Connect with us

ACTUALITATE

România ocupă locul 2 în topul amenzilor în Europa Centrală şi de Est, aplicate pentru nerespectarea GDPR (Deloitte Legal)

Publicat



România ocupă locul al doilea, după Polonia, în topul amenzilor acordate în Europa Centrală şi de Est în acest prim an de aplicare a Regulamentului General privind Protecţia Datelor (GDPR), după ce Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a sancţionat cu 130.000 de euro o instituţie bancară, conform studiului Deloitte Legal, publicat luni.

“Cel mai important moment pentru companiile din România după intrarea în vigoare a GDPR a fost cu siguranţă data de 27 iunie 2019, când Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a impus prima amendă, în cuantum de aproximativ 130.000 de euro, unei instituţii bancare. Aceasta situează România pe locul al doilea în topul amenzilor acordate în Europa Centrală şi de Est în acest prim an de aplicare a GDPR. Industria financiar-bancară a fost printre cele mai vizate de investigaţiile ANSPDCP, atât înainte, cât şi după intrarea în vigoare a GDPR. Mai mult decât atât, ANSPDCP a comunicat că plângerile şi sesizările primite au avut în vedere încălcarea principiilor de prelucrare a datelor personale în sistemul bancar şi a regulilor de confidenţialitate şi securitate a prelucrărilor de date personale”, notează sursa citată.

De asemenea, studiul relevă că, în Bulgaria, cea mai mare amendă nu a depăşit 27.000 de euro, în Ungaria, 40.000 de euro, iar în Lituania, 61.500 de euro.

Amenda a fost aplicată instituţiei bancare din România pe motivul că, la efectuarea unei plăţi, indiferent dacă aceasta era iniţiată de un titular de cont la banca sancţionată sau de către un terţ utilizator al sistemului de plăţi interbancar, CNP-ul şi adresa plătitorului erau accesibile beneficiarului plăţii prin extrasul de cont sau prin detaliile plăţii oferite de bancă.

“În urma investigaţiei, ANSPDCP a concluzionat că prelucrarea acestor date încalcă principiul data privacy by design, conform căruia operatorii au obligaţia ca, de la momentul creionării procesului de prelucrare şi până la finalizarea acestuia, să implementeze măsuri tehnice şi organizatorice adecvate în raport cu natura şi riscurile prelucrării, precum şi cu posibilităţile tehnologice şi financiare, pentru a asigura respectarea GDPR. Principiul data privacy by design activează ca o umbrelă şi presupune încorporarea celorlalte principii din GDPR sub o singură prevedere – spre exemplu, principiul minimizării datelor. Conformarea cu data privacy by design implică o etapă preliminară de evaluare a riscului prelucrării, prin intermediul căreia operatorii identifică eventuale măsuri de implementat”, precizează Deloitte.

În ceea ce priveşte proporţionalitatea amenzii, încălcarea principiului data privacy by design este încadrată de GDPR la o amendă de maximum 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri globală anuală, nu la pragul superior de 20 de milioane de euro sau 4%. “În plus, în individualizarea cuantumului amenzii, ANSDPCP a trebuit să aibă în vedere numărul mare de persoane vizate – 337.042 – şi alte aspecte, precum categoriile de date implicate, intenţia sau caracterul neglijent al faptei operatorului, potenţiale acţiuni de diminuare a prejudiciului suferit de persoanele vizate etc”, explică specialiştii.

Potrivit sursei citate, raportată la amenzile acordate în Europa Centrală şi de Est, sancţiunea impusă de ANSPDCP este a doua cea mai mare după amendă emisă, după cea de 220.000 de euro din Polonia cu privire la cazul Bisnode, care utiliza date cu caracter personal din surse publice fără respectarea obligaţiilor de informare a persoanelor vizate.

La scurt timp de la prima amendă, ANSPDCP a anunţat încă două sancţiuni, în valoare de 15.000, respectiv de 3.000 de euro.

