Connect with us

ECONOMIE

Românii au virat aproape 17 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II, în 15 ani de funcţionare

Publicat

1677592230 bani 1 1000x600.jpg
fotografie cu caracter ilustrativPotrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în decursul a 15 ani, Pilonul II a colectat contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a efectuat plăți totale de peste 1,4 miliarde de lei către aproximativ 108.000 de beneficiari, incluzând participanți și moștenitori.

Potrivit Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), în decursul a 15 ani, Pilonul II a colectat contribuții brute totale în valoare de 84,2 miliarde de lei (16,9 miliarde euro) și a efectuat plăți totale de peste 1,4 miliarde de lei către aproximativ 108.000 de beneficiari, incluzând participanți și moștenitori.

„Pilonul II de pensii private obligatorii din România a aniversat în cursul lunii mai 2023 primii 15 ani de activitate, cu rezultate investiţionale remarcabile.

După 15 ani de funcţionare (20 mai 2008 – 22 mai 2023), fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la un număr total de peste 8 milioane de participanţi, în timp ce activele nete aflate în administrare au depăşit 107,7 miliarde lei (circa 21,6 miliarde euro), un maxim istoric pentru sistem”, se menţionează în comunicat.

De la lansarea sistemului şi până în prezent, randamentul mediu anualizat al fondurilor de Pilon II a fost de 7,41%, comparativ cu o rată medie anuală a inflaţiei de 4,38% pentru aceeaşi perioadă. În termeni monetari, câştigul total realizat de fondurile de pensii în beneficiul românilor, net de toate comisioanele, este de 24,85 de miliarde de lei (5 miliarde de euro).

„La 15 ani de la lansarea pensiilor private obligatorii, în 2023 vedem dovezile rezilienţei sistemului.

Pe de o parte avem recuperarea în totalitate a scăderilor din 2022 cauzate de evoluţiile negative ale titlurilor de stat şi burselor, iar pe de altă parte, o accelerare semnificativă a plăţilor în primul trimestru al acestui an, care sunt cu 58% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric

După 15 ani, putem sărbători aniversarea unei poveşti de succes, care, din păcate, nu a fost utilizată la nivelul planificat iniţial”, a precizat Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al APAPR.

În prezent, Pilonul II a ajuns la cel mai redus nivel de comisioane din întregul sau istoric, extrem de competitiv inclusiv prin comparaţie cu sistemele similare.

În 2022, nivelul mediu anual de comisionare la nivelul întregului sistem a fost de 0,36% din activul mediu anual, indice de cost calculat conform practicilor internaţionale.

În Uniunea Europeană, 13 dintre cele 27 de state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semiobligatorii: Bulgaria, Croaţia, România, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Olanda, Suedia.

În toate celelalte 14 state UE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Unde există sistemele de pensii private obligatorii

În OCDE, organizaţie la care România este candidat pentru a deveni stat membru, 22 din cele 38 state membre au sisteme de pensii private obligatorii sau semi-obligatorii.

Sisteme de pensii private obligatorii există în Australia, Chile, Costa Rica, Columbia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Israel, Letonia, Mexic, Olanda, Norvegia, Suedia, Elveţia.

Sisteme de pensii private cu caracter semi-obligatoriu există în Estonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Polonia, Turcia, Marea Britanie, Noua Zeelandă.

În unele cazuri, angajatorii sunt obligaţi să-şi înroleze automat salariaţii în fonduri de pensii private, cu posibilitatea acestora de a renunţa în anumite condiţii.

În alte cazuri, obligativitatea vizează doar anumite categorii de salariaţi (exemplu: sectorul public, profesiile cu condiţii grele de muncă, profesiile liberale etc.).

În toate celelalte 16 state OCDE funcţionează sisteme de pensii private voluntare.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România

„Având în vedere lansarea tardivă comparativ cu celelalte ţări din Europa Centrale şi de Est, fondurile de Pilon II din România sunt încă extrem de subdezvoltate conform standardelor europene şi internaţionale”, se menţionează în document.

Totodată, nivelul de economisire pe termen lung al populaţiei României este în prezent extrem de redus, cu implicaţii majore asupra nivelului de trai la pensionare.

Potrivit unui sondaj de opinie derulat în toamna lui 2022 de institutul de cercetare sociologică ISRA Center la solicitarea APAPR, românii îşi doresc pensii duble faţă de ce poate oferi în prezent sistemul de pensii de stat, deşi majoritatea covârşitoare a populaţiei nu economiseşte şi recunoaşte că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării.

Conform APAPR, peste 90% din activele fondurilor de pensii de Pilon II sunt investite în România, contribuind la finanţarea datoriei publice, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă.

În prezent, fondurile de pensii private de Pilon II sunt principalul investitor instituţional din ţară. La Bursa de Valori de la Bucureşti, fondurile de pensii de Pilon II au o prezenţă puternică, cu plasamente de aproape 5 miliarde euro, adică aproximativ un sfert din acţiunile tranzacţionate liber, respectiv din lichiditatea pieţei.

Peste 30 de companii româneşti beneficiază de finanţare graţie implicării Pilonului II, iar instituţiile pieţei au avut de câştigat în tot acest timp, odată cu creşterea calităţii guvernanţei corporative.

Românii au virat 16,9 miliarde euro la fondurile de pensii Pilon II în 15 ani de funcţionare. Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II

De asemenea, prin achiziţiile de titluri de stat, fondurile de pensii private de Pilon II sunt printre cei mai mari finanţatori ai datoriei publice a României, alături de sistemul bancar. Fondurile de pensii deţin circa 9% din datoria publică a României.

„Planul National de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), derulat de Guvernul României în parteneriat cu Uniunea Europeană, reprezintă cea mai puternică ancoră de stabilitate şi dezvoltare pentru Pilonul II de pensii private.

De aceea, reformele cuprinse în PNRR şi care vizează Pilonul II atât direct, cât şi colateral, reprezintă cele mai importante direcţii de urmat.

Prioritatea o constituie creşterea contribuţiei aferente Pilonului II la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024, măsură deja adoptată în legislaţie, apoi cât mai rapid la 6%, nivelul avut în vedere la startul sistemului.

În acelaşi timp, este importantă reintegrarea în sistem a salariaţilor din construcţii, agricultură şi industria alimentară, care în prezent sunt exceptaţi de la obligaţia contribuţiei la Pilonul II până în 2028 şi care, din acest motiv, îşi vor vedea pensiile private diminuate”, se precizează în comunicatul APAPR.

De asemenea, continuarea digitalizării operaţiunilor şi interacţiunii dintre administratori şi participanţi, precum şi flexibilizarea restricţiilor investiţionale pe termen mediu şi lung reprezintă alte direcţii prioritare în dezvoltarea Pilonului II de pensii. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

Creștere a prețurilor gazelor naturale în Europa, pe fondul temerilor privind declinul exporturilor Norvegiei

Publicat

aragaz gaz.jpg

Pe piața europeană a gazelor naturale, prețurile de referință au înregistrat o creștere în a doua sesiune consecutivă a zilei de luni. Această evoluție vine pe fondul scăderii exporturilor din Norvegia și a îngrijorărilor generate de posibile întreruperi la facilitățile cruciale de export din Australia. Informația a fost transmisă de către Bloomberg.

Luni dimineaţa, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare au urcat cu 4,1%, ulterior înregistrând un avans de 2%, la 35,48 euro pentru un Megawatt-oră. La finalul săptămânii trecute se înregistrase o creştere de aproape 9%.

Piaţa este sub presiune săptămâna aceasta, din cauza disputelor salariale din Australia, unul din principalii producători mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL).

Aceste dispute ar putea duce la greve şi la limitarea aprovizionării globale, în timpul unei perioade cruciale, în condiţiile în care Europa se pregăteşte de iarnă.

Deşi nu fost informaţii noi în privinţa negocierilor din Australia în weekend, fluxurile spre Europa ale principalului său furnizor, Norvegia, au scăzut la cel mai redus nivel din mai mult de un an, activitatea la masivul zăcământ Troll fiind oprită sâmbătă, din cauza unor planificate lucrări de mentenanţă.

Creștere a prețurilor gazelor naturale în Europa, pe fondul temerilor privind declinul exporturilor Norvegiei. Anunțul Comisiei Europene

Traderii urmăresc cu atenţie livrările de gaze din Norvegia, cel mai important furnizor al Europei, după ce opririle repetate ale producţiei au contribuit la creşterile bruşte de preţuri din ultimele luni.

O creştere de aproximativ 25% a preţului gazelor luna aceasta, în pofida stocurilor ridicate şi a cererii reduse, reflectă continuarea turbulenţelor, în urma crizei energetice provocate războiul din Ucraina.

Anxietatea pe piaţa energiei a crescut, deşi capacităţile de stocare a gazelor naturale din UE sunt deja pline în proporţie de 90%, cu mult înaintea termenului limită stabilit pentru a se ajunge la acest nivel – 1 noiembrie – a anunţat recent Comisia Europeană. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Peste 16.000 de persoane incluse în programele de formare profesională ANOFM în șapte luni

Publicat

oameni locuri munca.jpg
fotografie cu caracter ilustrativ

În cursul primelor șapte luni ale anului, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a inclus 16.240 de indivizi în programele de formare profesională, desfășurate prin intermediul centrelor regionale de instruire a adulților și propriilor centre, în cadrul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.

Dintre acestea, 14.837 sunt şomeri, iar 1.057 de persoane participante la cursuri de formare profesională fac parte din categoria celor care nu beneficiază de gratuitate, potrivit prevederilor legale în vigoare, 241 de persoane sunt beneficiare de servicii gratuite, altele decât şomerii, 28 de persoane sunt beneficiare de servicii gratuite de evaluare a competenţelor, iar alte 77 de persoane beneficiază de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie.

În perioada de referinţă, au fost organizate 952 de programe de formare profesională gratuite, dintre care 647 de programe de calificare/recalificare, 208 programe de iniţiere, perfecţionare sau specializare, precum şi 97 de programe de competenţe cheie/transversale.

Peste 16.000 de persoane incluse în programele de formare profesională ANOFM în șapte luni. Structura participanților pe niveluri de studii şi categorii de vârstă

Pe niveluri de studii şi categorii de vârstă, structura participanţilor la cursuri arată astfel: din totalul de 14.837, sub 25 de ani au fost 4.658 de cursanţi (31,39%), între 25 şi 30 de ani au fost 2.212 (14,91%), între 30 şi 35 ani – 1.089 (7,34%), între 35 şi 45 ani – 2.550 (17,19%), iar peste 45 de ani – 4.328 (29,17%).

Structura pe nivel de studii a şomerilor participanţi la cursuri arată că 8.628 de cursanţi (58,15%) au studii profesionale, liceale sau postliceale, 4.118 (27,76%) – studii gimnaziale, 1.190 (8,02%) studii superioare, în timp ce 901 persoane (6,07%) au mai puţin de 8 clase.

Principalele meserii/ocupaţii, în funcţie de numărul de participanţi, pentru care s-au organizat programele de formare profesională gratuite pentru şomeri în perioada ianuarie – iulie 2023, sunt: lucrător comercial – 2.415; agent de securitate – 946; ajutor bucătar – 822; competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere – 818; operator introducere, prelucrare, validare date – 687; îngrijitor spaţii verzi – 629; bucătar – 519; competenţe de comunicare în limba română – 487; frizer – 470; patiser – 416. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Republica Moldova va beneficia de peste 4,2 milioane de lei din Planul Anual de Cooperare Internațională 2023

Publicat

bani lei pixabay e1663503847879.jpg
fotografie cu caracter ilustrativ

Republica Moldova va primi o sumă de 4,285 milioane de lei din suma totală alocată în cadrul Planului anual de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară pentru anul 2023.

Potrivit unui comunicat al Executivului, Guvernul a luat act, în şedinţa de vineri, de o notă de informare privind actualizarea Planului anual de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară aferent anului 2023.

” Planul aferent anului 2023 a fost aprobat în cadrul şedinţei de Guvern din 9 martie 2023. Republica Moldova continuă să rămână beneficiarul prioritar al politicii României de cooperare internaţională pentru dezvoltare pe palier bilateral.

Urmare actualizării, Republica Moldova va beneficia de o finanţare de 4,285 milioane lei, ceea ce reprezintă 29,68% din bugetul total alocat Planului aferent anului 2023″, se arată în comunicat.

Planul anual de cooperare internaţională pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară constituie documentul de planificare a activităţilor în cadrul politic de cooperare internaţional pentru dezvoltare şi asistenţă umanitară pentru anul aferent exerciţiului financiar.

Implementarea Planului este realizat de către Agenţia de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare (RoAid), instituţie subordonată M.A.E. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Românii au cheltuit aproape 7 miliarde de euro în 2022, majoritatea pe haine și încălțăminte

Publicat

laptop it calculator
Arhivă foto

Conform unui studiu de specialitate, dat publicității marți, românii au cheltuit online aproape 7 miliarde de euro în 2022, din care 2,6 miliarde de euro au fost destinate achiziționării de haine și încălțăminte.

Conform analizei Limitless Agency, venitul mediu per utilizator generat în industria de e-commerce a fost de 467 de euro, valoare care va ajunge la peste 870 de euro, până în 2027, după cum reiese din statistica Digital Market Outlook, Statista.

Datele centralizate relevă faptul că piaţa de e-commerce din România România are în jur de o sută de magazine online care înregistrează peste 1.000 de comenzi pe zi.

În 2022, toate aceste magazine au raportat comenzi în valoare totală de 6,7 miliarde de euro, din care 55% reprezintă cheltuieli pentru haine, încălţăminte şi electronice.

Rezultatele din raportul „eBook eCommerce Growth Strategies”, dezvoltat de Limitless Agency, evidenţiază faptul că un român din cinci comandă online în mod constant online, 50% plasează comenzi de două ori în trei luni, şi doar 12% comandă online de până la şase ori pe lună.

Aproape un sfert dintre români (21%) comandă şi din afara ţării, cel mai des din China, de pe Aliexpress, magazinul online din Grupul din care face parte Alibaba.

De asemenea, 72% din totalul cumpărătorilor economisesc şi aşteaptă să cumpere un produs, iar 28% sacrifică alte cheltuieli pentru a cumpăra un produs mai repede.

Românii au cheltuit aproape 7 miliarde de euro în 2022, majoritatea pe haine și încălțăminte. 49% dintre români plătesc mai mult pentru un brand pe care îl cunosc

În plus, 49% dintre români plătesc mai mult pentru un brand pe care îl cunosc, 51% plătesc mai puţin pentru un produs de brand propriu mai ieftin, 57% achită mai mult pentru un produs eco-friendly, în timp ce 43% plătesc mai puţin pentru o versiune non eco-friendly.

În Europa, ponderea cumpărătorilor online a crescut de la 55% în 2012 la 75% în 2022. Cele mai mari salturi au fost înregistrate în Estonia (+47%), Cehia (+41%) şi România (+41%), mai arată studiul Limitless Agency.

„Comerţul electronic în Uniunea Europeană a fost stimulat de cererea grupului de vârstă 25-34 de ani în 2022, 87% dintre persoanele din această grupă de vârstă achiziţionând bunuri online în 2022”, notează sursa citată.

Tot anul trecut, 42% dintre utilizatorii de Internet au comandat haine (inclusiv pantofi şi accesorii), 19% au comandat de la restaurante, fast-food şi servicii de catering şi 17% au cumpărat online produse cosmetice, de înfrumuseţare şi wellness.

Românii au cheltuit aproape 7 miliarde de euro în 2022, majoritatea pe haine și încălțăminte. Cui îi este dedicat raportul

Cercetarea eBook eCommerce Growth Strategies este un raport complex care conţine peste 90 de strategii testate si recomandări pentru creşterea vânzărilor online, din partea a 24 experţi în e-commerce, promovare online şi comunicare de brand, tehnologii pentru e-commerce, design, livrare şi legislaţie în domeniu.

Raportul este dedicat antreprenorilor care vor să îşi scaleze magazinul online, antreprenorilor care investesc în marketing online şi specialiştilor în marketing care gestionează magazine online. Agerpres

Citește mai departe