ECONOMIE
România devine a treia cea mai mare piață de spații industriale și logistice în Europa Centrală și de Est
Potrivit unui raport al unei companii de consultanță imobiliară, stocul total de spații industriale și logistice moderne din România a atins aproximativ 6,3 milioane de metri pătrați, clasându-se astfel ca a treia cea mai mare piață de profil în 12 dintre cele mai mari economii din Europa Centrală și de Est.
Conform raportului Colliers, dezvoltatorii au în construcţie încă 650.000 de metri pătraţi de spaţii moderne.
Consultanţii companiei de profil pun evoluţia solidă a pieţei din perioada recentă şi pe seama faptului că România este văzută tot mai des ca un centru regional de distribuţie de către companiile care vizează partea de sud-est a Europei, unele vizând chiar o regiune geografică mai mare, dincolo de oferta încă insuficientă pe care o are România în comparaţie cu creşterea rapidă a economiei din ultimul deceniu.
Analiza arată că Bucureştiul şi alte regiuni cu industrie puternică, precum judeţe din Transilvania, Prahova sau Dolj, reprezintă cea mai mare parte a stocului modern de spaţii industriale şi logistice (I&L) din România.
„Creşterea rapidă a oraşelor regionale din ultimul deceniu, cu o dinamică favorabilă a pieţei muncii care a alimentat consumul în aceste oraşe, a făcut loc unor oportunităţi mai numeroase şi în alte părţi ale ţării”, arată cercetarea.
Conform sursei citate, în alte ţări cu o economie regională dezvoltată şi unde distanţele geografice sunt mai mari, ponderea Capitalei este mult mai mică pe piaţa de spaţii industriale.
„România devine a treia cea mai mare piață de spații industriale și logistice în Europa Centrală și de Est. Varşovia reprezintă mai puţin de un sfert din stocul total de depozite moderne din Polonia
„De exemplu, Varşovia reprezintă mai puţin de un sfert din stocul total de depozite moderne din Polonia, în timp ce Praga reprezintă o treime din stocul din Cehia”, se mai precizează în material.
Totodată, Bucureştiul are o pondere similară în total economie cu Praga şi Varşovia – spre un sfert din total, dar stocul de spaţii industrial şi logistice din preajma capitalei României reprezintă mai mult de jumătate din total.
„Oferta oarecum insuficientă permite ca stocul de spaţii industriale şi logistice să crească în mod sustenabil cu aproximativ 10% pe an pe termen mai lung, presupunând că nu vor exista schimbări majore pe plan economic, deşi sunt posibile şi probabile creşteri mai rapide în anumiţi ani.
În timp ce costurile cu forţa de muncă oferă o perspectivă atractivă, imaginea României a suferit din cauza infrastructurii slabe în comparaţie cu cea a ţărilor mari din regiune, dar situaţia se va îmbunătăţi dacă autorităţile vor continua să se concentreze pe investiţiile actuale.
Dacă ne uităm la sectorul manufacturier, produsele petroliere rămân cel mai mare sector de producţie al ţării, iar următoarele sectoare sunt toate legate de industria auto, indiferent că vorbim de fabricarea propriu-zisă a maşinilor, de electronice pentru maşini sau de diverse piese auto”, a afirmat Victor Coşconel, Head of Leasing | Office & Industrial Agencies la Colliers.
România devine a treia cea mai mare piață de spații industriale și logistice în Europa Centrală și de Est. Rata de neocupare pentru spaţiile de depozitare premium a rămas la nivel de o singură cifră
El susţine că alte sectoare importante sunt producţia de alimente, mobilă şi electrocasnice.
„Din punct de vedere istoric, cele mai multe facilităţi de producţie aparţin proprietarilor, iar companiile care desfăşoară activităţi din zona industriei uşoare caută să închirieze depozite pentru astfel de operaţiuni”, a completat Victor Coşconel.
Rata de neocupare pentru spaţiile de depozitare premium a rămas la nivel de o singură cifră, în jurul valorii de 6% în medie, ceea ce este uşor peste media din ECE-12, iar chiriile pentru spaţiile de depozitare clasa A din România au crescut uşor, undeva între 4 şi 4,5 euro pe metru pătrat la finalul anului trecut, dar continuă să fie unul dintre cele mai scăzute niveluri din ECE-12, din cauza concurenţei puternice în zona ofertei.
Totuşi, se pare că lucrurile se schimbă uşor-uşor, astfel ca în la mijlocul lui 2023, chiar şi o chirie de 4,5 euro pe metru pătrat a ajuns să pară scăzută în zonele cu o ofertă redusă pentru un spaţiu industrial de bună calitate.
„Deşi şocul preţurilor la energie s-a atenuat, operatorii de pe piaţa locală de I&L (spaţii industriale şi logistice moderne, n.r.) continuă să fie interesaţi de îmbunătăţirea eficienţei energetice, deoarece creşterea costurilor pe termen scurt este văzută ca fiind compensată în mod clar de câştigurile pe termen lung.
De remarcat că datorită statutului de membru al UE şi a numărului mare de companii internaţionale chiriaşe, accentul pe teme ESG este, fără îndoială, mai mult sau mai puţin comparabil cu cel al altor ţări occidentale.
România devine a treia cea mai mare piață de spații industriale și logistice în Europa Centrală și de Est. Colliers are operaţiuni în 66 de ţări
Implementarea practicilor durabile în depozite şi în unităţile de producţie este esenţială pentru reducerea efectelor asupra mediului, realizarea de economii de costuri, asigurarea conformităţii cu standardele de reglementare, îmbunătăţirea reputaţiei, gestionarea riscurilor şi valorificarea oportunităţilor de piaţă.
Prin integrarea sustenabilităţii în operaţiunile lor, companiile pot contribui la un viitor mai sustenabil, obţinând în acelaşi timp un avantaj competitiv pe piaţă”, a explicat Oana Stamatin, Chief Officer pentru ESG în cadrul Colliers pentru România şi ECE.
Stocul total de I&L pentru regiunea ECE-12 a crescut la peste 65 de milioane de metri pătraţi, cu 25 de milioane de metri pătraţi situaţi în interiorul şi în jurul celor 12 pieţe de capital.
Colliers are operaţiuni în 66 de ţări, venituri anuale de 4,5 miliarde de dolari şi active gestionate de 98 de miliarde de dolari. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
CFR Cluj – Rapid, 1-1. Un punct ție, un punct mie
Primul plan de menținere a calității aerului în Cluj. Implementarea măsurilor de reducre a poluării costă 1,5 miliarde de lei
Drept la replică PSD Alba. Dumitrel și sindromul Biden: A uitat că PNL a cerut cu disperare alegeri parlamentare în 1 Decembrie
ALEGERI PREZIDENȚIALE. 1.000 de polițiști, jandarmi și pompieri mobilizați la Cluj în ziua scrutinului
Unde votează alegătorii din Alba? LISTA secțiilor de votare și ce trebuie cetățenii să știi despre Alegerile Prezidențiale 2024
FOTO. Cel mai mare glob de zăpadă din România, expus la Cluj-Napoca la Festivalul Lights On
Mesele târzii pot avea consecințe grave asupra sănătății. De ce este nociv să mănânci înainte de culcare