Datele oficiale ale ANSPDCP, citate de către Deloitte, arată că, la finalul lunii mai 2019, se aflau în desfăşurare aproximativ 1.000 de investigaţii şi este de aşteptat ca entităţile ce vor fi supuse unor sancţiuni şi măsuri corective să conteste în instanţă aceste decizii.

Contestaţiile înregistrate pe rolul secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor suspendă doar plata amenzii, nu şi obligaţia de a aplica măsuri corective, aşadar cel mai probabil acestea vor fi dublate de cereri de suspendare a măsurilor corective, în temeiul prevederilor din Legea contenciosului administrativ.

Parlamentul European şi Consiliul European au adoptat, în data de 27 aprilie 2016, Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul General privind Protecţia Datelor – RGPD).

Regulamentul a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii din 4 mai 2016, iar prevederile acestuia sunt direct aplicabile în toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), începând cu data de 25 mai 2018.

La nivel de sancţiuni, companiile care vor încălca noul GDPR vor plăti amenzi de până la 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri globală anuală pentru încălcări ale normelor privind protecţia datelor, respectiv de până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală anuală pentru încălcări ale principiilor de bază privind prelucrarea datelor, luându-se în calcul cea mai mare valoare. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Sute de profesori universitari reclamă la CCR legea care interzice referirea la identitatea de gen în şcoli

Publicat

SNSPA, cu susţinerea altor universităţi din România, centre şi institute de cercetare, asociaţii profesionale universitare şi sprijinită de peste 800 de profesori şi cercetători români şi străini, a depus la Curtea Constituţională un punct de vedere prin care susţine sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea art. 7 din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, prin care se interzice în instituţiile de învăţământ referirea la identitatea de gen.

Sesizarea respectivă urmează să fie discutată de CCR pe data de 30 septembrie.

Într-un comunicat remis joi, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a anunţat că, alături de Universitatea de Vest din Timişoara, cu susţinerea altor universităţi din România şi din întreaga lume, a unor centre şi institute de cercetare, asociaţii profesionale universitare şi sprijinită de 885 profesori şi cercetători români şi străini, a depus la Curtea Constituţională a României un punct de vedere legal, un “prieten al curţii”, Amicus Curiae, elaborat în sprijinul sesizării de neconstituţionalitate asupra Legii nr. 87/2020 pentru modificarea art. 7 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, pe care preşedintele Klaus Iohannis a formulat-o la data de 10 iulie.

Demersul reprezintă o argumentaţie juridică a unor poziţii ferme, exprimate deja de patru universităţi din România, la momentul adoptării de către Parlament a Legii nr.87/2020, respectiv Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara şi SNSPA..

Conform SNSPA, prin acest “Amicus Curiae”, organizaţiile şi persoanele semnatare aduc argumente de natură juridică, ce demonstrează caracterul neconstituţional al prevederilor normative propuse de Legea pentru modificarea art.7 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, dar şi sensul, importanţa şi necesitatea studiilor de gen într-un stat democratic.

Demersul se bucură de o largă susţinere la nivel internaţional: 10 rectori ai unor universităţi prestigioase din Europa, prorectori şi decani ai unor instituţii relevante din Europa şi SUA, 39 de centre şi institute de cercetare, reţele şi asociaţii academice internaţionale au răspuns într-un termen foarte scurt cu mesaje clare de susţinere.

Acestora li se adaugă peste 830 de semnături individuale ce aparţin unor profesori şi cercetători din domenii variate precum studii de gen, sociologie, ştiinţe politice, relaţii internaţionale, istorie, filosofie, istoria artei, ştiinţe ale comunicării.

Universitari cu renume internaţional de necontestat se află în lista de semnatari, cu expertiză în domeniul studiilor de gen şi studiilor europene, ştiinţelor politice şi relaţiilor internaţionale, precum şi cercetători de vârf din spaţiul românesc, se arată în comunicat.

