Avuţia netă a populaţiei s-a majorat în ultimul deceniu de 1,9 ori, de la 1.274 miliarde lei în 2011 până la maximul istoric de 2.414 mld. lei (aproape 500 mld. euro) atins în 2020.

În anul pandemic 2020, avuţia românilor a crescut cu aproximativ 140 mld. lei, adică cu 6,1%, faţă de 2019, după cum reiese din datele BNR.

La finalul anului 2019, avuţia netă a populaţiei ajunsese la 2.275 mld. lei, depăşind în premieră nivelul din 2008.

„Un element care sporeşte capacitatea popu­laţiei de a face faţă unor condiţii nefa­vo­rabile este reprezentat de consoli­darea avu­ţiei nete, atât pe palierul deţinerilor de active imobiliare, dar mai ales pe cel de ac­tive financiare, categoria din urmă conferind un grad de lichiditate mai ridicat în contextul ne­cesităţii acoperirii unor situaţii nepre­vă­zute“, susţine BNR în cel mai recent Raport asupra stabilităţii financiare.

Activele imobiliare continuă să aibă o pon­dere majoritară

Activele imobiliare continuă să aibă o pon­dere majoritară (75%) pe fondul ratei ridi­cate de deţinere a imobilelor (95,8%, conform Eurostat).

Avuţia financiară a românilor a crescut cu circa 10% în anul pandemic 2020, la 595 mld. lei, iar avuţia imobiliară s-a majorat cu 4,8%, la 1.819 mld. lei.

Creşterea avuţiei imobiliare a româ­nilor a fost influenţată şi de majorarea pre­ţurilor. „Valoarea acestor active s-a ma­jorat cu 4,8% în T4/2020 faţă de T4/2019, pe fondul creşterii indicelui de preţ imobiliar şi al deprecierii monedei naţionale, indicând rezilienţa pieţei imobiliare. Această situaţie se datorează în mare măsură legislaţiei care încurajează deţinerea de active imobiliare mai degrabă decât (re)investirea în ac­tivităţi productive“, explică specialiştii din BNR.

Activele financiare reprezintă aproxi­mativ 24% din total

Activele financiare reprezintă aproxi­mativ 24% din total, spre deosebire de zona euro, unde acestea reprezintă apro­xi­mativ 45% din avuţia populaţiei.

„Acest decalaj pune în evidenţă capa­citatea scăzută de a mobiliza capital intern şi dependeţa de atragerea capitalului străin.“

În ceea ce priveşte îndatorarea totală a populaţiei şi-a continuat trendul ascendent, însă ritmul de creştere a încetinit comparativ cu anul precendent (5,1% în martie 2021 faţă de martie 2020), situându-se la valoarea de 172,5 mld. lei. „La baza evoluţiei a stat majorarea cu 10% a creditului ipotecar, pe când soldul creditului de consum a fost stabil.“

sursa: mediafax.ro

Canotoarea Simona Radiş va fi purtătoarea de drapel a României la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice în locul Mădălinei Bereş, schimbarea de ultim moment având loc din cauza unei modificări în programul probei de 8+1 feminin ca urmare a vremii nefavorabile de la Tokyo.

Surse din cadrul Federaţiei Române de Canotaj au declarat că Mădălina Bereş, desemnată iniţial portdrapel de COSR alături de înotătorul Robert Glinţă, va concura sâmbătă, în loc de duminică, în seria de calificări a probei de 8+1 feminin.

În aceste condiţii, ea nu mai poate lua parte la ceremonia de deschidere programată să înceapă peste o oră, fiind înlocuită cu Simona Radiş, componentă a bărcii de dublu vâsle feminin, care a concurat deja în această dimineaţă în calificări, reuşind accederea în semifinale.

La 1 iulie, canotoarea Mădălina Bereş şi înotătorul Robert Glinţă fuseseră desemnaţi purtătorii de drapel ai echipei olimpice a României la Jocurile Olimpice de la Tokyo (23 iulie-8 august) de către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.

Lotul României pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo (23 iulie-8 august) cuprinde 101 de sportivi, 46 la feminin, 55 la masculin, la 17 discipline sportive.

Reprezentanţii României vor concura la înot, atletism, canotaj, fotbal, gimnastică artistică, baschet 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe, tenis de masă, box, scrimă, triatlon, judo, tir cu arcul şi tenis.
AGERPRES

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a mulţumit vineri României pentru sprijinul substanţial în combaterea pandemiei de COVID-19, în special pentru donaţiile semnificative de vaccin. ”Astăzi, în Moldova va ajunge un nou lot de peste 100 de mii de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, oferit de România, care devine astfel cel mai mare donator individual de vaccin pentru ţara noastră”, a spus Maia Sandu în declaraţia de presă făcută după întâlnirea cu ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, care efectuează o vizită la Chişinău.

Cei doi oficiali au discutat despre rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din Republica Moldova şi despre agenda bilaterală, respectiv reluarea şi adaptarea programelor de dezvoltare economică, infrastructură, mediu sau din domeniul social, pornind de la contextul actual din Republica Moldova.

„Rezultatele de la alegerile parlamentare creează premize şi pentru o relansare a parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova dintre ţările noastre. Vom depune toate eforturile atât în plan bilateral cât şi în plan europeană pentru a răspunde cu succes aspiraţiilor cetăţenilor”, a declarat la rândul său Bogdan Aurescu, citat de portalul deschide.md. El a adăugat că Republica Moldova poate să devină un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE care este un spaţiu de importanţă strategică pentru uniune.

AGERPRES

Guvernul Ungariei a decis să facă obligatorie vaccinarea anti-COVID-19 pentru cadrele medicale, ca parte a eforturilor de combatere a pandemiei de coronavirus. Anunțul a fost făcut vineri de către premierul ungar Viktor Orban, relatează Reuters.

„Există deja anumite vaccinuri care sunt obligatorii pentru angajaţii din domeniul medical… am extins această regulă pentru coronavirus”, a mai spus Orban pentru Kossuth Radio.

Orban: Al patrulea val al pandemiei a început deja în Europa de Vest

Premierul ungar a afirmat că al patrulea val al pandemiei de coronavirus a început în Europa de Vest, adăugând că Ungaria „va fi şi ea afectată”, notează MTI. El a insistat însă că Ungaria, cu 55% din populaţia sa complet vaccinată, este una dintre cele mai sigure ţări din Europa în această privinţă.

El a adăugat că Ungaria este prima ţară din Europa care va începe vaccinarea cu a treia doză de vaccin împotriva COVID-19 de la 1 august.

Persoanele în vârstă care nu s-au vaccinat vor fi încurajate să se imunizeze, a mai spus Orban, care a adăugat că un program de vaccinare va fi lansat de asemenea în şcoli pentru copiii cu vârsta peste 12 ani înainte de începerea anului şcolar. Agerpres