ECONOMIE
România va restricţiona exportul ucrainean de cereale şi va lua măsuri suplimentare de monitorizare a tranzitului
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a anunţat miercuri că România va impune restricţii la exportul de cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina, va lua măsuri suplimentare pentru securizarea mijloacelor de transport care tranzitează prin teritoriul său şi va introduce controale directe în vamă pentru toate produsele agroalimentare importate din Ucraina.
Aceste decizii vin în urma discuţiei pe care a avut-o miercuri, în format online, ministrul Agriculturii, Petre Daea, cu omologul ucrainean, Mikola Solski, având ca subiect măsurile pe care România le va lua pentru protejarea fermierilor români ca urmare a comerţului cu cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina.
Cei doi oficiali se vor întâlni vineri, 21 aprilie, la Bucureşti, pentru a transpune rapid în practică cele mai bune soluţii pentru ambele părţi.
România va restricţiona exportul ucrainean de cereale şi va lua măsuri suplimentare de monitorizare a tranzitului.
Potrivit sursei citate, ministrul român al Agriculturii i-a transmis omologului său ucrainean că statul român va implementa măsuri de securizare suplimentară (sigilare şi monitorizare) pentru mijloacele de transport care tranzitează teritoriul României către state terţe, pentru protejarea fermierilor români care se confruntă cu dificultăţi din cauza fluxului de cereale ucrainene.
Daea a reiterat că România, ca stat membru, susţine demersurile Comisiei Europene de sprijinire a Ucrainei în faţa agresiunii ruse şi va asigura în continuare tranzitul cerealelor din această ţară către state terţe şi rutele comerciale tradiţionale.
Totodată, ministrul Agriculturii a transmis părţii ucrainene solicitarea de a identifica rapid soluţii pentru restricţionarea exporturilor de cereale şi seminţe oleaginoase (floarea-soarelui, rapiţă) către România, având în vedere dificultăţile întâmpinate de fermierii români.
Nu în ultimul rând, ministrul ucrainean a fost înştiinţat că România va institui, începând de miercuri, controale direct în vamă, coordonate de către ANSVSA, pentru toate produsele agroalimentare venite din Ucraina, cu prelevare de probe pentru determinarea calitativă în conformitate cu legislaţia europeană, şi nu la destinaţie cum se întâmpla până acum.
România va restricţiona exportul ucrainean de cereale şi va lua măsuri suplimentare de monitorizare a tranzitului. Ministrul Mikola Solski a fost informat cu privire la demersul făcut de miniştrii agriculturii din cele cinci state membre
„Decizia a fost luată având în vedere că într-o altă ţară europeană au fost descoperite niveluri de pesticide peste limita admisă în UE”, subliniază reprezentanţii MADR.
Pe parcursul discuţiilor, ministrul Mikola Solski a fost informat cu privire la demersul făcut de miniştrii agriculturii din cele cinci state membre (România, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Slovacia) către Comisia Europeană pentru modificarea Regulamentului 870/2022, astfel încât să fie asigurat culoarul de tranzit către ţări terţe, fără a afecta fermierii din statele de graniţă.
De asemenea, partea română a transmis omologului ucrainean că se aşteaptă răspuns la scrisoarea adresată instituţiilor europene de către cei patru premieri şi de către preşedintele Bulgariei cu privire la soluţiile identificate pentru problemele fermierilor şi ale pieţei.
Cei doi oficiali au convenit să aibă o întâlnire tete-a-tete, vineri, 21 aprilie 2023, la Bucureşti, pentru a transpune rapid în practică cele mai bune soluţii pentru ambele părţi, au transmis reprezentanţii MADR.Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Parc fotovoltaic și surse de energie regenerabilă pentru clădiri publice din Alba Iulia. Investiție de aproape 3,8 milioane de lei
FOTO. Mircea Miclea: Cultura pupatului inelului, a supunerii, nu va produce un viitor mai bun pentru universitățile tehnice
Târgul de cArte Alba Transilvana 2024 la Alba Iulia: Părintele Constantin Necula și Paula Seling, în ultima zi a evenimentului
FOTO: Bazinul Olimpic de înot din Alba Iulia își redeschide porțile cu dotări la standarde internaționale
ACCIDENT în Turda. Un bărbat a fost LOVIT de o mașină. Este în stare gravă. A intervenit ISU Cluj
(P) Comunicat de presă: Silviu Ponoran continuă ”miracolul zlătnean” făcând Zlanta oraș frumos, modern, european
Marcel Ciolacu despre banii pentru pensii și salarii: Lucrurile sunt sub control, banii sunt măsurați
