Performanțele în materie de inovare ale UE au avansat, din 2011 până în prezent, în medie, cu 8,8%, potrivit unui raport publicat recent de Comisia Europeană. 25 de țări ale UE și-au crescut performanțele în acest domeniu, dar nu şi România, ale cărei performanţe au scăzut în această perioadă cu 10,7%. Cele mai bune performanțe au fost înregistrate în Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Regatul Unit, Estonia și Țările de Jos, în timp ce România și Slovenia au înregistrat cele mai puternice scăderi ale performanțelor în acest domeniu.

Comisia Europeană a publicat Tabloul de bord european al inovației pentru anul 2019, care arată că perfomanța în materie de inovare a UE s-a îmbunătățit timp de patru ani la rând. Pe baza punctajelor obținute, țările UE se încadrează în patru grupe de performanță: lideri în materie de inovare, inovatori puternici, inovatori moderați și inovatori modești.

Suedia este liderul în materie de inovare la nivelul UE în 2019, fiind urmată de Finlanda, Danemarca și Țările de Jos. Regatul Unit și Luxemburg și-au pierdut statutul de „lideri în materie de inovare”, alăturându-se altor țări din categoria „inovatorilor puternici”, în timp ce Estonia face parte, pentru prima dată, din grupul „inovatorilor puternici”.

Din 2011 până în prezent, performanțele în materie de inovare ale UE au crescut, în medie, cu 8,8 %, 25 de țări ale UE sporindu-și performanțele în acest domeniu. Cele mai bune performanțe s-au înregistrat în Lituania, Grecia, Letonia, Malta, Regatul Unit, Estonia și Țările de Jos, în timp ce România și Slovenia au înregistrat cele mai puternice scăderi ale performanțelor în acest domeniu.

În anumite domenii specifice de inovare, țările din UE cu cele mai bune rezultate sunt: Danemarca – resurse umane și mediul propice inovării; Luxemburg – sisteme de cercetare atractive; Franța – finanțare și sprijin; Germania – investiții ale întreprinderilor; Portugalia – IMM-uri inovatoare; Austria – crearea de legături; Malta – capital intelectual; Irlanda – impacturi asupra ocupării forței de muncă și asupra vânzărilor.

Bulgaria și România au avut cele mai scăzute scoruri cu 48,72 și, respectiv, 34,13, cu performanţe sub 50% din media europeană. Romania face parte din ultima categorie, cea a „inovatorilor modeşti”, la fel ca şi în ediţia de anul trecut a raportului. Comisia notează că „pe parcursul timpului, performanţa a scăzut relativ, dar după un declin puternic în perioada 2011-2015, performanţa a început să crească după 2015”.

Sectoarele în care performanțele României au înregistrat scăderi majore includ numărul doctoranzilor care au absolvit studiile, antreprenoriatul bazat pe oportunități, cheltuielile cu capitalul de risc sau comercializarea inovațiilor noi de pe piață sau a celor de firmă.

Pentru patru indicatori România are un punctaj zero, respectiv învățarea pe tot parcursul vieții, IMM-urile cu inovații de produse sau procese, IMM-urile cu inovații de marketing sau de organizare și IMM-uri care inovează in-house.

Mediul favorabil inovării și impactul vânzărilor reprezintă cele mai puternice dimensiuni ale inovării. Gradul de penetrare a internetului de bandă largă depășeşte media UE, exporturile de produse de înaltă şi medie tehnologie reprezintă singurul indicator care indică o performanță peste media de la nivelul UE.

„Mulți dintre indicatorii economici din România tind să fie aproape de sau sub valoarea UE. Cu toate acestea, PIB-ul pe cap de locuitor, gradul de ocupare a forței de muncă în servicii și întreprinderi de cercetare și dezvoltare de top la 10 milioane de locuitori sunt cu mult sub media UE. Creșterea medie anuală a PIB, înfiinţarea companiilor și activitatea antreprenorială totală sunt mult peste nivelul mediul din UE”, notează Comisia în raport.

sursa: Alba24.ro