Connect with us

ECONOMIE

România, printre statele UE unde industria este cea mai semnificativă activitate economică

Publicat


industrie

Industria a reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică din Uniunea Europeană în funcţie de producţia generată, reprezentând 19,1% din valoarea totală brută adăugată, iar statele cu cel mai ridicat procent au fost: Irlanda (36,5%), Cehia (30,2%), Slovenia (26,9%) şi România (26,1%), arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

De asemenea, industria a fost cea mai semnificativă activitate economică în 2018 şi în Slovacia (25,7%), Germania (25,4%), Polonia (25%) şi Ungaria (24,8%).

Celelalte activităţi economice importante din UE au fost anul trecut “comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare” (19% în UE, 20,2% în România), urmate de “Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială” (18,6% în UE, 14,5% în România), “Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice” (11,5% în UE, 8% în România) activităţi imobiliare” (11,2% în UE, 8,3% în România), “Construcţii” (5,5% în UE, 6% în România), “Agricultură, silvicultură şi pescuit (1,6% în UE, 4,8% în România), “Informaţii şi comunicaţii (5,2% în UE, 5,8% în România), “Finanţe şi asigurări” (4,9% în UE, 3% în România), “Artă şi activităţi de recreere (3,4% în UE, similar în România).

În 13 state membre ale UE, “comerţul en gros şi en detail, transport, servicii alimentare şi de cazare” au reprezentat anul trecut cea mai semnificativă activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată. Cel mai ridicat procent s-a înregistrat în Lituania (31,9% din total valoarea totală brută adăugată), Polonia (26%), Cipru (25,6%), Grecia (25,1%), Letonia şi Portugalia (ambele cu 24,8%).

“Administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială” a fost principala activitate economică în funcţie de valoarea brută adăugată generată în cinci state membre UE: Franţa (22,4%), Danemarca (21,6%), Belgia (21,4%), Suedia (21,3%) şi Olanda (20,8%). AGERPRES

ECONOMIE

Guvernatorul BNR susţine că monitorizarea şi compararea preţurilor la alimente şi carburanţi va accentua concurenţa

Publicat

Decizia Consiliului Concurenţei de a permite monitorizarea şi compararea preţurilor alimentelor şi carburanţilor, prin Monitorul Preţurilor, va accentua concurenţa, nu o va slăbi, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

“Consiliul Concurenţei a luat o serie de măsuri foarte corecte. Îmbunătăţirea gradului de transparenţă la nivelul consumatorului, cum este Monitorul preţurilor pentru alimente şi carburanţi. Transparenţa în ceea ce priveşte informarea datelor de piaţă este esenţială. Această decizie a Consiliului Concurenţei permite monitorizarea şi compararea preţurilor produselor, alimentelor şi carburanţilor, va accentua concurenţa, nu o slăbeşte. Transparenţa nu slăbeşte concurenţa, cu efecte benefice asupra calităţii produselor, preţurilor acestora, precum şi asupra serviciilor oferite. Toate aceste aspecte ajută şi aduce beneficii publice consistente. În opinia mea, implicarea nu doar a specialiştilor în macroeconomie, ci şi a reprezentanţilor mediului de afaceri, în dezbaterea publică a problemelor cruciale pentru dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti, sunt elemente esenţiale”, a spus oficialul BNR.

Pe de altă parte, Isărescu a anunţat că, la nivelul băncii centrale, va fi organizat un grup de lucru care va analiza relaţia dintre mediul de afaceri şi sistemul bancar.

“Vreau să vă mai anunţ că am luat decizia, la nivelul Băncii Naţionale, să facem un grup de lucru care să abordeze relaţia dintre mediul de afaceri, economia reală şi sistemul bancar. Vă invităm să participaţi la aceste dezbateri”, a menţionat Mugur Isărescu.

În iulie 2019, Consiliul Concurenţei a lansat platforma “Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi’, care conţine informaţii despre tarifele practicate în marile lanţuri de benzinării din România.

La distanţă de aproape jumătate de an, pe 15 octombrie 2019, autoritatea de concurenţă a lansat “Monitorul preţurilor la alimente”, care permite compararea a peste 30.000 de produse din 1.700 de magazine din întreaga ţară, cu scopul de a consolida competiţia pe această piaţă şi de a ieftini alimentele din magazinele cele mai scumpe.

Consiliul Concurenţei organizează, luni, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), conferinţa cu tema “Mediul concurenţial şi competitivitatea în sectoare cheie ale economiei româneşti’. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Euro a atins un nou MAIXM istoric. Cursul stabilit de BNR: 4,7729 lei/euro

Publicat

bani

Leul s-a depreciat luni cu 0,62 bani (0,13%) faţă de euro, moneda europeană atingând un nou maxim istoric, iar cursul stabilit de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,7729 lei/euro.

BNR a cotat vineri euro la 4,7667 de lei.

Leul a mai atins o cotaţie minimă record joi, 14 noiembrie, când cursul a fost de 4,7669 lei/euro. Pe piaţa interbancară moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,7675 şi 4,7764 de lei pentru un euro.

Pe de altă parte, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,3159 lei, în scădere cu 0,65 de bani (-0,15%), faţă de cursul de vineri, respectiv 4,3224 lei/dolar.

Moneda naţională s-a apreciat şi faţă de francul elveţian, cu 0,99 de bani (-0,23%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,3586 lei, comparativ cu 4,3685 de lei/franc.

Gramul de aur s-a ieftinit cu 1,3 lei (-0,64%), până la 202,3260 lei, de la 203,6272 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

România a importat produse agroalimentare de peste 5,43 miliarde de euro. Deficitul a ”sărit” la 1,14 miliarde de euro

Publicat

cumparaturi

România a înregistrat în primele opt luni ale acestui an un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea a importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Astfel, în primele opt luni au fost exportate 11,23 de milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Conform datelor MADR consultate de AGERPRES, în primele opt luni din acest an, importurile de carne de porc au crescut atât cantitativ cât şi valoric faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare prima poziţie în topul produselor importate.

Astfel, în perioada 1 ianuarie -31 august au fost importate 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce anul trecut s-au adus de pe piaţa UE şi din ţări terţe 169.795 tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.

De asemenea, s-au majorat şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93.816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102.851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top 5 produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 de milioane de tone. În aceeaşi perioadă din 2018 s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro.

Porumbul ocupă locul al doilea cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete cu 25.330 tone (445,95 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui, chiar şi sfărâmate, cu 816.906 tone (322,65 milioane de euro) şi de alte tutunuri şi înlocuitori de tutun cu 5.480 tone şi o valoare de 163,52 milioane de euro.

În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziţie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 milioane de euro.

Ministerul Agriculturii preciza într-un comunicat remis vineri AGERPRES că analiza balanţei comerciale cu produse agroalimentare pentru primele opt luni ale anului 2019 arată deficite comerciale la carne şi organe comestibile, lapte şi produse lactate, legume şi fructe, dar şi la preparatele pe bază de cereale.

Pe de altă parte, în intervalul menţionat, se înregistrau excedente comerciale, la exportul de cereale, animale vii, seminţe şi fructe oleaginoase.

„După analizarea cifrelor prezentate în balanţă, conducerea MADR şi-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii şi politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la poziţiile unde s-a constatat lipsa unităţilor de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluţii de echilibrare monitorizarea atentă a investiţiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investiţiile în dezvoltarea capacităţii de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creşterea valorii adăugate a acestora”, menţiona ministerul de resort.

Potrivit sursei citate, la poziţiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, instituţia anunţă continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate în vederea asigurării pieţei locale cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului.

„La fructe, se va avea în vedere monitorizarea şi informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020”, notează ministerul.

Conform MADR, toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate şi vor fi incluse în viitorul Program Naţional Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană (CE).

În 2018, România a înregistrat un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Citește mai departe

ECONOMIE

Acţiunile Băncii Transilvania, Romgaz şi Fondului Proprietatea,cele mai lichide titluri în această săptămână pe Bursa de la Bucureşti

Publicat

Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri în această săptămână pe Bursa de la Bucureşti, generând tranzacţii de peste 46,49 milioane de lei, urmate de acţiunile Romgaz, cu schimburi de 11,14 milioane de lei şi de cele ale Fondului Proprietatea, cu 8,89 milioane de lei.

În topul celor mai bune evoluţii bursiere ale săptămânii 11-15 noiembrie se află Socep SA, cu un avans de 13,68% al preţului acţiunilor, SIF Hoteluri SA – plus 13,08% şi SSIF BRK Financial Group – plus 9,76%.

Pe de altă parte, cele mai slabe evoluţii au fost consemnate de acţiunile UAMT SA, care s-au depreciat cu 9,79%, Electromagnetica – minus 6,25% şi Alro SA – minus 6,09%.

Valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni derulate în ultima săptămână pe Bursa de la Bucureşti a scăzut la 105,57 milioane de lei, faţă de 136,075 milioane de lei în perioada precedentă, iar cea mai bună zi de tranzacţionare a fost miercuri, 13 noiembrie, când rulajul a fost de peste 23,85 milioane de lei. Cea mai slabă zi a fost marţi, 12 noiembrie, când tranzacţiile cu acţiuni au trecut uşor de 18,26 milioane de lei.

Capitalizarea pieţei a depăşit vineri 176,21 miliarde lei.

Pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti sunt 83 de societăţi emitente şi 28 de intermediari, iar valoarea totală a tranzacţiilor derulate de la începutul anului a depăşit 8,67 miliarde de lei cu o medie zilnică de tranzacţionare de 39,28 milioane lei.

De la începutul acestui an, pe toate pieţele administrate de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au fost realizate 513.053 de tranzacţii, în valoare totală de 9,82 miliarde de lei, media zilnică de tranzacţionare fiind de 44,44 milioane de lei.

Citește mai departe