România importă anual între 3.000 şi 6.000 tone de miere, adică aproape 30 – 35% din consumul intern, deşi este unul dintre cei mai importanţi producători de miere din Europa, susţine preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, subliniind că albina a devenit „o specie dependentă mai mult de factorul politic decât de natură”.

„Este un paradox că România importă anual între 3.000 şi 6.000 tone de miere, adică aproape 30 -35% din consumul intern, cred că în toate ţările europene mişcarea mierii este controlată de către agenţii economici care sunt implicaţi în această activitate. (…) Important este şi cât se consumă. Dacă noi astăzi încă nu am ajuns la 800 – 900 grame de miere anual (pe locuitor n.r.), în ţările Uniunii Europene, în Elveţia, se consumă peste două kilograme şi chiar mai mult.

Cred că acesta este indicatorul cel mai important: consumul de miere pe cap de locuitor. Europa este şi cel mai mare importator şi cel mai mare consumator de miere şi importă aproape jumătate din consum”, a declarat Ioan Fetea, prezent la Târgul Naţional al Mierii.

România exportă mai multă miere vrac, decât ambalată

Din păcate, România exportă mai multă miere vrac, decât ambalată, deşi este de foarte bună calitate, iar în ţară intră multă miere contrafăcută, spune Fetea.

„În această concurenţă care există astăzi cu mierea contrafăcută şi pe care autorităţile nu o identifică, ba că nu avem laboratoare dotate, ba că nu avem bani, câteodată şi ANSVSA are de lucru în vamă pe lapte, pe carne, pe alte produse, mierea vine mai rar şi se neglijează, de aceea cerem să ne sprijine mai mult. Să existe controale pe ceea ce intră, să avem o trasabilitate. (…)

Şi această etichetare tot la intervenţia noastră s-a făcut ca să ştie consumatorul ce consumă şi iată că a apărut un borcan cu miere din şapte ţări diferite. Este o anomalie. Legat de calitatea mierii, România întotdeauna a avut produse de calitate şi sperăm să nu ne „corupă” aceşti mari procesatori de miere, care de multe ori aduc altceva şi nu miere în aceste ţări.

România nu reuşeşte să îşi protejeze măcar acest sector

Noi an de an ridicăm această problemă a calităţii. Este de neînţeles cum România nu reuşeşte să îşi protejeze măcar acest sector, dar această problemă o au toate sectoarele agricole, şi nu numai din România, bănuiesc că această globalizare ne-a împins către această atitudine a comerţului, oricum şi oricât. E păcat”, a transmis şeful ACA.

Nu în ultimul rând, el a precizat că această specie a devenit dependentă mai mult de factorul politic decât de natură, în condiţiile în care statul sprijină financiar acest sector.

„Suntem recunoscători ministrului Agriculturii pentru că s-a zbătut să obţină un sprijin financiar, undeva la 5 euro pe familia de albine, bani pe care noi i-am consumat pe hrană, tratamente şi acum recuperăm o parte, pentru că ei asigură poate nici 10% din totalul cheltuielilor anuale.

Această specie a devenit dependentă mai mult de factorul politic decât de natură

Această specie a devenit dependentă mai mult de factorul politic decât de natură, natura ne oferă cât poate şi atunci vine şi statul şi ne mai sprijină, deşi albina şi apicultorul nu stau cu mâna întinsă spre Guvern. Sectorul a trăit, a supravieţuit, s-a dezvoltat foarte frumos în România fără sprijin de la stat, chiar dacă pe parcusul timpului, în fiecare epocă, chiar şi în cea comunistă, a fost un sprijin financiar, fie că ne-au asigurat transport, ne dădeau zahăr gratuit, medicamente. Poate şi de aceea s-a dezvoltat acest sector”, a comentat preşedintele ACA.

Mortalităţi la albine între 30% şi 50%

Fetea a afirmat că iarna trecută au fost mortalităţi la albine între 30% şi 50%, iar unele stupine au dispărut în totalitate. „Fără factorul proteic, polenul, din cauza secetei nu am putut asigura dezvoltarea de primăvară, puietul care are nevoie de această hrană proteică, şi au avut loc depopulări. Sigur s-au refăcut în mare parte”, a subliniat el.

Ajutorul de minim de 52 de milioane de lei

Cu toate acestea, ajutorul de minim de 52 de milioane de lei, anunţat de ministrul Agriculturii pentru acest sector, este repartizat la un efectiv de 2,1 milioane de familii de albine, deşi estimările asociaţiei sunt de cel mult 1,9 milioane.

„Nu ştim de unde este această creştere, 2,1 milioane de familii, aşa le-a anunţat INS. Probabil că sunt undeva la 1,8 – 1,9 milioane şi noi sperăm să crească, dar mie îmi e frică de altceva.

România nu poate acoperi ca baza meliferă decât pentru un efectiv de 2,3, sub 2,5 milioane de familii de albine

Din toate datele statistice, România nu poate acoperi ca baza meliferă decât pentru un efectiv de 2,3, sub 2,5 milioane de familii de albine. Poate o să cerem domnului ambasador să facem pastoral în Elveţia (ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România, Arthur Mattli n.r.). Si noi facem pe presupuneri, nu avem date certe şi probabil INS tot pe astfel de date care vin din teritoriu anunţă cifrele.

Este o diferenţă de 10-15%. Poate chiar sunt reale şi m-aş bucura să fie reale aceste date ale INS”, a concluzionat reprezentantul apicultorilor români.

România producea, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar vârful consemnat în urmă cu câţiva ani era de 1,47 milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Potrivit datelor statistice, românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar 3 grame de miere.

Deşi în ultimii ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, şi în aceste condiţii România se află tot la coada clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţină miere comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia.

Agerpres