ECONOMIE
Românii îşi doresc pensii duble faţă de posibilităţile statului, dar nu îşi permit să economisească
Românii aşteaptă pensii duble faţă de ceea ce poate să ofere în prezent statul român, chiar dacă majoritatea covârşitoare nu economiseşte şi spune că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării, arată un sondaj de opinie derulat la nivel urban de către ISRA Center la solicitarea Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).
La întrebarea „care credeţi că este valoarea unei pensii decente cu care să vă descurcaţi”, valoarea medie a răspunsurilor a fost de 3.650 de lei, nivel mai mult decât dublu faţă de 1.736 lei, cât este pensia medie de stat din sistemul contributiv, se arată într-un comunicat al APAPR care citează datele Casei Naţionale de Pensii Publice din octombrie 2022.
În prezent, doar circa 7% dintre pensionarii din sistemul public încasează o pensie lunară mai mare de 3.650 de lei.
83% dintre români spun că nu economisesc nimic pe cont propriu în vederea pensionării, 55% dintre români se tem că statul nu va putea să le asigure o pensie decentă, în timp ce doar 37% au încredere că statul român nu va avea nicio problemă cu plata pensiilor. Tot 55% spun că nu le este clar ce pensie vor primi de la stat, pentru că nivelul pensiei depinde de factorul politic, relevă cercetarea sociologică.
„Este evident de ceva timp faptul că există o diferenţă semnificativă între aşteptările legitime ale populaţiei active de azi şi posibilităţile financiare limitate ale sistemului de pensii de stat – şi asta nu este doar o problemă a României, ci în toată lumea.
Din fericire, Pilonul II de pensii private funcţionează tocmai pentru a acoperi acest deficit de protecţie financiară, fără niciun efort suplimentar de economisire, direct din salariul brut, iar banii se acumulează constant în conturi personale, unde sunt investiţi, produc randamente şi sprijină şi dezvoltarea economică a României”, a comentat Radu Crăciun, preşedintele APAPR.
Românii îşi doresc pensii duble faţă de posibilităţile statului, dar nu îşi permit să economisească. Ce a spus directorul executiv al institutului de cercetare sociologică
La rândul său, Alina Dincă, director executiv al institutului de cercetare sociologică ISRA Center, care a coordonat derularea sondajului, a menţionat că stabilitatea financiară a devenit o preocupare importantă în ultimii ani pentru români, dar pentru cei mai mulţi această stabilitate înseamnă doar asigurarea cheltuielilor zilnice, pe când economisirea rămâne un lux pe care nu şi-l permit.
Cât priveşte Pilonul II, procentul românilor care au auzit de acesta a urcat la 90%, faţă de 85% în 2019, 75% ştiu că banii acumulaţi în Pilonul II reprezintă proprietatea privată a celor care contribuie la acest sistem (faţă de 73% în 2019) iar 66% ştiu că sunt participanţi şi contribuie la Pilonul II (în creştere faţă de 55% în 2019).
Totodată, 55% ştiu că banii din acest pilon sunt garantaţi prin lege şi nu pot fi pierduţi (în scădere faţă de 63% în 2019) iar 23% cunosc câţi bani au acumulat în contul personal din Pilonul II şi au indicat o sumă medie de peste 17.400 de lei.
Doar 10% cunosc că procentul de contribuţie aferent Pilonului II este de 3,75% din venitul brut (în creştere faţă de 4%, câţi ştiau în 2019).
Pe de altă parte, o treime din populaţia urbană a României se declară într-o situaţie financiară dificilă. 30% dintre cei intervievaţi spun că „este dificil, dar ne descurcăm să acoperim nevoile de bază” (faţă de 20% în 2019), în timp ce procentul celor care spun „avem o situaţie financiară bună” a scăzut la 27% în 2022, faţă de 35% în 2019.
Contextul economic actual a influenţat puternic percepţia românilor cu privire la problemele de zi cu zi. Întrebaţi care este cea mai mare problemă actuală în Romania, 29% au răspuns inflaţia ridicată, 10% au spus veniturile mici, doar 4% indicând corupţia – o situaţie total diferită faţă de sondajul similar derulat în 2019, când 6% indicau inflaţia, 18% veniturile mici şi 18% corupţia, se precizează în comunicatul APAPR.
Românii îşi doresc pensii duble faţă de posibilităţile statului, dar nu îşi permit să economisească. Ce a arătat cercetarea
„Contextul actual creat de efectele pandemiei, inflaţiei, instabilităţii geopolitice şi amplificat de ştirile alarmiste se reflectă asupra percepţiei oamenilor despre economisire şi implicit asupra Pilonului II de pensii private. Astfel, cercetarea a relevat că 2 din 3 români cred cel puţin una dintre informaţiile false perpetuate de-a lungul timpului despre Pilonul II, cum ar fi că pot pierde toţi banii contribuiţi sau că nu ar exista nicio garanţie sau reglementare solidă privind sumele acumulate”, a subliniat Alina Dincă.
Pentru creşterea nivelului de informare a românilor cu privire la Pilonul II de pensii private, APAPR pregăteşte, pentru al cincilea an consecutiv, o campanie la nivel naţional ce va fi derulată curând pe TV şi în online.
Sondajul de opinie, reprezentativ la nivel naţional pentru mediul urban, vârsta 20-55 de ani, venituri medii şi peste, a fost derulat la finele lunii septembrie 2022 pe un eşantion de 1.103 respondenţi, prin interviuri faţă în faţă, pe tableta (metoda CAPI), marja de eroare fiind de 2,9%. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Decizie istorică la Budapesta. România şi Bulgaria intră în Schengen TERESTRU de la 1 ianuarie 2025. Fără CONTROALE la frontiere
LIVE VIDEO 1 Decembrie la Alba Iulia: Autoritățile locale prezintă evenimentele care au loc de Ziua Națională
Patru persoane din Botoșani au fost condamnate la închisoare cu executare
ACCIDENT GRAV în zona Tău-Bistra: Un copac a căzut peste un autoturism. O persoană s-ar fi aflat în interiorul mașinii
Administratorul drumului dintre Ciurila și Sălicea, AMENDAT pentru necurățarea zăpezii
VIDEO: Remorca unui camion, răsturnată de vântul puternic într-o parcare de pe Autostrada A1, în Sibiu
Cazul accidentelor în lanț produse pe o stradă cu polei din Alba Iulia: AMENDĂ pentru firma care trebuia să întrețină drumul