Conform SNSPA, printre semnatari se află nume cunoscute publicului român: Katherine Verdery (profesor, City University of New York’s Graduate Center), Gail Kligman (profesor UCLA), Maria Bucur (profesor Indiana University).

Dintre universităţile reprezentate prin universitari se menţionează: Princeton, Harvard, Yale (SUA), Cambridge, King’s College (UK), Paris Sorbonne, Universite libre de Bruxelles, Freie Universitat Berlin (UE).

“În măsura în care asaltul asupra libertăţilor democratice pe calea atacului la studiile de gen şi la protecţia minorităţilor are o dimensiune internaţională – parte a tendinţelor iliberale din ultimii ani – dorim să subliniem prezenţa în listă a unor universitari de anvergură mondială, specialişti în diverse tematici din câmpul studiilor de gen: Judith Butler (profesor, University of California at Berkeley), Delphine Dulong (profesor, Universitatea Paris 1 Pantheon-Sorbonne, France), David Paternotte (profesor, Universite libre de Bruxelles), Joan W. Scott (profesor Emerita, Princeton New Jersey), Mieke Verloo (profesor, Radboud University, Nijmegen, Netherlands).

Un grup de universitari români cu preocupări de cercetare în domeniul studiilor de gen au lucrat efectiv la dezvoltarea studiilor de gen din România şi la proiectul “Amicus Curiae”: Mihaela Miroiu (profesor universitar, fondatoarea Masteratului Politici, Gen şi Minorităţi, SNSPA), Ionela Băluţă (profesor universitar, fondatoarea Masteratului Politicile egalităţii de şanse în context românesc şi european, master integrat într-un consorţiu de şapte universităţi europene, Universitatea din Bucureşti), Oana Băluţă (conferenţiar universitar, Universitatea din Bucureşti), Măriuca Oana Constantin (lector universitar, SNSPA), Iustina Ionescu (avocat, doctorand SNSPA), Liliana Popescu (profesor universitar, SNSPA).

În 16 iunie, Senatul a adoptat proiectul care modifică Legea educaţiei naţionale şi care interzice “în unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în unităţile care oferă educaţie extraşcolară”, activităţile “în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identităţii de gen, înţeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic şi că cele două nu sunt întotdeauna aceleaşi”.

Organizaţiile şi persoanele semnatare aduc în atenţia Curţii Constituţionale următoarele:

1. Din punct de vedere juridic, Legea pentru modificarea art.7 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011:

* îngrădeşte dreptul la libertatea de exprimare, inclusiv a opiniilor ştiinţifice, garantat de Constituţia României (art.30, alin.(1) şi (2) ) precum şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (art.10);

* subminează libertatea de cercetare şi reprezintă o ingerinţă gravă a politicului în autonomia universitară, încălcând Constituţia României (art. 32);

* contravine legislaţiei Uniunii Europene (în special art. 13 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene care garantează libertatea artelor şi a cercetării ştiinţifice), precum şi tratatelor internaţionale – de exemplu Convenţia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor adoptată în cadrul ONU şi Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenţia de la Istanbul) adoptată în cadrul Consiliului Europei;

* propune o viziune asupra definiţiilor conceptelor de sex şi gen, care contrazice legislaţia internă în vigoare şi tratate internaţionale importante la care România este parte, precum Convenţia de la Istanbul.

