Connect with us

ECONOMIE

România este al doilea mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, în sezonul 2022-2023

Publicat

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene au înregistrat o creștere semnificativă în sezonul 2022-2023, care a început la 1 iulie 2022. Potrivit datelor publicate marți de Comisia Europeană și citate de Reuters, exporturile de grâu moale au ajuns la 22,13 milioane de tone la data de 19 martie 2023.

Aceasta reprezintă o creștere de 8% față de cele 20,52 milioane de tone exportate în aceeași perioadă a sezonului 2021-2022.

Conform acestor date, Franţa a rămas cel mai mare exportator de grâu din UE în acest sezon, cu 8,69 milioane de tone exportate până la data de 19 martie anul curent, urmată de România cu 2,77 milioane de tone. Pe locurile următoare se situează, în ordine, Germania cu 2,60 milioane de tone de grâu exportate, Lituania, cu 1,97 milioane de tone, şi Polonia cu 1,86 milioane de tone de grâu exportate.

Datele Comisiei mai arată că UE a exportat în sezonul actual o cantitate de 4,33 milioane de tone de orz, cu aproape 30% mai puţin decât cele 6,18 milioane tone de orz exportate în aceeaşi perioadă a sezonului 2021/22, în timp ce importurile de porumb ale UE au crescut semnificativ, cu 66%, până la 19,73 milioane de tone.

Din cele 19,73 milioane de tone de porumb importate până acum de blocul comunitar, o cantitate de 1,14 milioane de tone a fost importată de România.

La porumb, Spania a rămas cel mai mare importator din UE în acest sezon, cu 6,76 milioane de tone până acum, urmată de Ţările de Jos cu 2,26 milioane de tone, Portugalia, cu 1,54 milioane de tone, Italia, cu 1,52 milioane de tone, Ungaria cu 1,46 milioane de tone, Polonia, cu 1,2 milioane de tone, şi România, cu 1,14 milioane de tone.

România este al doilea mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, în sezonul 2022-2023. Care sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE

Datele Comisiei Europene arată că Ucraina, Brazilia, Canada, Serbia şi Rusia sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE în sezonul 2022/23.

În cazul Ucrainei se înregistrează o creştere semnificativă, de la 6,490 milioane tone de porumb importate în UE în sezonul 2021/22 până la 10,156 de milioane de tone de porumb importante de blocul comunitar până acum în sezonul 2022/23.

Luni, Comisia Europeană a anunţat că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului cu UE după invazia ţării de către Rusia.

Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea „pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina „şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat Executivul european. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

Rata ocupării forţei de muncă a crescut în Uniunea Europeană şi în zona euro, în trimestrul trei din 2023

Publicat

oameni.jpg
fotografie cu caracter ilustrativ

Rata ocupării forței de muncă a înregistrat o creștere de 0,2% atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, în trimestrul trei al anului 2023, comparativ cu trimestrele anterioare, când s-a înregistrat un avans de 0,1% în ambele regiuni. Aceste informații sunt confirmate de datele publicate joi de către Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Cea mai mare creştere a ratei ocupării forţei de muncă în trimestrul trei din 2023 s-a înregistrat în Lituania şi Malta (ambele cu 1,4%), Spania (1,3%), Croaţia (1%), Irlanda şi Polonia (ambele cu 0,5%), Cipru (0,4%), România şi Danemarca (ambele cu 0,3%), iar cel mai semnificativ declin în Estonia (minus 0,9%), Cehia (minus 0,7%) şi Finlanda (minus 0,6%).

În trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, rata ocupării forţei de muncă a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană şi cu 1,3% în zona euro, după un avans de 1,2% în UE şi de 1,4% în zona euro, în perioada aprilie-iunie 2023.

Pe baza datelor ajustate sezonier, Eurostat estimează că în trimestrul trei din 2023 erau 216,6 milioane de angajaţi în Uniunea Europeană, din care 167,7 milioane în zona euro.

Numărul de ore lucrate a rămas stabil în Uniunea Europeană şi a scăzut cu 0,1% în zona euro, în trimestrul trei din 2023, comparativ cu precedentele trei luni.

De asemenea, în trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, numărul de ore lucrate a crescut cu 0,6% în UE şi cu 0,8% în zona euro. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Analiză: Românii vor plăti sub 18 euro pentru meniul de la masa de Crăciun

Publicat

mancare craciun masa traditionala

Românii vor plăti cel mai puțin pentru mâncarea tradițională de Crăciun, adică echivalentul a mai puțin de 18 euro.

În contrast, francezii se află în fruntea listei cu o notă de plată de 81,79 euro pentru aceleași produse festivă, potrivit unui studiu publicat joi, citat de Agerpres.

Conform eToro, care a analizat preţurile din supermarketurile locale ale preparatelor tradiţionale de Crăciun, o masă de sărbători tipic românească, cu sarmale, mămăligă şi garnituri tradiţionale, cum ar fi smântână şi ardei iute, ar costa o familie de patru persoane mai puţin de 18 euro.

În acelaşi timp, o masă tipic franţuzească, cu curcan umplut, alături de ficat, castane şi ouă, va costa 81,70 euro pentru o familie de patru persoane, iar 5 kg de curcan costă peste 65 de euro.

În timp ce familiile franceze vor avea cea mai scumpă cină de Crăciun, alte câteva ţări au înregistrat creşteri semnificative ale preţurilor faţă de anul trecut.

În România, preţurile cărnii de porc şi de vită au crescut cu aproximativ 13%

Astfel, o cină de Crăciun tipic daneză, cu friptură de porc la cuptor, servită cu cartofi, ceapă şi varză roşie, este cu 25% mai scumpă în 2023 faţă de anul trecut, timp în care o masă festivă clasică spaniolă, cu curcan şi garnituri, a crescut cu 24%, până la 75,30 de euro.

Analiza de specialitate relevă faptul că ingredientele din coşul de cumpărături de Crăciun care au înregistrat cea mai mare inflaţie a preţurilor de anul trecut includ carnea de porc în Danemarca (+46%), uleiul de măsline în Spania (+30%) şi carnea de pui în Australia (+40%).

În România, preţurile cărnii de porc şi de vită au crescut cu aproximativ 13%, de la an la an, iar alte ingrediente tipice şi-au văzut preţurile reduse, cum ar fi: mălaiul (-11%) şi uleiul vegetal (-25%).

„Curcanul la cuptor tinde să reprezinte cea mai mare parte din costul mesei de Crăciun pentru ţările care îl consumă.

Cu toate acestea, spre deosebire de anul trecut, costurile cărnii de curcan în Europa s-au stabilizat în 2023, în timp ce în SUA, costul a scăzut de fapt faţă de preţurile din 2022, contribuind la reducerea cu 9% a costului cinei de Crăciun pentru o familie americană de patru persoane”, notează sursa citată.

Cu puţin peste România, gospodăriile din Marea Britanie vor avea parte de a doua cea mai ieftină cină de Crăciun dintre ţările incluse în studiu (un curcan la cuptor tipic cu garnituri obişnuite va costa 24,80 de euro pentru o familie de patru persoane).

Inflaţia preţurilor la alimente a crescut vertiginos la nivel global în acest an

În acelaşi timp, inflaţia preţurilor la alimente a crescut vertiginos la nivel global în acest an, ultima cifră a inflaţiei alimentare din UE fiind de 9,1%, cea din România de 8,7%, în timp ce în Marea Britanie este de 10,1%, iar cea din SUA este mult mai mică, de 3,3%.

Datele au fost colectate în luna noiembrie 2023 din 12 ţări, de pe trei continente, în care eToro are analişti sau echipe pe teren.

Costurile luate în calcul s-au bazat pe o cină tradiţională de Crăciun, pentru o familie de patru persoane, cu ingrediente procurate de la un lanţ de supermarketuri local de top.

eToro este o platformă socială de tranzacţionare şi investiţii care le permite utilizatorilor să îşi dezvolte cunoştinţele şi veniturile ca parte a unei comunităţi globale de investitori.

Compania a fost fondată în anul 2007 cu misiunea de a deschide pieţele globale pentru ca toţi cei interesaţi să poată tranzacţiona şi investi într-un mod simplu şi transparent.

Citește mai departe

ACTUALITATE

România și alte două țări, cea mai mare creştere economică anuală din UE, în trimestrul 3

Publicat

1700630164 euro pixabay e1656523156731.jpg
Arhivă foto

În trimestrul trei al anului 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat o stabilitate atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, comparativ cu aceeași perioadă din 2022.

Această situație a intervenit după o creștere de 0,5% în UE și de 0,6% în zona euro în intervalul aprilie-iunie 2023, conform datelor publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Malta (7,1%), Croaţia (3%) şi România (2,9%), în trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 5,4%) şi Estonia (minus 4%).

PIB-ul SUA a crescut cu 1,3% în trimestrul trei din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, şi cu 3% în ritm anual.

Datele Eurostat arată că economia UE a rămas stabilă şi cea a zonei euro a scăzut cu 0,1% în trimestrul trei din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat o creştere de 0,1% atât în UE, cât şi în zona euro.

În rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans anual în perioada iulie – septembrie 2023 s-a înregistrat Malta (2,4%), Polonia (1,5%), Cipru (1,1%), România şi Ungaria (ambele cu 0,9%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 1,9%), Estonia (minus 1,3%) şi Finlanda (minus 0,9%). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Economia României a urcat, în primele nouă luni, cu 1,4% pe seria brută şi cu 2,2% pe seria ajustată sezonier

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

În primele nouă luni ale anului curent, economia României a înregistrat o creștere de 1,4% pe seria brută și de 2,2% pe seria ajustată sezonier, în comparație cu aceeași perioadă din 2022.

De asemenea, în trimestrul III, conform datelor provizorii publicate joi de către Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere reală de 0,9% față de trimestrul precedent.

Conform INS, Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 402,678 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023 şi cu 2,9% faţă de trimestrul III 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 a fost de 1.185,324 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,2% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022.

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 434,502 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul III 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 a fost de 1.130,268 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022.

Pe categorii de resurse, la creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023 faţă de perioada similară din 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:

  • agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%;
  • construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%;
  • informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%;
  • comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%;
  • tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%;
  • activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%;
  • activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;
  • administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,2%.

Industria a avut o contribuţie negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +1,7% la creşterea PIB; consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice al cărei volum s-a majorat cu 6,9% contribuind cu +0,7% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 10,7% contribuind cu +2,8% la creşterea PIB.

Un impact pozitiv la creşterea PIB a fost înregistrat de exportul net (+1,3%), consecinţă a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 0,6% corelată cu o reducere mai pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (-3,2%). Agerpres

Citește mai departe