Candidatul pentru funcţia de procur-şef european nu are nevoie de susţinerea guvernului ţării din care provine, a declarat, vineri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în timp ce comisarul european pentru Justiţie, Vera Jourova, a spus că procesul de selecţie pentru această funcţie trebuie să fie „corect şi fără încercări de discreditare”.

„În această perioadă, se află în plină procedură de desfăşurare desemnarea procurorului şef al Parchetului European. La nivelul Consiliului de astăzi nu am avut pe agendă şi nici nu aveam cum să avem pe agendă şi nu am discutat nimic referitor la desemnarea procurorului şef european. De ce? Pentru că procedura este în desfăşurare şi competenţa e cea pe care cu siguranţă o ştiţi”, a afirmat Toader, într-o conferinţă de presă, după ce a prezidat Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne.

El a afirmat că în Consiliu au fost discutate etapele pentru desemnarea candidaţilor din cele 22 de state pentru desemnarea procurorilor europeni.

„Până pe data de 31 martie, fiecare ţară să-şi trimită cei trei candidaţi pentru desemnarea procurorilor europeni, după care să ajungem la operaţionalizarea, funcţionarea efectivă a Parchetului European, potrivit regulamentului, în 2020”, a punctat el.

Vera Jourova, comisarul european pentru Justiţie, a afirmat, în conferinţa de presă, că unul dintre obiective este desemnarea unui procuror-şef european până în aprilie şi a încurajat desfăşurarea unui proces onest, fără încercări de discreditare a vreunui candidat. Întrebată ce a vrut să spună prin „încercări de discreditare”, comisarul european a spus: „M-am gândit la cazul doamnei Kovesi”.

Tudorel Toader a vorbit despre faptul că un candidat la funcţia de procuror-şef european nu are nevoie de susţinerea guvernului ţării sale, spre deosebire de cei ce vor un post de procuror european.

„Ceea ce facem noi la nivelul statului român, la nivelul celor 22 de state participante la cooperarea consolidată la EPPO, este să desemnăm trei candidaţi, dintre care unul va fi nominalizat drept procuror european din partea statului participant la Cooperare. Deci facem o deosebire. Avem un procuror-şef, vom avea 22 (de procurori – n.r.) europeni. Competenţa de desemnare e la nivel Parlament şi Consiliu, pe când cei trei candidaţi sunt la nivel naţional. (…) Cel care vrea sau care s-a înscris în competiţia de procuror-şef european n-are nevoie de girul, de susţinerea, de aprobarea guvernului statului din care provine. Cei trei candidaţi care vor să devină procurori europeni au nevoie de girul guvernului, pentru că este o procedură de selecţie. Spre exemplu, în România, la nivelul Ministerului Justiţiei, care se înaintează guvernului şi care guvernul trimite respectivele candidaturi”, a punctat ministrul Justiţiei. AGERPRES