ACTUALITATE
România, pe ultimul loc din Uniunea Europeană la inovaţie. Punctaj zero în ceea ce privește IMM-urile cu inovații
Performanțele în materie de inovare ale UE au avansat, din 2011 până în prezent, în medie, cu 8,8%, potrivit unui raport publicat recent de Comisia Europeană. 25 de țări ale UE și-au crescut performanțele în acest domeniu, dar nu şi România, ale cărei performanţe au scăzut în această perioadă cu 10,7%. Cele mai bune performanțe au fost înregistrate în Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Regatul Unit, Estonia și Țările de Jos, în timp ce România și Slovenia au înregistrat cele mai puternice scăderi ale performanțelor în acest domeniu.
Comisia Europeană a publicat Tabloul de bord european al inovației pentru anul 2019, care arată că perfomanța în materie de inovare a UE s-a îmbunătățit timp de patru ani la rând. Pe baza punctajelor obținute, țările UE se încadrează în patru grupe de performanță: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderați și inovatori modești.
Suedia este liderul în materie de inovare la nivelul UE în 2019, fiind urmată de Finlanda, Danemarca și Țările de Jos. Regatul Unit și Luxemburg și-au pierdut statutul de „lideri în materie de inovare”, alăturându-se altor țări din categoria „inovatorilor puternici”, în timp ce Estonia face parte, pentru prima dată, din grupul „inovatorilor puternici”.
Din 2011 până în prezent, performanțele în materie de inovare ale UE au crescut, în medie, cu 8,8 %, 25 de țări ale UE sporindu-și performanțele în acest domeniu. Cele mai bune performanțe s-au înregistrat în Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Regatul Unit, Estonia și Țările de Jos, în timp ce România și Slovenia au înregistrat cele mai puternice scăderi ale performanțelor în acest domeniu.
În anumite domenii specifice de inovare, țările din UE cu cele mai bune rezultate sunt: Danemarca – resurse umane și mediul propice inovării; Luxemburg – sisteme de cercetare atractive; Franța – finanțare și sprijin; Germania – investiții ale întreprinderilor; Portugalia – IMM-uri inovatoare; Austria – crearea de legături; Malta – capital intelectual; Irlanda – impacturi asupra ocupării forței de muncă și asupra vânzărilor.
Bulgaria și România au avut cele mai scăzute scoruri cu 48,72 și, respectiv, 34,13, cu performanţe sub 50% din media europeană. Romania face parte din ultima categorie, cea a „inovatorilor modeşti”, la fel ca şi în ediţia de anul trecut a raportului. Comisia notează că „pe parcursul timpului, performanţa a scăzut relativ, dar după un declin puternic în perioada 2011-2015, performanţa a început să crească după 2015”.
Sectoarele în care performanțele României au înregistrat scăderi majore includ numărul doctoranzilor care au absolvit studiile, antreprenoriatul bazat pe oportunități, cheltuielile cu capitalul de risc sau comercializarea inovațiilor noi de pe piață sau a celor de firmă.
Pentru patru indicatori România are un punctaj zero, respectiv învățarea pe tot parcursul vieții, IMM-urile cu inovații de produse sau procese, IMM-urile cu inovații de marketing sau de organizare și IMM-uri care inovează in-house.
Mediul favorabil inovării și impactul vânzărilor reprezintă cele mai puternice dimensiuni ale inovării. Gradul de penetrare a internetului de bandă largă depășeşte media UE, exporturile de produse de înaltă şi medie tehnologie reprezintă singurul indicator care indică o performanță peste media de la nivelul UE.
„Mulți dintre indicatorii economici din România tind să fie aproape de sau sub valoarea UE. Cu toate acestea, PIB-ul pe cap de locuitor, gradul de ocupare a forței de muncă în servicii și întreprinderi de cercetare și dezvoltare de top la 10 milioane de locuitori sunt cu mult sub media UE. Creșterea medie anuală a PIB, înfiinţarea companiilor și activitatea antreprenorială totală sunt mult peste nivelul mediul din UE”, notează Comisia în raport.
sursa: Alba24.ro
Papa Francisc a deplâns o „eroziune a multilateralismului” şi a cerut încetarea „climatului de neîncredere” în relaţiile internaţionale, în timpul unui discurs rostit în faţa Adunării Generale a ONU, relatează AFP.
„Trebuie să punem capăt actualului climat de neîncredere. Ne confruntăm în prezent cu o eroziune a multilateralismului, care este cu atât mai gravă cu cât se produce într-un moment în care sunt dezvoltate noi tehnologii militare”, a spus papa Francisc.
Fără a menţiona ţările în cauză, suveranul pontif a cerut de asemenea “o reducere a sancţiunilor internaţionale”, care, în opinia sa, afectează în special populaţiile civile.
Fidel poziţiilor sale, el a condamnat din nou “logica imorală” care leagă securitatea de “posesia de arme”.
„Trebuie să demontăm logica imorală care leagă securitatea personală sau naţională de posesia de arme. Această logică serveşte doar la creşterea profiturilor industriei de armament”, a argumentat el.
Papa argentinian şi-a exprimat totodată dorinţa ca ONU să devină mai eficientă şi, în special, Consiliul său de Securitate “mai unit şi mai hotărât”.
„Lumea noastră copleşită de rele are nevoie ca Organizaţia Naţiunilor Unite să devină un vector internaţional de pace tot mai eficient. Aceasta înseamnă că membrii Consiliului de Securitate, în special membrii permanenţi, trebuie să acţioneze cu mai multă unitate şi determinare”, a adăugat el.
„Nu ieşi niciodată dintr-o criză aşa cum erai înainte. Ieşi mai bine sau mai rău”, iar criza legată de pandemia COVID-19 “ne-a arătat că nu putem trăi unul fără celălalt”, a subliniat papa Francisc.
„Naţiunile Unite au fost create pentru a aduce naţiunile împreună, pentru a reprezenta o punte între popoare. Să folosim bine această instituţie”, a îndemnat el. AGERPRES
Danemarca a decis prelungirea până la 18 octombrie a restricţiilor actuale menite să limiteze răspândirea COVID-19, a anunţat ministrul sănătăţii danez Magnus Heunicke, într-o conferinţă de presă, transmite Reuters.
”O creştere a noilor infecţii era aşteptată, dar a venit mai devreme decât anticipasem”, a spus Heunicke.
Limita maximă actuală de 50 de persoane pentru evenimentele publice se va aplica şi evenimentelor private începând din 26 septembrie.
Danemarca a consemnat 678 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore, cea mai mare valoare a acestui indicator, deşi reprezintă doar 1% din numărul testelor efectuate pentru perioada menţionată. AGERPRES
Două milioane de morţi de COVID-19, dublul celor care şi-au pierdut viaţa până în prezent din cauza maladiei, este o cifră “foarte probabilă” dacă nu se face totul pentru combaterea pandemiei, a avertizat vineri un înalt responsabil al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, relatează AFP.
“Dacă nu facem tot ce este posibil, numărul despre care vorbiţi (2 milioane – n.r.) nu este numai de luat în calcul, dar din nefericire foarte probabil”, a declarat directorul pentru situaţii de urgenţă al OMS, Michael Ryan, în cadrul unei conferinţe de presă.
“Dacă nu continuăm să facem mai mult, să evoluăm, în natura, scara şi intensitatea cooperării noastre, atunci da, vom avea în faţă acest număr sau din nefericire unul chiar mai ridicat. Timpul acţiunii este acum”, a adăugat Ryan.
“Nu este vorba numai de a testa şi trasa, nu numai de a acorda îngrijiri medicale, nu numai de a aplica distanţarea socială, nu numai de a lucra la vaccinuri, ci de a face toate aceste lucruri în acelaşi timp”, a afirmat Ryan.