2. Din punct de vedere academic şi democratic, Legea pentru modificarea art.7 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011:

* intervine brutal în demersurile ştiinţifice proprii spaţiului academic, pentru că interzice nu doar activităţi care abordează teorii şi opinii legate de dimensiunea de gen a identităţii umane, ci o întreagă disciplină legitimă de studiu şi de cercetare, şi anume studiile de gen, la care cercetătorii români au contribuit şi continuă să contribuie în mod semnificativ – disciplină prezentă în cercetarea academică mondială de peste 70 de ani;

* ignoră rezultatele cercetării din domeniul studiilor de gen, care aduc contribuţii valoroase în domenii diverse: studii politice, istorie, sociologie, filosofie, antropologie, psihologie şi drept, studii literare, jurnalism, ştiinţe ale educaţiei, teatru, medicină şi tehnologie. Dovada importanţei studiilor de gen în spaţiul academic este certificată, între altele, prin existenţa centrelor de cercetare şi a programelor în domeniul studiilor de gen în toate marile universităţi ale lumii, precum şi dezvoltarea acestora (după 1989, odată cu democratizarea spaţiului universitar) şi în universităţile din România;

* contravine misiunii fundamentale a spaţiului academic, care constă în producerea de cunoaştere şi formarea generaţiilor viitoare în spirit democratic – studiile de gen au un rol esenţial în formarea de cercetători şi experţi într-un domeniu fundamental pentru orice regim democratic: egalitatea de şanse şi egalitatea de gen;

* încalcă normele şi criteriile de evaluare ale ARACIS, care a introdus discipline legate de studiile de gen în mai multe domenii din câmpul ştiinţelor sociale şi a acreditat programe de masterat cu specializare în studii de gen.

Persoanele şi instituţiile semnatare consideră că există temeiuri de fapt şi de drept pentru constatarea caracterului neconstituţional şi nedemocratic al Legii pentru modificarea art.7 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Austria interzice petrecerile apre-schi. Ce măsuri mai pregătesc autoritățile în sezonul de iarnă

Publicat

Turiştii din staţiunile de iarnă din Austria nu vor putea organiza petreceri în timpul următorului sezon, măsură instituită pentru a preveni transmiterea maladiei COVID-19 şi pentru a salva industria vitală a turismului, a anunţat joi guvernul austriac, relatează DPA.

Oameni de afaceri şi politicieni din Austria şi-au exprimat îngrijorarea în ultimele zile după ce un număr în creştere de ţări europene au emis avertizări de călătorie nu doar pentru oraşul Viena, dar şi pentru regiunile alpine ale Austriei din cauza creşterii numărului de infectări cu noul coronavirus.

Cancelarul Sebastian Kurz a spus că turiştii vor putea să practice schiul, să ia masa la restaurant şi să participe la evenimente culturale în timpul sezonului rece.

”Dar după schi, după cum ştim, nu va fi posibil”, a adăugat acesta, referindu-se la petrecerile care, în multe staţiuni, sunt organizate în fiecare seară, după închiderea pârtiilor.

Barurile din spaţii închise, precum şi cele aflate în exterior vor putea servi mâncare şi băuturi pentru clienţii aşezaţi la mese.

În plus, restaurantele şi barurile se vor închide la ora locală 10:00 PM (21:00 GMT) în regiunile muntoase din Austria.

Turismul şi activităţile pentru petrecerea timpului liber reprezintă 15% din economia Austriei.

Guvernul austriac a fost criticat pentru modul în care a organizat precedentul sezon de schi, când sute de turişti din Europa au contractat noul coronavirus în populara staţiune din Ischgl, cunoscută pentru petrecerile sale exuberante.

Un avocat specializat în drepturile consumatorilor a intentat proces guvernului austriac marţi în numele a trei turişti infectaţi la Ischgl şi în numele familiei unui pacient cu COVID-19 care a decedat.

Tot joi, Austria a emis avertizări de călătorie pentru cetăţenii care călătoresc spre Praga şi mai multe regiuni franceze printre care Paris şi Coasta de Azur, eliminând o alertă mai veche privind Suedia, a precizat Ministerul de Externe, potrivit Reuters.

Au mai fost de asemenea emise alerte pentru Andorra, Argentina, Bahrain, Costa Rica, Israel, Kuwait şi Maldive, în timp ce avertizarea vizând Portugalia a fost redusă la Lisabona şi regiunea Norte, a precizat ministerul într-un comunicat. Toate aceste modificări vor intra în vigoare începând de luni. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Schema de ajutor de stat de garantare a creditelor pentru companiile mari, operaţională săptămâna viitoare

Publicat

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, a declarat joi că schema de ajutor de stat de garantare a creditelor pentru companiile mari va deveni operaţională săptămâna viitoare.

“Săptămâna viitoare. Astăzi am finalizat Convenţia cu EximBank, trece după aceea în CIFGA (Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări de la EximBank – n.r.)”, a declarat Florin Cîţu la începutul şedinţei de guvern, întrebat de premierul Ludovic Orban când devine operaţională schema de ajutor de stat de garantare a creditelor pentru companiile mari.

„Săptămâna viitoare. Astăzi am finalizat Convenţia cu EximBank, trece după aceea în CIFGA (Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări de la EximBank – n.r.)”, a declarat Florin Cîţu la începutul şedinţei de guvern, întrebat de premierul Ludovic Orban când devine operaţională schema de ajutor de stat de garantare a creditelor pentru companiile mari.

„Săptămâna viitoare. Astăzi am finalizat Convenţia cu EximBank, trece după aceea în CIFGA (Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări de la EximBank – n.r.)”, a declarat Florin Cîţu la începutul şedinţei de guvern, întrebat de premierul Ludovic Orban când devine operaţională schema de ajutor de stat de garantare a creditelor pentru companiile mari.

Premierul a subliniat că este important ca schema de ajutor de stat să fie implementată, ca în cazul IMM-urilor.

„Convocaţi CIFGA şi luaţi odată decizia, pentru că este o aşteptare mare în privinţa acestei scheme de ajutor de stat. Am aplicat pentru IMM-uri, trebuie să oferim această schemă şi pentru companiile mari. Deci, săptămâna viitoare va fi operaţionalizată”, a afirmat Ludovic Orban. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Donald Trump, dat în judecată de nepoata sa Mary Trump

Publicat

Mary Trump, nepoată a preşedintelui american Donald Trump, l-a dat în judecată pe acesta joi, acuzându-l pe el şi pe alţi membri ai familiei sale că au înşelat-o cu zeci de milioane de dolari dintr-o moştenire, potrivit Reuters.

Plângerea a fost înaintată unei instanţe din New York împotriva lui Donald Trump, surorii acestuia, Maryanne Trump Barry, şi societăţii imobiliare a fratelui său, Robert Trump, decedat în luna august, pe care Mary Trump îi acuză de fraudă şi conspiraţie.

În plângerea penală se regăsesc şi unele dintre alegaţiile din recenta ei carte autobiografică ”Too Much and Never Enough: How My Family Created the World’s Most Dangerous Man.” (Prea mult şi niciodată îndeajuns: Cum l-a creat familia mea pe cel mai periculos om din lume).

Descriindu-l pe Donald Trump drept produsul unei familii “toxice”, Mary Trump îl acuză pe actualul preşedinte şi pe alţi pârâţi din plângerea ei că au încercat să o păgubească financiar prin manevrele de preluare a imperiului imobiliar al bunicului ei Fred Trump, tatăl lui Donald Trump, decedat în anul 1999.

”Frauda nu era doar o afacere de familie – era un mod de viaţă”, susţine Mary Trump. Într-o declaraţie oferită de avocatul ei, Mary Trump spune că cei pe care i-a acţionat în judecată ”m-au trădat prin colaborarea lor în secret pentru a fura de la mine, spunând minciună după minciună despre valoarea a ceea ce am moştenit şi prin a mă păcăli să renunţ la tot pentru o fracţiune din valoarea justă” a moştenirii.

Aceştia şi avocaţii lor nu au reacţionat deocamdată după anunţul lui Mary Trump privind iniţierea unui proces.

Mary Trump (55 de ani) este fiica lui Fred Trump Jr. (decedat în 1981), unul dintre fraţii actualului preşedinte american.AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate