În luna octombrie, prețurile produselor ce părăsesc uzinele au înregistrat o creștere de 0,2% atât în Uniunea Europeană, cât și în zona euro, comparativ cu luna anterioară, când se înregistrase o creștere de 0,5% în ambele regiuni.

România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu cea mai semnificativă evoluție pozitivă, conform datelor publicate marți de către Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În octombrie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creştere a preţurilor producţiei industriale în UE s-a înregistrat în Irlanda (4,9%), Italia (2,2%), Ţările de Jos (0,7%) şi România (0,6%), iar cel mai sever declin în Luxemburg (minus 3,7%), Letonia (minus 2,7%) şi Grecia (minus 1,9%).

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de o creştere de 0,6% a preţurilor la energie, în timp ce preţurile au rămas stabile la bunurile de capital şi la bunurile de folosinţă îndelungată şi au scăzut la bunurile de folosinţă imediată, cu 0,1%, şi la bunurile intermediare, cu 0,3%.

În octombrie, comparativ cu perioada similară din 2022, preţurile producţiei industriale au înregistrat o scădere de 9,4% în zona euro şi de 8,7% în Uniunea Europeană.

Unde au fost înregistrate cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor

Cele mai semnificative scăderi ale preţurilor produselor care ies pe porţile fabricilor au fost înregistrate în Bulgaria (minus 25,9%), Belgia (minus 20,5%) şi Grecia (minus 14,7%), iar cele mai mari creşteri în Luxemburg (18,4%), Slovenia (2,5%) şi Slovacia (1,1%). România a raportat un declin de 2,9% în octombrie, după o scădere de 1% luna precedentă.

Eurostat precizează că preţurile producţiei industriale în UE au fost influenţate în special de un declin de 22,7% al preţurilor la energie şi de 5,3% la preţurile bunurilor intermediare, în timp ce au crescut preţurile bunurilor de folosinţă îndelungată (3,1%), bunurilor de capital (3,5%) şi bunurilor de folosinţă imediată (4%).

Modificarea preţurilor la porţile fabricilor este transmisă de obicei pe seama consumatorilor finali şi de aceea poate fi un indicator al evoluţiei inflaţiei pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară. Agerpres