturilor arheologice la km 18+303 și km 13+900 și la eliberarea amplasamentului de utilități existente în diverse puncte ale șantierului.
- Pe sectorul cuprins între km 2+500 – km 12+120, a început execuția lucrărilor de relocare utilități, se finalizează activitățile de descărcare situri arheologice prezente și se execută lucrări de decopertare și stabilizare teren fundare.
- Pe sectorul cuprins între km 2+300 – 8+720, se face decapare pământ vegetal, se execută tronsoanele experimentale în vederea stabilirii procentelor de liant, se aprovizionează cu materiale pentru straturile de umplutură și se amenajează drumurile tehnologice.
- Zona pasaj peste CF101 București – Pitești DN7: cu o lungime de 733 m, structura 6 – momentan se execută platforme pentru cele 17 pile, în vederea începerii, de săptămâna viitoare, a execuției lucrărilor de fundații indirecte (320 piloți forați).
- Pasaj peste râul Colentina, CF 300 București – Ploiești și CF Mogoșoaia – Buftea, structura 7: este compusă din 17 deschideri cu o lungime totală de 650 m. În acest moment sunt prezente în șantier 2 foreze și sunt executați 130/294 piloți forați, 5 radiere sunt finalizate.
- Noduri rutiere la intersecțiile cu DN7 și DN1A: sunt instalate organizările de șantier, respectiv Organizare de Șantier DN1A – baza administrativă și Organizare de Șantier DN7 – baza de producție. Un aspect particular este că Organizare de Santier DN1A – baza administrativă este complet funcțională, cu preîncărcare rampe culee în scopul consumării tasărilor.
- La pasajul peste DJ Ciorogârla-Joița: preîncărcare rampă culee în scopul consumării tasărilor.
Traseul Lotului 1 Nord se află între A1 și DN1, de la Dragomirești la Corbeanca. Acesta și are o lungime de 17,5 km.
Amplasamentul lucrărilor este situat pe teritoriul județelor Ilfov (pe raza unităților administrativ teritoriale Dragomirești-Vale, Buftea, Mogoșoaia, Corbeanca) și Giurgiu (pe raza localităţilor Joița și Săbăreni).
Pe acest lot lucrează constructorul sibian RETTER Projectmanagement, în asociere cu italienii de la Impresa Pizzarotti.
Foto: Irinel Ionel Scrioșteanu/ Facebook
ECONOMIE
VIDEO: Retter construiește eficient și sustenabil. Pasajul suprateran peste DN1, la Therme București, aproape de finalizare

Retter construiește eficient și sustenabil. Pasajul suprateran peste DN1, la Therme București, aproape de finalizare. Tehnologie de ultimă generație pentru un proiect modern, curat și rapid.
La km 19+757 pe DN1, în zona Balotești–Corbeanca, compania Retter derulează lucrările pentru construirea pasajului suprateran (Pod Therme), un proiect de infrastructură rutieră major, realizat în beneficial Therme Nord București.
Acest pasaj va asigura conectivitate eficientă și trafic fluent într-o zonă cu dezvoltare accelerată și cerințe stricte privind protecția mediului.
Lucrările sunt realizate cu un nivel ridicat de eficiență, grație investițiilor în echipamente performante și metodologii moderne de lucru, orientate atât spre reducerea duratei de execuție, cât și spre minimizarea impactului asupra mediului.
Înlocuirea metodei clasice de hidroizolație – reducerea timpului de execuție de la 28 la 7 zile
Un element esențial al eficienței în această etapă a proiectului este optimizarea procesului de pregătire a betonului pentru aplicarea hidroizolației.
În locul metodei clasice, care presupune timpi de așteptare de până la 28 de zile pentru uscarea și tratarea corespunzătoare a stratului suport, Retter utilizează un ansamblu de echipamente Husqvarna, format din mașina de sablat Blastrac 2-20DT și un sistem de aspirare performant.
Această tehnologie permite curățarea și deschiderea porilor suprafeței din beton într-un mod rapid și uniform, fără apă, fără contaminanți, cu o aderență crescută.
Prin urmare, hidroizolația poate fi aplicată mult mai devreme, scurtând întregul proces la doar 7 zile – o reducere de peste 75% a timpului față de metodele tradiționale.
Zero praf – un avantaj esențial într-o zonă cu restricții de mediu
Zona Therme este supusă unor restricții stricte privind generarea de praf care rezultă și din traficul intens al Drumului Național 1 în timpul lucrărilor de execuție.
Echipamentele utilizate de Retter sunt special alese pentru a lucre curat, fără emisii de praf, datorită sistemului integrat de aspirare, conectat la mașina de sablat.
Acesta absoarbe complet praful generat în timpul sablării, chiar în momentul impactului, prevenind dispersarea în aer sau pe șantier.
Astfel, nu doar că se respectă legislația și standardele de mediu din zonă, dar se asigură și un mediu de lucru sigur pentru personal, fără riscuri de contaminarea altor procese sau zone învecinate.
Protecție suplimentară pentru rosturile de dilatație și aparatele de reazem, component sensibile ale lucrării de artă
Un alt avantaj-cheie al sablării fără praf este protejarea componentelor critice, cum sunt rosturile de dilatație si aparatele de reazem.
În metodele clasice, praful se poate infiltra în aceste zone greu accesibile, afectând calitatea lucrării sau funcționarea optimă a rosturilor și reazemelor.
Prin utilizarea echipamentelor moderne, păstrarea curățeniei este totală, ceea ce contribuie la durabilitatea și siguranța structurii.
Concluzie
Prin aplicarea acestor tehnologii moderne, Retter demonstrează angajamentul său față de eficiență, inovație și responsabilitate. Nu este vorba doar despre construire rapidă, ci despre construire inteligentă și sustenabilă, cu un impact minim asupra mediului și cu rezultate de calitate superioară.
Pasajul suprateran peste DN1 – Podul Therme – devine astfel un exemplu de bună practică în domeniul infrastructurii rutiere moderne, în care tehnologia contribuie activ la atingerea obiectivelor de performanță, mediu și siguranță.
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul

Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres

Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres