Connect with us

ECONOMIE

”Românii fac salariul aproape jumi-juma cu statul”. Ministrul Economiei: Din 2022, zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare

Publicat



România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim, angajaţii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul, de aceea, din 2022, va începe aplicarea măsurii privind zero taxe pe salariul minim în diferite sectoare ale economiei, afirmă ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Mediului de Afaceri, Claudiu Năsui.

“Primesc zilnic mesaje şi comentarii care întreabă despre măsura pe care deja o promovăm de mai bine de doi ani, respectiv #zerotaxepesalariulminim. Am vorbit constant despre asta: cea mai mare problemă economică a României este sărăcia. Povara fiscală mare asupra celor mai mici salarii este una dintre cauzele majore ale gonirii românilor de pe piaţa oficială a muncii şi chiar din ţară. Prea mulţi oameni trăiesc în sărăcie cu toate că muncesc 40 de ore pe săptămână. România are cea mai mare povară fiscală pe salariul minim din UE, românii făcând salariul aproape jumi-juma cu statul. La fiecare leu câştigat, statul opreşte aproape 45 de bani. Acest lucru ar fi mai uşor de tolerat dacă serviciile oferite în schimb ar fi unele impecabile, însă adevărul este că, pe lângă taxarea dureroasă a muncii, românii mai plătesc şi TVA, accize şi alte taxe şi impozite. Acestea sunt câteva din motivele pentru care ne-am luptat să cuprindem această măsură în programul de guvernare. Ceea ce am obţinut nu este ideal, dar este un început: din 2022 vom începe aplicarea măsurii în diferite sectoare ale economiei”, a scris ministrul, joi seara, pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că “suntem campionii din Uniunea Europeană” la sărăcia în muncă (procentul de oameni care, deşi au un salariu, nu se ajung cu banii de la o lună la alta) şi pe al doilea loc la numărul de oameni aflaţi în sărăcie sau risc de sărăcie, la mică diferenţă faţă de Bulgaria.

“Lucrurile acestea nu se rezolvă reinventând roata şi testând iar soluţii care au eşuat în trecut. De asemenea, soluţia nu este creşterea salariilor din pix prin decrete de stat. Pentru a avea cu adevărat un impact pozitiv, trebuie să venim cu reforme curajoase ce pun contribuabilul pe primul loc. Netaxarea primilor 2.230 de lei (sau cât este salariul minim) pentru fiecare angajat este un mare pas în asigurarea bunăstării tuturor românilor”, a explicat Năsui. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Amenzi URIAȘE pentru patru furnizori de energie, pentru nerespectarea legislaţiei în contextul liberalizării

Publicat

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a amendat Hidroelectrica, E.ON, Electrica şi Enel cu 2,01 milioane de lei pentru nerespectarea reglementărilor privind activitatea de furnizare a energiei electrice în contextul liberalizării pieţei, potrivit unui comunicat al autorităţii remis, marţi, AGERPRES.

Având în vedere sesizările primite din partea consumatorilor, ANRE a demarat şi a finalizat acţiunile de control desfăşurate la furnizorii de energie electrică.

Au fost verificate următoarele aspecte modul de organizare şi funcţionare a centrelor de telefonie (call-center); respectarea obligaţiei de a comunica solicitantului, în scris, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii cererii, a unei oferte privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială; respectarea obligaţiei de încheiere a contractului de furnizare a energiei electrice în termen de maximum 5 zile de la data transmiterii de către clientul final a documentelor necesare.

Amenzi de peste 2 milioane de lei

ANRE a constatat nerespectări ale reglementărilor privind activitatea de furnizare a energiei electrice în contextul liberalizării pieţei de energie electrică şi a aplicat o serie de sancţiuni.

Furnizorul Hidroelectrica a fost sancţionat cu amenda contravenţională în valoare de 410.000 lei pentru nerespectarea în totalitate prevederilor legale privind modul de organizare şi funcţionare a centrelor de telefonie (call-center), nerespectarea termenului de 15 zile lucrătoare de transmitere a ofertelor privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială şi nerespectarea termenului de 5 zile de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice.

La rândul lor, furnizorii Electrica Furnizare şi E.ON Energie România au fost sancţionaţi fiecare cu amendă contravenţională în valoare de 400.000 lei pentru nerespectarea termenului de 15 zile lucrătoare de transmitere a ofertelor privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială, nerespectarea termenului de 5 zile de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice.

Furnizorii Enel Energie şi Enel Energie Muntenia au fost sancţionaţi fiecare cu amendă contravenţională în valoare de 400.000 lei pentru nerespectarea termenului de 5 zile de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice.

“ANRE va continua să deruleze acţiuni de control pe măsură ce ne vor fi sesizate şi alte posibile încălcări ale reglementărilor incidente procesului de liberalizare şi nu numai”, se mai arată în comunicat. Agerpres

Sursa foto: ANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei/facebook.com

Citește mai departe

ACTUALITATE

În luna ianuarie s-au eliberat peste 2.500 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.

Publicat

În luna ianuarie 2021 s-au eliberat 2558 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 10,2%, faţă de luna ianuarie 2020, anunță INS.

În luna ianuarie 2021 s-au eliberat 2558 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+10,2%) cu o suprafață utilă totală de 657687 mp (+37,7%). Din totalul autorizatiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 65,6% sunt pentru zona rurală.

Se remarcă o creştere a suprafeţei utile pentru autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+150,9%), precum și o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+237 autorizaţii), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent.

În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+119 autorizaţii), Sud-Muntenia (+85), Vest (+65), Centru (+53) şi Sud-Est (+36). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-58 autorizaţii), Nord-Vest (-38) şi Sud-Vest Oltenia (-25).

În luna ianuarie 2021 s-au eliberat și 382 autorizaţii de construirea pentru clădiri nerezidenţiale (-5,0%), în suprafaţă utilă totală de 284.611 mp (+150,9%).

Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în ianuarie s-a înregistrat o creştere de (+171.185 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale. În profil teritorial, această creştere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Vest (+64.010 mp), Bucureşti-Ilfov (+21.890), Nord-Vest (+21.025), Sud-Est (+17.078), Sud-Muntenia (+13.402), Centru (+13.269), Nord-Est (+11.752) şi Sud-Vest Oltenia (+8.759).

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

173.655 de funcţii publice în România, la finele anului 2020

Publicat

Numărul total de funcţii publice era, la 31 decembrie 2020, de 173.655, potrivit raportului de activitate al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP).

Dintre acestea, erau ocupate 133.067, iar 4.193 erau temporar ocupate, 7.390 erau temporar vacante şi 29.005 vacante.

În 2020, au fost organizate concursuri de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie/conducere, respectiv concursurile de promovare în funcţii publice de conducere pentru 4.770 de funcţii publice.

“O primă decizie pe care am luat-o în calitate de preşedinte al ANFP a fost aceea de a asigura o mai bună transparentizare a concursurilor. Pentru a garanta competiţia deschisă, concursurile trebuie să beneficieze de publicitate adecvată. Oamenii dau valoarea muncii în orice loc şi pentru a fi siguri că acest lucru se întâmplă şi în sistemul public, trebuie să pornim cu începutul – crearea cadrului pentru un proces transparent de recrutare”, a declarat Liviu Mălureanu, potrivit unui comunicat al agenţiei transmis AGERPRES.

Anul trecut, ANFP a gestionat 11 proiecte cu finanţare externă. Valoarea cumulată a proiectelor pe 31 decembrie era de 90.296.153,82 de lei (aproximativ 18.894.361,54 de euro).

Situaţia generată de pandemia de COVID-19 a impus adaptarea la noi modalităţi de muncă. Un exemplu în acest sens îl reprezintă extinderea utilizării semnăturii electronice în corespondenţa oficială şi organizarea online a evenimentelor şi a stagiilor de practică pentru studenţi, precizează ANFP.

În cursul anului trecut a fost creată pe site-ul ANFP secţiunea “Adresaţi o întrebare” şi a fost înfiinţată o linie telefonică dedicată acordării de consiliere de specialitate. Pe site se găsesc răspunsuri la 109 întrebări pe tematici precum: mobilitatea, recrutarea şi promovarea funcţionarilor publici, drepturile funcţionarilor publici, suspendarea raportului de serviciu, obligaţiile funcţionarilor publici, reorganizarea instituţiei publice, comisii de disciplină, răspunderea funcţionarului public, perfecţionarea profesională.

Potrivit ANFP, direcţiile de acţiune pentru 2021 au în vedere regândirea şi modernizarea serviciului public, prin susţinerea activă a digitalizării, atragerea de finanţare externă, derularea de parteneriate cu societatea civilă.

“Voi urmări dezvoltarea unor proiecte strategice care să aducă rezultate evidente şi imediate, pentru că sectorul public are nevoie de reforme profunde în ceea ce înseamnă managementul resurselor umane”, a declarat preşedintele ANFP. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Fondurile de pensii private obligatorii aveau, în ianuarie, active de peste 77,6 miliarde de lei, în creştere cu 23%

Publicat

bani lei

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de peste 77,6 miliarde de lei, la 29 ianuarie 2021, în creştere cu 23% faţă de nivelul existent la 31 ianuarie 2020, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 52,23 miliarde de lei, respectiv 67%. Pe locul doi de aflau acţiunile, cu 17,2 miliarde de lei (22,16%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 2,97 miliarde de lei, respectiv 3,84% din totalul activelor.

Conform datelor ASF, valoarea activului total al fondurilor de pensii de la Pilonul II era de 77,607 miliarde de lei, în ianuarie 2021, iar valoarea activului net era de 77,572 miliarde de lei.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau 7,646 milioane de participanţi. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem au fost virate contribuţii pentru 7,539 milioane de participanţi.

În luna noiembrie 2020, au fost virate contribuţii pentru 3,956 milioane de participanţi, iar pentru 3,669 milioane nu au fost virate contribuţii.

Pe pilonul II de pensii sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life Pensii, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate