Connect with us

ACTUALITATE

România este cel mai mare exportator de viori din Uniunea Europeană

Publicat



Statele membre ale Uniunii Europene au exportat anul trecut 105.000 viori, în valoare de 23,3 milioane de euro, iar România este cel mai mare exportator de viori al UE în restul lumii, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Peste jumătate din acestea (52%, respectiv 55.100 viori) au mers către alte state membre ale UE. Datele reprezintă un declin de 7% al exporturilor totale de viori ale ţărilor membre UE comparativ cu 2013.

Cei mai mari exportatori de viori din UE către restul lumii sunt România (14.000 viori exportate în statele din afara UE, sau 28% din exporturile extracomunitare de viori în 2018), Danemarca (12.200, 24%), Germania (6.400, 13%), Marea Britanie (5.000, 10%), Cehia (2.900, 6%), Franţa (2.700, peste 5%), Italia (2.500, 5%) şi Belgia (1.800, 4%).

Aproape jumătate dintre viorile exportate de UE au mers către două ţări: SUA şi Coreea de Sud (11.900 viori fiecare, sau 24% din exporturile extracomunitare de viori). Acestea au fost urmate de Japonia (6.700, 14%), Canada (2.900, 6%), Australia (2.300, 5%), Elveţia (2.100, 4%), Hong Kong (1.800, sub 4%), China (1.700, 3%), Rusia (1.600, 3%), Norvegia (1.200, 2%) şi Serbia (870, sub 2%).

De asemenea, statele membre UE au importat anul trecut 234.800 viori, în valoare de 15,7 milioane de euro. Majoritatea (82%, 191.500 viori) au venit din ţări din afara UE. Numărul viorilor importate de statele membre UE a crescut cu 27% comparativ cu 2013.

Marea Britanie a importat 71.300 viori din ţările din afara UE în 2018, sau 37% din totalul importurilor extracomunitare. Astfel, Marea Britanie este cel mai mare importator UE de viori din restul lumii, înaintea Germaniei (31.300, 16%), Italiei (18.200, 9%), Spaniei (16.900, sub 9%), Belgiei (15.100, 8%) şi Franţei (9.100, 5%).

Importurile de viori din ţări din afara UE au venit în special din China (188.500 viori, sau 99% din importurile extracomunitare), SUA (810 viori), Taiwan (670 viori), Republica Moldova (600 viori), Nepal (240 viori), Brazilia (110 viori), Japonia (70 viori) şi India (60 viori).

Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia celebrării în 13 decembrie a Zilei mondiale a viorilor. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

STUDIU: Mii de decese s-au produs din cauza informațiilor eronate legate de COVID-19

Publicat

coronavirus

Informațiile eronate legate de noul coronavirus au provocat mii de morţi şi a condus la situaţia în care mii de oameni au necesitat asistenţă medicală, conform concluziilor unui studiu publicat în American Journal of Tropical Medicine and Hygiene, citat marţi de agenţia DPA.

O echipă formată din oameni de ştiinţă din mai multe ţări, inclusiv din Australia, Japonia şi Thailanda, a analizat date compilate între lunile decembrie 2019 şi aprilie 2020 pentru acest studiu.

Potrivit cercetării, aproximativ 800 de persoane au murit după ce au consumat substanţe alcoolice foarte concentrate în încercarea de a-şi dezinfecta corpurile, în timp ce 5.900 de persoane au fost spitalizate după ce au consumat metanol, 60 dintre acestea pierzându-şi ulterior vederea.

Informaţiile eronate care au circulat printre utilizatorii indieni ai reţelelor sociale i-au determinat pe mulţi să consume urină de vacă sau bălegar pentru a se proteja de infecţie, în timp ce în Arabia Saudită consumul de urină de cămilă a fost promovat drept leac împotriva virusului.

Studiul, care a analizat date prelevate din 87 de ţări, în 25 de limbi, a constatat de asemenea că unele persoane din Asia şi angajaţi din sistemul sanitar au a fost în repetate rânduri stigmatizaţi şi s-au confruntat cu abuzuri verbale şi fizice.

Oamenii de ştiinţă au cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale să monitorizeze mai bine dezinformarea în mediul online şi să coopereze cu companiile de social media pentru a difuza informaţii corecte.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Primul cinema drive in din Sibiu va fi inaugurat sâmbătă, cu un film despre artă stradală

Publicat

Pentru prima dată, cinefilii sibieni vor avea ocazia să vadă un film din maşină şi nu într-o sală de cinema pe 15 august, când va fi proiectat documentarul “Exit Through the Gift Shop”, în regia artistului stradal Banksy, a precizat marţi, pentru AGERPRES, organizatorul Festivalului de Artă Stradală, Andrei Oltean.

“Ne-am dorit şi în acest an, chiar dacă am trecut printr-un episod mai nefericit, ne-am dorit să păstrăm unul din cele mai bine primite evenimente din cadrul festivalului, şi anume filmul.

Noi ne-am obişnuit publicul încă de la început cu o proiecţie de film în Parcul Sub Arini, ceea ce anul acesta era destul de dificil să luăm oameni şi să-i punem cu distanţare socială şi având în vedere că de la o zi la alta se schimbă reglementările, am recurs la această opţiune, să facem filmul drive in, pentru că este mult mai sigur şi totuşi ne putem bucura de un film cumva în aer liber, chiar dacă este în maşină. Filmul de anul acesta este ‘Exit Through the Gift Shop’.

Este un film despre artă stradală, este un film al lui Banksy, unul din cei mai mari street artişti. Este un film de artă. Invităm publicul să se alăture la locaţia noastră, să ne bucurăm împreună de începuturile şi aspecte necunoscute încă din lumea aceasta a artei stradale”, a precizat organizatorul Festivalului de Artă Stradală de la Sibiu, Andrei Oltean.

Potrivit sursei citate, filmul va fi proiectat în sistem de cinema drive in, în zona Freedom Events de la periferia municipiului Sibiu, în vecinătatea Fabricii de Cultură, un loc făcut celebru de artiştii de la Teatrul Naţional “Radu Stanca”, mai ales cu spectacolele regizate de Silviu Purcărete. Proiecţia filmului va începe sâmbătă, la ora 22,00.

Noul cinematograf în aer liber din Sibiu se întinde pe o suprafaţă de 41.000 metri pătraţi şi permite accesul a peste 300 de autovehicule. Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile.

“Filmul documentar ‘Exit Through the Gift Shop’ a fost lansat în anul 2010 şi prezintă povestea lui Thierry Guetta, un imigrant francez din Los Angeles, care are obiceiul de a filma absolut tot ce vede, ceea ce îl conduce spre descoperirea unei laturi interesante a vieţii de noapte.

Vandalism sau artă stradală? Aceasta este întrebarea al cărei răspuns încearcă Thierry să-l afle. După câteva luni petrecute cu artiştii stradali, maeştrii într-ale graffiti-ului, pe care îi filmează pentru a face un documentar, tânărul francez se împrieteneşte în cele din urmă cu unul dintre cei mai controversaţi şi enigmatici artişti – Bansky.

Din acest punct camera se mută din mâna lui în mâna noului său prieten, Thierry devenind astfel noul protagonist al filmului. Cuprins de febra artei stradale, începe să îi imite pe oamenii pe care până atunci doar îi urmărea atent şi ajunge într-un punct critic în care îşi girează casa şi afacerea pentru organizarea unui spectacol de artă major, organizat în LA”, este prezentarea filmului ce va fi proiectat drive in la Sibiu, potrivit organizatorului.

Festivalul de Artă Stradală, care are loc până duminică la Sibiu, este singurul de acest fel din oraş. Un număr de 14 artişti din România, Spania şi Ucraina realizează, în această săptămână, picturi pe zidurile din municipiul Sibiu.

Organizatorii promit că va fi realizată cea mai mare lucrare de artă stradală de până acum, de câteva sute de metri pătraţi, pe o clădire situată în Piaţa Aurel Vlaicu. Lucrarea va purta semnătura grupului de artişti Sweet Damage Crew. AGERPRES

 

Sursa foto: Freedom Events / Facebook

Citește mai departe

ACTUALITATE

Raportul Curții de Conturi: Până la 30 iunie, Statul Român a cheltuit 5 miliarde de lei pentru combaterea pandemiei

Publicat

bani lei

Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj se ridică la 5 miliarde de lei, potrivit unui comunicat al Curţii de Conturi, remis, marţi.

Instituţia a finalizat şi a înaintat Parlamentului României raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă.

Documentul are la bază un control amplu, desfăşurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entităţi din administraţia publică centrală şi locală. Pentru a răspunde eficient şi rapid solicitării Parlamentului, instituţia supremă de audit a mobilizat peste 700 de auditori publici externi.

Principalele informaţii prezentate în raport sunt cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj, care se ridică la 5 miliarde de lei.

Cea mai mare sumă reprezintă plata indemnizației pe perioada suspendării contractului individual de muncă

Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizaţiei acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din iniţiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizaţiile acordate altor categorii de personal ale căror activităţi au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgenţă medicală (266 de milioane de lei). Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc şi alte cheltuieli specifice perioadei de urgenţă.

La finanţarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii şi combaterii pandemiei se adaugă donaţiile şi sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituţiile publice. Astfel, entităţile auditate de Curtea de Conturi au primit şi înregistrat donaţii şi sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro).

