ECONOMIE
Românii au investit în titluri de stat 22 miliarde de lei, din 2020 până în prezent. Anunțul lui Marcel Boloș
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, afirmă că românii au alocat 22 de miliarde de lei în titluri de stat, în perioada 2020-prezent, conform unei declarații de presă emise de Bursa de Valori București (BVB).
Potrivit sursei citate, Ministerul Finanţelor (MF) continuă emisiunile de titluri de stat pentru populaţie Fidelis şi derulează la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) o nouă ofertă de vânzare, în perioada 27 noiembrie – 15 decembrie.
Aceasta este a 14-a ofertă de acest tip derulată prin intermediul pieţei de capital de Ministerul Finanţelor începând cu iulie 2020.
Prin intermediul precedentelor 14 oferte, Ministerul Finanţelor a atras de la populaţie, cumulat, 22 miliarde lei (4,5 miliarde euro).
„Titlurile de stat au fost mereu atractive atât pentru investitorii la început de drum, cât şi pentru cei experimentaţi, în funcţie de strategia lor şi de apetitul de risc.
Siguranţa capitalului investit, faptul că titlurile de stat sunt garantate integral de către stat atât din punct de vedere al capitalului, cât şi al dobânzii aferente, au făcut românii să investească din 2020 până acum peste 22 miliarde lei.
Venim cu o nouă ediţie ce oferă condiţii avantajoase, atât pentru titlurile în lei, cât şi pentru cele în euro.
În plus, fapul că donatorii de sânge, eroii noştri nevăzuţi, vor beneficia de condiţii speciale, a devenit deja o tradiţie.
Astfel, fiecare picătură de sânge devine o monedă de solidaritate, iar titlurile de stat devin simboluri ale generozităţii colective”, a declarat Marcel Boloş, ministrul Finanţelor.
Românii au investit în titluri de stat 22 miliarde de lei, din 2020 până în prezent. Investiţia la bursă are numeroase beneficii pentru investitori
Persoanele fizice rezidente şi nerezidente, cu vârsta peste 18 ani, pot subscrie prin intermediul consorţiului de intermediere sau intermediarii care au semnat angajamentul privind respectarea condiţiilor de derulare a ofertei, a prevederilor prospectului de emisiune şi a transmis angajamentul către Lead Manager.
Consorţiul este format din BT Capital Partners & Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe
Generale şi Alpha Bank România, titluri de stat Fidelis denominate în lei şi în euro, în cadrul ofertei publice de vânzare derulate la Bursa de Valori Bucureşti.
„Dintre cei peste 168.000 de investitori din piaţa de capital autohtonă, la finalul lunii septembrie, peste 33.000 aveau în portofolii doar titluri de stat, ceea ce demonstrează că emisiunile recurente de titluri de stat derulate de Ministerul Finanţelor au o contribuţie importantă la creşterea numărului de investitori şi, totodată, la dezvoltarea pieţei de capital, prin diversificarea gamei de instrumente disponibile pentru administrarea eficientă a portofoliilor şi împărţirea riscului pe diferite clase de active.
Investiţia la bursă are numeroase beneficii pentru investitori, la fel cum donarea de sânge are beneficii pentru sănătatea donatorilor şi felicităm Ministerul Finanţelor pentru iniţiativa de introduce din acest an o tranşă dedicată investitorilor donatori”, a declarat Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.
Românii au investit în titluri de stat 22 miliarde de lei, din 2020 până în prezent. Declarațiile directorului general al Bursei de Valori Bucureşti
La rândul său, Adrian Tănase, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, a afirmat că doar în acest an, numărul investitorilor din piaţa de capital a crescut cu peste 25%, de la 133.000 la 168.000.
„În ultimii patru ani am văzut un interes în creştere al investitorilor, numărul acestora triplându-se, de la 54.000, cât erau la finalul anului 2019. Această evoluţie este determinată atât de listările noi din ultimii ani, cât şi de ofertele pentru titurile de stat Fidelis.
Titlurile de stat Fidelis oferă investitorilor o rată fixă a dobânzii pe o perioadă specificată, garantându-le acestora un flux de venit stabil şi previzibil”, a spus Adrian Tănase.
Pe tranşa donatorilor pot fi plasate ordine doar de investitorii care au donat sânge începând cu data de 1 ianuarie 2023 şi/ sau care donează în perioada derulării ofertei de vânzare de titluri de stat Fidelis.
Alocarea titlurilor de stat subscrise în cadrul ofertei se va efectua la data alocării (15 decembrie 2023), iar numărul final de titluri de stat oferite va fi stabilit de către emitent cu consultarea sindicatului de intermediere.
Ordinele aferente subscrierilor alocate investitorilor pe baza subscrierilor validate de membrii sindicatului de intermediere/Participanţii Eligibili vor fi înregistrate în sistemul de tranzacţionare al BVB dedicat ofertelor publice (titluri de stat).
Românii au investit în titluri de stat 22 miliarde de lei, din 2020 până în prezent. Veniturile obţinute în urma investiţiei în titlurile de stat Fidelis, neimpozabile
Data estimată de intrare la tranzacţionare este 21 decembrie 2023.
Veniturile obţinute în urma investiţiei în titlurile de stat Fidelis, atât din dobânzi, cât şi din câştigurile de capital sunt neimpozabile.
De asemenea, subscrierile se pot efectua şi prin intermediul participanţilor eligibili, care reprezintă orice intermediar autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, care este societate de investiţii financiare sau instituţie de credit acceptată ca participant la sistemul de tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti şi care a semnat angajamentul privind respectarea condiţiilor de derulare a ofertei, a prevederilor prospectului de emisiune şi a transmis angajamentul către lead manager. Sindicatul de intermediere al ofertei este format din BT Capital Partners (lead manager), Banca Transilvania (grup de distribuţie), BCR, BRD şi Alpha Bank România. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Poșta Română a început distribuirea pensiilor în avans pentru luna mai. Pensionarii vor primi banii înainte de Paște
Motivul pentru care un bărbat din Alba a pus mâna pe o bâtă și a spart luneta unei mașini. Ce pedeapsă i-au dat magistrații
Trupa Altar, concert de rock simfonic la Filarmonica Transilvania, la aniversarea a 33 de ani de existență
Angajări la stat: POSTURI vacante în instituții publice din județul Alba. LISTA, condiții pentru candidați, calendar
FLORII 2024. Tradiții, obiceiuri și superstiții. Ce nu este bine să faci în 28 aprilie. La ce sunt folosite ramurile de salcie
Duminica Floriilor. Ortodocșii sărbătoresc în 28 aprilie Intrarea Domnului în Ierusalim. Semnificații, tradiții și obiceiuri
MARȚI: Calea Crucii – procesiune pe străzile din Blaj, organizată de Biserica Greco-Catolică. Traseul evenimentului
