Connect with us

ACTUALITATE

România ocupă locul 2 în topul amenzilor în Europa Centrală şi de Est, aplicate pentru nerespectarea GDPR (Deloitte Legal)

Publicat


România ocupă locul al doilea, după Polonia, în topul amenzilor acordate în Europa Centrală şi de Est în acest prim an de aplicare a Regulamentului General privind Protecţia Datelor (GDPR), după ce Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a sancţionat cu 130.000 de euro o instituţie bancară, conform studiului Deloitte Legal, publicat luni.

“Cel mai important moment pentru companiile din România după intrarea în vigoare a GDPR a fost cu siguranţă data de 27 iunie 2019, când Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a impus prima amendă, în cuantum de aproximativ 130.000 de euro, unei instituţii bancare. Aceasta situează România pe locul al doilea în topul amenzilor acordate în Europa Centrală şi de Est în acest prim an de aplicare a GDPR. Industria financiar-bancară a fost printre cele mai vizate de investigaţiile ANSPDCP, atât înainte, cât şi după intrarea în vigoare a GDPR. Mai mult decât atât, ANSPDCP a comunicat că plângerile şi sesizările primite au avut în vedere încălcarea principiilor de prelucrare a datelor personale în sistemul bancar şi a regulilor de confidenţialitate şi securitate a prelucrărilor de date personale”, notează sursa citată.

De asemenea, studiul relevă că, în Bulgaria, cea mai mare amendă nu a depăşit 27.000 de euro, în Ungaria, 40.000 de euro, iar în Lituania, 61.500 de euro.

Amenda a fost aplicată instituţiei bancare din România pe motivul că, la efectuarea unei plăţi, indiferent dacă aceasta era iniţiată de un titular de cont la banca sancţionată sau de către un terţ utilizator al sistemului de plăţi interbancar, CNP-ul şi adresa plătitorului erau accesibile beneficiarului plăţii prin extrasul de cont sau prin detaliile plăţii oferite de bancă.

“În urma investigaţiei, ANSPDCP a concluzionat că prelucrarea acestor date încalcă principiul data privacy by design, conform căruia operatorii au obligaţia ca, de la momentul creionării procesului de prelucrare şi până la finalizarea acestuia, să implementeze măsuri tehnice şi organizatorice adecvate în raport cu natura şi riscurile prelucrării, precum şi cu posibilităţile tehnologice şi financiare, pentru a asigura respectarea GDPR. Principiul data privacy by design activează ca o umbrelă şi presupune încorporarea celorlalte principii din GDPR sub o singură prevedere – spre exemplu, principiul minimizării datelor. Conformarea cu data privacy by design implică o etapă preliminară de evaluare a riscului prelucrării, prin intermediul căreia operatorii identifică eventuale măsuri de implementat”, precizează Deloitte.

În ceea ce priveşte proporţionalitatea amenzii, încălcarea principiului data privacy by design este încadrată de GDPR la o amendă de maximum 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri globală anuală, nu la pragul superior de 20 de milioane de euro sau 4%. “În plus, în individualizarea cuantumului amenzii, ANSDPCP a trebuit să aibă în vedere numărul mare de persoane vizate – 337.042 – şi alte aspecte, precum categoriile de date implicate, intenţia sau caracterul neglijent al faptei operatorului, potenţiale acţiuni de diminuare a prejudiciului suferit de persoanele vizate etc”, explică specialiştii.

Potrivit sursei citate, raportată la amenzile acordate în Europa Centrală şi de Est, sancţiunea impusă de ANSPDCP este a doua cea mai mare după amendă emisă, după cea de 220.000 de euro din Polonia cu privire la cazul Bisnode, care utiliza date cu caracter personal din surse publice fără respectarea obligaţiilor de informare a persoanelor vizate.

La scurt timp de la prima amendă, ANSPDCP a anunţat încă două sancţiuni, în valoare de 15.000, respectiv de 3.000 de euro.

Datele oficiale ale ANSPDCP, citate de către Deloitte, arată că, la finalul lunii mai 2019, se aflau în desfăşurare aproximativ 1.000 de investigaţii şi este de aşteptat ca entităţile ce vor fi supuse unor sancţiuni şi măsuri corective să conteste în instanţă aceste decizii.

Contestaţiile înregistrate pe rolul secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale tribunalelor suspendă doar plata amenzii, nu şi obligaţia de a aplica măsuri corective, aşadar cel mai probabil acestea vor fi dublate de cereri de suspendare a măsurilor corective, în temeiul prevederilor din Legea contenciosului administrativ.

Parlamentul European şi Consiliul European au adoptat, în data de 27 aprilie 2016, Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul General privind Protecţia Datelor – RGPD).

Regulamentul a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii din 4 mai 2016, iar prevederile acestuia sunt direct aplicabile în toate statele membre ale Uniunii Europene (UE), începând cu data de 25 mai 2018.

La nivel de sancţiuni, companiile care vor încălca noul GDPR vor plăti amenzi de până la 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri globală anuală pentru încălcări ale normelor privind protecţia datelor, respectiv de până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală anuală pentru încălcări ale principiilor de bază privind prelucrarea datelor, luându-se în calcul cea mai mare valoare. AGERPRES

ACTUALITATE

Postul Crăciunului în 2019: Când începe, ce este permis şi ce este interzis timp de 40 de zile

Publicat

Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Mântuitorului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, când această dată cade miercurea sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166, sub patriarhul Luca Chrysoverghi, a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în bisericile ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 14 noiembrie.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Acest post ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și sfârșind la 25 decembrie, lăsând sec în seara Sfântului Filip, pe 14 noiembrie. Totuși, dacă această zi cade fie miercurea, fie vinerea, postul începe încă din seara zilei de 14 noiembrie. În acest post se obisnuiește ca toți credincioșii să postească de carne, brânză și ouă, în timp ce lunea miercurea și vinerea se consuma mâncare fără ulei (de exemplu, cartofii fondanți) și fără vin. În zilele de marți și joi se face dezlegare la untdelemn și vin. Mai mult, sâmbetele și duminicile, până pe 20 decembrie inclusiv se dezleagă de untdelemn, pește și vin.

Dacă în zilele de luni, miercuri și vineri Biserica Ortodoxă prăznuiește vreun sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, creștinii pot consuma untdelemn și vin; iar dacă hramul bisericii sau vreo sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roșie atunci se face dezlegarea și la peste. În zilele de marți și joi credincioșii pot consuma pește, vin sau untdelemn.

Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Se dă dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.

Prima zi de dezlegare la peşte din postul Crăciunului este 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, pe 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Ultima zi în care se mănâncă peşte în postul Crăciunului este 18 decembrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.

În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.

sursa: calendarortodox.ro, crestinortodox.ro, mediafax.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

Robert De Niro, impresionat de tehnologia folosită pentru a-l întineri în filmul “The Irishman”

Publicat

Noile tehnologii de modificare facială îl ajută pe Robert De Niro să arate cu zeci de ani mai tânăr în noul film Netflix “The Irishman”, însă actorul american recunoaşte că este îngrijorat că îmbătrâneşte, relatează dpa.

“Nu ne facem cu toţii griji la sfârşitul zilei? Vă gândiţi la asta, nu? Asta este”, a declarat De Niro pentru dpa şi alte mass-media la Londra.

Starul de la Hollywood joacă alături de Al Pacino şi de Joe Pesci în noul film regizat de Martin Scorsese despre legăturile dintre mafie, sindicate şi politica americană din anii ’60.
Întrucât acţiunea se desfăşoară pe parcusul a câtorva decenii, un software special a fost folosit pentru a-i face pe De Niro şi pe restul vedetelor să pară mai tinere în anumite momente.

“Este minunat că am avut această tehnologie de întinerire a feţei care funcţionează”, a declarat el.

“Iniţial, am vorbit despre modul în care am putea folosi actori mai tineri care să joace în locul nostru. Şi apoi, cu trecerea timpului, acest gen de tehnologie a devenit tot mai avansat”, a mai spus el.

“The Irishman”, bazat pe fapte reale, a ajuns în cinematografe pe 1 noiembrie şi va fi lansat online pe Netflix pe 27 noiembrie.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Lemnul de foc s-a ieftinit cu 17%, cantităţile disponibile fiind mari din cauza furtunilor

Publicat

Preţul lemnului de foc comercializat de stat în Arad, prin ocoalele silvice, a scăzut cu 17% în acest an, cantităţile disponibile fiind de patru ori mai mari decât în anii anteriori, adică 120.000 de metri cubi, din cauza furtunilor violente care au doborât zeci de mii de copaci în pădurile din judeţ, în special în 2017.

Reprezentanţii Direcţiei Silvice Arad au declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că preţurile stabilite în această toamnă pentru lemnul de foc sunt mai mici decât în anii anteriori.

