Turismul medical s-a schimbat odată cu restricţiile de călătorie. Dacă înainte românii mergeau în Turcia ca să îşi facă transplant de păr, acum apelează la clinicile din ţară.

La o clinică din Cluj de exemplu, care foloseşte un robot unic în Europa de Sud-Est pentru transplantul de păr, vin pacienţi din toate colţurile ţării.

În funcţie de zona unde se intervine, costurile pentru un transplant de păr pornesc aici de la 900 de euro şi pot să ajungă la 6000 de euro, iar intervenţia poate să dureze chiar şi două zile.

În Turcia, însă, costurile sunt într-adevăr mai mici, între 800 şi 2.500 de euro o intervenţie, dar pacienţii străini mai trebuie să suporte în plus cheltuielile de drum şi cazare.

„Există o adresabilitate mai mare a pacienţilor pentru clinicile din ţară pentru că s-au limitat posibilităţile pentru turismul medical. Vin mult mai mulţi pacienţi care se gândesc de două ori dacă să meargă în Turcia să facă un transplant. Pe lângă procedura de implant de păr manual, noi putem să oferim şi transplant de păr robotic. Asta înseamnă că timpul operator este scurtat cu două sau trei ore. Acest robot este unic în România şi în sud-estul Europei. Pacienţii vin practic din toată ţara, vin din Bucureşti, Timişoara, vin de peste tot. Recuperarea este rapidă, nu necesită o îngrijire deosebită. Rezultatele se văd undeva după patru luni”, a declarat Andrei Martin, chirurg plastician clinică transplant de păr Cluj.

La 60 de ani, Marin a venit din Satu Mare la Cluj ca să scape de un complex. Intervenţia l-a costat 3.000 de euro.

„Am venit să mă fac frumos la 60 de ani. Eu am ales Clujul pentru că am încredere în oamenii de aici. A contat foarte mult şi faptul că au robotul ăsta. Nu a fost dureroasă intervenţia. Eu m-am gândit la treaba asta demult. Am căutat, am visat ca toţi bărbaţii să găsesc un leac pentru asta, am încercat şi creme, s-a întărit părul, a căzut mai rar, dar totuşi asta e cea mai sigură soluţie”, a spus Marin Mureşan, pacient.

Sursă: Mediafax

O sticlă de whisky scoţian îmbătrânit timp de 50 de ani a fost vândută pentru mai bine de 26.000 de lire sterline (37.000 de dolari) în cadrul unei licitaţii desfăşurate marţi, informează DPA.

Casa de licitaţii Bonhams a pus în vânzare Macallan Millennium Decanter, datând din 1949, care conţine whisky îmbătrânit în butoi începând din 1949 până în 1999, pentru o sumă de pornire cuprinsă între 18.000 şi 20.000 de lire sterline.

Produsul de lux s-a vândut în cele din urmă pentru 26.840 de lire sterline la licitaţia care a avut loc în Edinburgh.

Martin Green, specialistul în whisky al casei de licitaţii Bonhams, a spus că Macallan este mereu ”la mare căutare” în rândul colecţionarilor.

Carafa de 700 de mililitri a fost realizată de Caithness Glass din oraşul scoţian Crieff şi este păstrată într-o cutie elegantă din stejar. A fost îmbuteliată pe domeniu producătorului, în Scoţia, în 1999, pentru a marca intrarea într-un nou mileniu.

Un purtător de cuvânt din partea Bonhams a precizat pentru DPA că doar 900 de astfel de carafe au fost lansate pe piaţă şi că sunt foarte căutate, iar ca atare, atunci când apar la o licitaţie, ofertanţii trebuie să facă faţă ”unei competiţii acerbe”.

Whisky-ul produs de Macallan se comercializează începând de la 45 de lire sterline pentru o sticlă de 75 de centilitri şi poate ajunge la mii de lire sterline în funcţie de anul de fabricaţie, potrivit paginii de internet The Whisky Exchange, un magazin online de whisky. AGERPRES

Departamentul american al Trezoreriei a impus marţi sancţiuni împotriva a şapte înalţi responsabili ai guvernului rus, între care figurează şi Aleksandr Bortnikov, şeful puternicului Serviciu de Securitate al Rusiei (FSB, ex-KGB), ca răspuns la otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi în luna august cu agent neurotoxic din familia Noviciok, relatează Reuters şi AFP.

Sancţiunile americane prevăd în special îngheţarea activelor lor în SUA şi interdicţii de viză pentru călătoriile în această ţară.

Printre persoanele înscrise pe lista neagră a Trezoreriei americane figurează de asemenea Andrei Iarin, şeful Direcţiei de politică internă din cadrul administraţiei prezidenţiale ruse şi viceminiştrii apărării Aleksei Krivoruciko şi Pavel Popov.

‘Utilizarea armelor chimice de către Kremlin pentru a reduce la tăcere un opozant politic şi a-i intimida pe alţii demonstrează dispreţul său flagrant pentru normele internaţionale’, a afirmat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen.AGERPRES

Şeful guvernului austriac, Sebastian Kurz, a declarat marţi că a discutat cu preşedintele rus, Vladimir Putin, despre utilizarea vaccinului Sputnik V în Austria, deşi a condiţionat-o de aprobarea sa de către Uniunea Europeană, relatează EFE.

‘Am vorbit la telefon cu Vladimir Putin, suntem în contact permanent cu ambasadorul Rusiei şi cu societăţile de producţie din Rusia’, a declarat Kurz în faţa presei, adăugând că aceste discuţii s-au referit atât la o ‘aprovizionare potenţială’ cu ser rusesc ‘în cazul unei autorizaţii din partea EMA’ (Agenţia Europeană a Medicamentului), cât şi la posibilitatea de a colabora la producerea vaccinului împotriva COVID-19.

Dintre cele 27 de ţări membre ale UE, doar Ungaria a achiziţionat şi a început să utilizeze vaccinul rusesc, în timp ce Slovacia a primit primele 200.000 de doze, dar încă nu a început să le injecteze.

Kurz a insistat din nou asupra planurilor sale de colaborare cu Israel şi Danemarca, în afara Uniunii Europene, pentru cercetarea şi producerea de noi vaccinuri pentru a contracara eventualele mutaţii ale virusului COVID-19 în următorii ani.

‘Cu siguranţă vom avea nevoie de 30 milioane de vaccinuri, de aceea ne concentrăm pe cooperarea cu Danemarca şi Israel pentru cercetare şi producţie’, a spus el, indicând că mai multe ţări şi-au manifestat interesul de a se alătura acestei cooperări, dar fără să ofere mai multe detalii.

Cancelarul austriac justificase anterior această strategie în afara UE prin faptul că EMA ‘este prea lentă în aprobarea vaccinurilor şi există probleme în ceea ce priveşte furnizarea de seruri de către companiile farmaceutice’.

‘Trebuie să ne pregătim pentru mai multe mutaţii şi nu ar trebui să depindem în continuare doar de UE în materie de producere a vaccinurilor de a doua generaţie’, a insistat Kurz, care a spus că numeroşi oameni de ştiinţă prevăd că populaţia va trebui să se imunizeze de mai multe ori în următorii ani. AGERPRES