Pandemia de COVID-19, care a început la sfârşitul lui 2019 în China, este pe cale să atingă în zilele următoare pragul de un milion de morţi.
Potrivit ultimului bilanţ întocmit de AFP, vineri la ora 11.00 GMT, cel puţin 984.068 de persoane muriseră în lume de COVID-19.
Peste 32.298.410 de cazuri de infectare au fost oficiale diagnosticate în lume, dar numărul infecţiilor este considerat chiar mai mare, întrucât numeroase persoane nu apar în evidenţele oficiale.
SUA sunt ţara din lume cea mai grav lovită, cu 202.827 de morţi. Apoi urmează Brazilia, cu 139.808 de morţi, India, cu 92.290 de morţi, Mexic (75.439 morţi) şi Regatul Unit (41.902).AGERPRES
ACTUALITATE
Atacul de la Paris: Compania unde lucrau răniţii a produs un documentar despre atacurile contra Charlie Hebdo
Compania Premieres Lignes, la care sunt angajaţi cei doi jurnalişti răniţi în atacul cu armă albă comis vineri în apropierea fostului sediu al săptămânalului Charlie Hebdo din Paris, a ajutat la producerea unui film documentar despre atacul din ianuarie 2015 asupra redacţiei acestui săptămânal satiric, informează dpa.
„Three Days Of Terror: The Charlie Hebdo Attacks” (Trei zile de teroare. Atacurile de la Charlie Hbdo) este numele documentarului care a fost produs pentru posturile de televiziune HBO, BBC şi France 2.
Martori, ofiţeri de poliţie şi supravieţuitori vorbesc în film despre seria de atacuri teroriste din ianuarie 2015, soldate în total cu 17 morţi pe parcusul mai multor zile, potrivit site-ului companiei Premieres Lignes.
Birourile companiei Premieres Lignes se află în imediata apropiere a fostei redacţii a publicaţiei Charlie Hebdo, care după atacurile de acum cinci ani şi jumătate a fost mutată într-un loc ţinut secret.
Premierul francez Jean Castex, care s-a deplasat la locul incidentului, a anunţat că principalul atacator a fost arestat. O a doua persoană se află de asemenea în arest. O sursă din poliţie a declarat că unul dintre suspecţi este pakistanez, iar celălalt algerian.
Atacul comis vineri survine după ce Charlie Hebdo a făcut recent obiectul unor noi ameninţări după ce săptămânalul a republicat la 2 septembrie caricaturile cu profetul Mohamed, în perspectiva deschiderii, la 10 noiembrie, a procesului complicilor autorilor atacurilor jihadiste din ianuarie 2015.
La 7 ianuarie 2015, fraţii Kouachi au atacat redacţia săptămânalului Charlie Hebdo cu arme de luptă, ucigând 12 persoane, printre care caricaturiştii Cabu şi Wolinski, după care au fugit. Periplul lor s-a încheiat după câteva zile la o imprimerie din Dammartin-en-Goele, în apropierea Parisului, unde au fost lichidaţi într-o operaţiune de asalt a GIGN, unitatea pentru intervenţii speciale a jandarmeriei franceze. AGERPRES
Papa Francisc deplânge la Naţiunile Unite o „eroziune a multilateralismului”
Danemarca extinde restricţiile până la 18 octombrie
Circulaţia pe Transalpina, închisă sâmbătă și duminică pe 3 kilometri
OMS atrage atenția că ar putea fi 2 milioane de morți din cauza COVID
Atacul de la Paris: Compania unde lucrau răniţii a produs un documentar despre atacurile contra Charlie Hebdo
FOTO: Tulcea: A murit încarcerat în parbrizul unei mașini
Situație GRAVĂ în Israel: Spital de urgenţă subteran deschis în oraşul Haifa pentru pacienţii cu COVID-19