În luna septembrie, instituţia a decis să vândă lemn de foc la preţuri cuprinse între 98 lei pe metru cub şi 265 de lei pe metru cub (fără TVA), în funcţie de specie, sortiment şi condiţia de livrare. De exemplu, lemnul de esenţă tare se vinde cu 128 de lei direct în pădure sau 166 de lei în depozitele ocoalelor silvice, iar lemnul de esenţă moale se vinde cu 98 de lei în pădure şi 136 de lei în depozite.

“Direcţia Silvică a redus preţurile faţă de anul trecut cu 17%, ţinând cont de cerere şi ofertă. Există cantităţi mari de lemn disponibile pe piaţă în acest moment, motiv pentru care a fost necesară scăderea preţurilor. La ocoalele silvice din judeţ există sute de mii de metri cubi rezultaţi din doborâturi, în urma fenomenelor meteorologice severe înregistrate în special în 2017. O parte din cantitate va fi pentru industrie, dar pentru populaţie avem 120.000 de metri cubi de lemn de foc”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Arad, Gelu Zdrenghea.

Oferta ocoalelor silvice este de patru ori mai mare decât în anii anteriori, însă cererea se menţine la 30.000 – 35.000 de metri cubi de lemn de foc pe an. De aceea, în luna noiembrie, Direcţia Silvică a scos la vânzare 5.167 de metri cubi, iar în funcţie de cerere, cantitatea va putea fi mărită în lunile următoare.

Direcţia Silvică Arad gestionează aproximativ 48 la sută din suprafaţa forestieră a judeţului, care are peste 200.000 de hectare. Restul pădurilor sunt private sau ale primăriilor.

În 2017, mai multe furtuni au cauzat pagube importante în pădurile din Arad, fiind doborâţi de vijelii zeci de mii de arbori. Doar în Pădurea Ceala, de la marginea municipiului Arad, autorităţile au inventariat peste 25.000 de arbori rupţi în iunie 2017, echivalentul masei lemnoase exploatate timp de trei decenii. Autorităţile spun că acesta a fost cel mai mare dezastru înregistrat în acest loc în istoria cunoscută.

Pagube însemnate au fost înregistrate în tot judeţul, iar în cursul anilor 2018 şi 2019, ocoalele silvice au curăţat pădurile afectate, rezultând cantităţi mari de lemn disponibile atât pentru firme, care pot cumpăra prin licitaţie publică, cât şi pentru populaţie. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

VIDEO: Bărbat din Brăila, filmat în faţa sediului Poliţiei, în timp ce solicită să fie arestat. IPJ a deschis o anchetă

Publicat

Reprezentanţii IPJ Brăila efectuează o anchetă internă în urma apariţiei, pe reţelele de socializare, a unui videoclip în care un bărbat aflat în faţa sediului Poliţiei Municipale solicită să fie arestat pentru că “s-a săturat de viaţă”, conducerea instituţiei urmând să stabilească dacă filmarea a fost făcută de un poliţist şi dacă acesta şi-a încălcat atribuţiile de serviciu.

Bărbatul care apare în filmare susţine că are 53 de ani şi că, până la vârsta aceasta, nu a făcut “nicio faptă rea”, dar că vrea să fie arestat “pentru că s-a săturat de viaţa asta”.

Filmarea este sub forma unui dialog, în care se presupune că cealaltă persoană ar fi un poliţist care pare mirat de solicitarea neobişnuită a bărbatului şi îi spune: “Cum aşa degeaba să fii arestat? Fără să faci nimic? Dar unde ai mai auzit tu aşa ceva? Ce la noi aici este hotel, ce arestăm aşa oameni nevinovaţi?”

Bărbatul continuă să fie insistent cu solicitarea lui de arestare şi spune, potrivit filmării: “Decât să îmi bat soţia sau să fac alte lucruri… Până la 53 de ani nu am făcut nimic. Vreau eu să fiu arestat în locul altuia. M-am săturat de viaţa asta, şefu’, şi vreau să fiu arestat. Se poate? Îmi faceţi o faptă, ceva?”.

“La nivelul IPJ Brăila se efectuează verificări pentru a se stabili dacă vreun poliţist şi-a încălcat atribuţiile de serviciu în contactul cu cetăţeanul în cauză, urmând ca, în funcţie de rezultatul acestora, să fie luate măsurile legale în consecinţă”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al IPJ Brăila, Laura Belciugan

Citește mai departe