Impactul financiar estimat de auditori în urma acţiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii şi abateri financiar contabile. Astfel, veniturile suplimentare estimate se ridică la 647.000 de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei.

Documentul prezintă şi o serie de exemple de bune practici ale entităţilor publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziţie în perioada stării de urgenţă.

“Curtea de Conturi a României, ca instituţie supremă de audit, şi-a propus să ofere o analiză obiectivă a felului în care au fost gestionate resursele publice în perioada stării de urgenţă şi să sprijine instituţiile publice în a-şi crea mecanisme eficiente de răspuns la criză. Raportul este rezultatul unui efort susţinut la nivelul tuturor structurilor Curţii de Conturi, ţinând cont de context, de restricţiile inerente aduse de pandemie, de la ajustarea programului anual de acţiuni, până la adaptarea modului de lucru care a obligat la distanţare fizică”, a afirmat Mihai Busuioc, preşedintele Curţii de Conturi, citat în comunicat.

El a adăugat că în toate acţiunile, instituţia a urmărit să nu compromită eforturile publice comune de răspuns la criza Covid-19.

“Ne dorim ca recomandările cuprinse în raport să reprezinte o oportunitate pentru autorităţi de a îmbunătăţi procedurile specifice unei situaţii de criză, cu impact direct asupra modului de gestionare a banului public”, a precizat Busuioc.

La baza selecţiei entităţilor auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale şi locale pentru gestionarea stării de urgenţă, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanţare şi pe destinaţii.

Astfel, au fost selectate acele autorităţi care au primit sume importante de la aceste bugete, dar şi cele care au primit responsabilităţi şi atribuţii suplimentare în situaţia de urgenţă. Nu în ultimul rând, în procesul de selecţie au fost extrem de relevante achiziţiile realizate, după tipul şi valoarea acestora, specifice situaţiei de urgenţă.

Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgenţă poate fi consultat pe pagina de internet a Curţii de Conturi. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Câştigul salarial mediu net a crescut în iunie cu 119 lei. În ce domenii s-au înregistrat cele mai mari creșteri salariale

Publicat

bani

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5.369 lei, în luna iunie 2020, cu 181 lei (+3,5%) mai mare decât în luna mai 2020, iar câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.298 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 119 lei (+3,7%), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate marţi.

Potrivit INS, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (7.540 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1.773 lei).

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 5%. Conform statisticii oficiale, indicele câştigului salarial real a fost 102,4% pentru luna iunie 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Indicele câştigului salarial real a fost 103,6% pentru luna iunie 2020 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 221,8%, cu 7,8 puncte procentuale mai mare faţă de cel înregistrat în luna mai 2020.

“În luna iunie 2020, în activităţile din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut faţă de luna precedentă ca urmare a reluării activităţii anumitor agenţi economici după introducerea măsurilor de relaxare, a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (în funcţie de contracte/proiecte) ori a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, al 13-lea salariu ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare)”, notează INS.

În ce domenii s-au înregistrat creșteri semnificative ale salariului mediu net

Datele oficiale arată că cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 27,2% în hoteluri şi restaurante, ca efect al reluării activităţii după introducerea măsurilor de relaxare; între 12,5% şi 18% în fabricarea de mobilă, activităţi de editare, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, activităţi de spectacole, culturale şi recreative, alte activităţi industriale n.c.a., fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), fabricarea produselor textile.

O creştere cuprinsă între 7% şi 9,5% s-a înregistrat în fabricarea băuturilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, transporturi pe apă, telecomunicaţii.

De asemenea, au avut loc creşteri între 5% şi 7% în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria alimentară, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicala (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (inclusiv repararea autovehiculelor şi motocicletelor).

Cauzele care au dus la scăderile câștigului mediu salarial

Scăderile câştigului salarial mediu net faţă de luna mai 2020 au fost determinate de acordarea în luna precedentă de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de întreruperi/încetări ale activităţii, de continuarea şomajului tehnic de către anumiţi agenţi economici, de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (în funcţie de contracte/proiecte) sau de remunerarea parţială a salariaţilor din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 11,3% în activităţi de servicii anexe extracţiei, ca urmare a acordării de prime ocazionale şi sume din profitul net în lunile precedente; între 1,5% şi 5% în fabricarea produselor din tutun, activităţi de poştă şi de curier, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia minereurilor metalifere.

În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în administraţia publică (+2,9%), în principal ca urmare a acordării biletelor de valoare (tichete de vacanţă). Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor faţă de luna precedentă în învăţământ, respectiv în sănătate şi asistenţă socială (-1,1% pentru fiecare activitate în parte). AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate