Connect with us

ACTUALITATE

România, pe locul 5 mondial în privinţa vitezei la Internet, în 2018. Performanţa a atras şi riscuri cibernetice

Publicat



internet

România a ocupat, în 2018, locul al cincilea mondial în ceea ce priveşte viteza de Internet, după Singapore, Suedia, Danemarca şi Norvegia, lucru care însă a atras, pe lângă beneficii, şi riscuri cibernetice, a declarat, marţi, în cadrul unui forum de specialitate, Gabriel Mazilu, fost director adjunct al Centrului Naţional Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI).

“Deşi domeniul securităţii cibernetice a fost fundamentat în jurul anului 2008, în România, cu ocazia Summit-ului NATO de la Bucureşti, anul 2010 este anul în care ţara noastră a reuşit efectiv să demareze constituirea capabilităţilor de securitate cibernetică. Acest lucru s-a realizat pas cu pas, etapă cu etapă, pornind de la o dimensiune strategică, urmând legislaţia, politicile sectoriale şi o dimensiune instituţională în care s-au dezvoltat capacităţi de identificare şi contracarare a atacurilor cibernetice. De asemenea, cooperarea internaţională şi instituţională a fost şi este foarte importantă. Anul 2018 a poziţionat România în privinţa vitezei de Internet, pe locul 5 în lume, după Singapore, Suedia, Danemarca şi Norvegia. Acest parametru de performanţă al României a adus beneficii pentru mediul economic, dar în acelaşi timp şi riscuri şi ameninţări. În multe privinţe, criminalitatea informatică din proximitatea României a profitat şi a folosit ţara noastră ca “intermediar” al atacurilor de acest fel”, a spus Mazilu, care deţine funcţia de CEO senior adviser Cybersecurity în cadrul Superbet.

Acesta a menţionat, totodată, că, pentru România, anul 2019 reprezintă un pas important în domeniul securităţii cibernetice, odată cu adoptarea Legii 362/2018, care transpune Directiva NIS – Networking Information Security, privind securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice.

“Anul 2019 reprezintă un punct de cotitură în domeniul securităţii cibernetice. Avem o Lege, 362/2018, privind securitatea reţelelor. Este o lege absolut nouă, recentă, care transpune Directiva NIS 1148 şi, în acest context, România se aliniază la un cadru comun european de asigurare a unui nivel de securitate cibernetică pentru reţelele informatice. Acest rezultat este un succes al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, instituţie care avut iniţiativa legislativă în acest domeniu”, a subliniat Gabriel Mazilu.

Rezultatele Cyber Barometrului Europ Assistance realizat de Lexis în nouă ţări, inclusiv în România, şi publicat la jumătatea lunii februarie 2019, a arătat că 40% din populaţie s-a declarat îngrijorată de riscul unui atac cibernetic asupra ţării.

Nivelul cel mare al îngrijorării este în Spania, respectiv de 47%, dar şi în Italia (39%).

Ediţia din 2019 a Cyber Barometrului efectuată de Lexis la solicitarea Europ Assistance a fost realizată în 9 ţări incluzând Statele Unite ale Americii, Italia, Franţa, Spania, Elveţia, Austria, Ungaria, Republica Cehă şi România. 800 de persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 75 de ani au luat parte la un studiu online personalizat pentru fiecare ţară în parte. Studiul a fost efectuat în perioada noiembrie – decembrie 2018 şi a acoperit patru subiecte cheie: activităţile online şi strategii de protecţie a datelor personale, îngrijorări privind activităţile digitale şi online, evaluarea soluţiilor de protecţie cibernetică şi digitală, respectiv intenţia de achiziţionare a acestor servicii de protecţie digitală.

Cybersecurity în tranzacţiile cu monede virtuale, exemple de atacuri cibernetice şi modul în care ne protejăm de atacurile cibernetice sunt câteva dintre subiectele ce vor fi dezbătute, marţi, la Cybersecurity Forum, organizat la Bucureşti. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Covid-19 este o “armă biologică”, cred 64% dintre ruşi (sondaj)

Publicat

Aproape două treimi dintre ruşi consideră că noul coronavirus este o “armă biologică” creată de om, potrivit unui sondaj publicat luni de centrul independent Levada, relatează AFP.

Pentru observatori, aceste rezultate stau mărturie privind neîncrederea tradiţională în autorităţi, accentuată de lipsa de transparenţă în gestionarea pandemiei de coronavirus şi de relaţiile tensionate cu occidentalii.

Potrivit acestui studiu efectuat pe un eşantion de 1.600 de persoane, numai 23% dintre ruşi cred că apariţia coronavirusului este un fenomen natural “fără intervenţie umană”, în timp ce 64% cred că este “artificial şi reprezintă o nouă armă biologică”.

Cei care cred cel mai mult în teza unei origini artificiale se află în segmentul de vârstă 40-54 de ani, în proporţie de 71%.

Acelaşi sondaj indică faptul că proporţia ruşilor dispuşi să se vaccineze împotriva COVID-19 a scăzut în două luni de la 38% la 30%. Dintre cei care refuză vaccinul, 37% evocă teama de efecte secundare, 23% aşteaptă rezultatul testelor clinice şi 16% “cred că nu are sens”.

Primit mai întâi cu scepticism, vaccinul rusesc Sputnik V i-a convins totuşi pe experţii independenţi, revista medicală The Lancet stabilindu-i eficienţa la 91,6% împotriva formelor simptomatice de COVID-19.

Însă neîncrederea ruşilor în Kremlin, moştenită de la fosta URSS, rămâne tenace şi este accentuată de o lipsă de transparenţă, notează AFP.

Bilanţul oficial al morţilor de COVID-19 a ajuns luni la 86.455, în timp ce Agenţia de statistici Rosstat a anunţat la începutul anului că 162.429 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au murit între aprilie şi decembrie şi că excesul de mortalitate în 2020 în Rusia în comparaţie cu 2019 este de peste 320.000 de morţi.

Numărul ruşilor vaccinaţi nu este nici el comunicat cu regularitate. Săptămâna trecută, un responsabil al Ministerului Sănătăţii a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă, citat de agenţia TASS, că patru milioane de ruşi au fost vaccinaţi.

“Lansat de Kremlin ca o armă ideologică, fără a aştepta nici măcar rezultatul testelor clinice, Sputnik V este ocolit de ruşii deja neîncrezători faţă de industria lor farmaceutică”, estimează sociologul Aleksei Levinson, de la Centrul Levada.

Potrivit acestuia, ruşii ar fi, de asemenea, mai înclinaţi la teorii ale conspiraţiei în perioade de tensiune, cum se întâmplă în prezent când ruşii şi occidentalii sunt la cuţite în numeroase dosare. “Populaţia rusă se simte asediată de SUA şi de Occident”, a subliniat el.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul cazurilor de coronavirus la nivel global, în creştere după şase săptămâni de scădere

Publicat

Numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus înregistrate la nivel global este din nou în creştere după şase săptămâni consecutive de scădere, a afirmat luni directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), potrivit DPA.

”Este dezamăgitor, dar nu surprinzător”, a declarat din Geneva Tedros Adhanom Ghebreyesus, precizând că trendul crescător se manifestă în toate zonele, cu excepţia Africii şi regiunilor Pacificului de Vest.

”Parţial pare să fie urmarea relaxării măsurilor de sănătate publică, circulaţiei în continuare a variantelor virusului şi a faptului că oamenii au lăsat garda jos”, a spus acesta.

Directorul OMS a recomandat comunităţii internaţionale să nu se bazeze exclusiv pe vaccinare, spunând că regulile fundamentale de igienă rămân de bază în ceea ce priveşte controlul pandemiei.

Cu toate acestea, a spus că este încurajator că, în sfârşit, personalul medical din ţările sărace este vaccinat, inclusiv în ţări din Vestul Africii precum Ghana şi Coasta de Fildeş.

Până la finalul lui mai, 237 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 sunt preconizate să fie pregătite pentru a fi distribuite în 142 de ţări sărace.

”Este regretabil că acest lucru se întâmplă după aproape trei luni de când unele dintre ţările dezvoltate au demarat campaniile naţionale de vaccinare”, a spus Tedros Adhanom Ghebreyesus. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Coronavirus: Polonia ar fi şi ea interesată de achiziţionarea vaccinului chinezesc împotriva COVID

Publicat

Preşedintele polonez Andrzej Duda a discutat cu omologul său chinez Xi Jinping cu privire la achiziţionarea de către Varşovia a vaccinului chinezesc împotriva COVID-19, a declarat luni un consilier al acestuia pentru agenţia de presă poloneză PAP, în timp ce autorităţile caută modalităţi de a accelera vaccinarea populaţiei, relatează Reuters.

Deşi vaccinul chinezesc Sinopharm nu a primit încă aprobarea din partea organismelor de reglementare ale Uniunii Europene, Ungaria a devenit săptămâna trecută prima ţară din UE care a început să-l folosească într-o încercare de a accelera programul de vaccinare.

“La cererea premierului Mateusz Morawiecki, preşedintele a abordat problema cooperării polono-chineze în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, inclusiv posibilitatea ca Polonia să cumpere vaccinuri produse în China, a declarat Krzysztof Szczerski, citat de PAP.

Potrivit acestuia, orice potenţială achiziţie va face obiectul unor discuţii ulterioare.

Un purtător de cuvânt al guvernului polonez nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea Reuters.

La fel ca alte ţări membre ale UE, programul de vaccinare al Poloniei este afectat de întârzierile în livrare din partea unor producători precum AstraZeneca şi Pfizer. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

China interzice pedepsele prea aspre la şcoală

Publicat

examen

China interzice cadrelor didactice, începând de luni, să recurgă la pedepse susceptibile de a provoca traumatisme fizice sau mentale după ce, în ultimii ani, mai mulţi elevi au murit după ce li s-au aplicat corecţii severe, informează AFP.

Noile reguli impuse de Ministerul Educaţiei interzic aplicarea pedepsele umilitoare la şcoală. Reglementările întăresc totodată interdicţia existentă deja asupra pedepselor corporale.

Pedepsele corporale sau obligarea elevilor de a rămâne în picioare sau în genunchi pe sol timp de mai multe ore fac parte dintre practicile interzise, la fel ca şi insultele.

Pentru abateri minore – spre exemplu dacă au uitat să-şi facă temele – elevii vor putea de acum înainte să scrie o scrisoare prin care să-şi ceară scuze sau să ducă la îndeplinire sarcini în sala de clasă.

Cei care au comis fapte mai grave, precum hărţuirea, ar putea fi excluşi temporar sau să urmeze şedinţe de consiliere psihologică.

Interdicţia în China a pedepselor corporale datează din 1986, dar punerea sa în aplicare a fost neregulată, iar părinţii au tolerat deseori astfel de practici.

Ministerul nu a precizat cum preconizează să pedepsească cadrele didactice care nu respectă directivele.

Mass-media chineză relatează frecvent cazurile unor copii decedaţi după ce au fost bătuţi de vreun profesor sau care se sinucid după ce au suferit umilinţe publice la şcoală.

O fată de 10 ani a decedat în provincia Sichuan (sud-vest) după ce profesorul de matematică a tras-o de urechi şi a lovit-o în cap pentru un calcul incorect, a relatat în septembrie agenţia naţională de presă Xinhua.

O elevă de gimnaziu din provincia Jiangsu (est) s-a sinucis în iunie anul trecut după ce profesorul i-a criticat lucrarea ca lipsindu-i ”tonul pozitiv”, a relatat China Daily. Cadrul didactic a lovit-o şi a umilit-o în faţa întregii clase.

O nouă lege vizând interdicţia pedepselor corporale în educaţia familială urmează de asemenea să fie adoptată cu prilejul sesiunii plenare anuale a Adunării naţionale populare (parlamentul chinez), care se deschide vineri.AGERPRES

Citește mai departe