ECONOMIE
Românii îşi doresc pensii duble faţă de posibilităţile statului, dar nu îşi permit să economisească
Românii aşteaptă pensii duble faţă de ceea ce poate să ofere în prezent statul român, chiar dacă majoritatea covârşitoare nu economiseşte şi spune că nu are niciun ban pus deoparte în vederea pensionării, arată un sondaj de opinie derulat la nivel urban de către ISRA Center la solicitarea Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).
La întrebarea „care credeţi că este valoarea unei pensii decente cu care să vă descurcaţi”, valoarea medie a răspunsurilor a fost de 3.650 de lei, nivel mai mult decât dublu faţă de 1.736 lei, cât este pensia medie de stat din sistemul contributiv, se arată într-un comunicat al APAPR care citează datele Casei Naţionale de Pensii Publice din octombrie 2022.
În prezent, doar circa 7% dintre pensionarii din sistemul public încasează o pensie lunară mai mare de 3.650 de lei.
83% dintre români spun că nu economisesc nimic pe cont propriu în vederea pensionării, 55% dintre români se tem că statul nu va putea să le asigure o pensie decentă, în timp ce doar 37% au încredere că statul român nu va avea nicio problemă cu plata pensiilor. Tot 55% spun că nu le este clar ce pensie vor primi de la stat, pentru că nivelul pensiei depinde de factorul politic, relevă cercetarea sociologică.
„Este evident de ceva timp faptul că există o diferenţă semnificativă între aşteptările legitime ale populaţiei active de azi şi posibilităţile financiare limitate ale sistemului de pensii de stat – şi asta nu este doar o problemă a României, ci în toată lumea.
Din fericire, Pilonul II de pensii private funcţionează tocmai pentru a acoperi acest deficit de protecţie financiară, fără niciun efort suplimentar de economisire, direct din salariul brut, iar banii se acumulează constant în conturi personale, unde sunt investiţi, produc randamente şi sprijină şi dezvoltarea economică a României”, a comentat Radu Crăciun, preşedintele APAPR.
Românii îşi doresc pensii duble faţă de posibilităţile statului, dar nu îşi permit să economisească. Ce a spus directorul executiv al institutului de cercetare sociologică
La rândul său, Alina Dincă, director executiv al institutului de cercetare sociologică ISRA Center, care a coordonat derularea sondajului, a menţionat că stabilitatea financiară a devenit o preocupare importantă în ultimii ani pentru români, dar pentru cei mai mulţi această stabilitate înseamnă doar asigurarea cheltuielilor zilnice, pe când economisirea rămâne un lux pe care nu şi-l permit.
Cât priveşte Pilonul II, procentul românilor care au auzit de acesta a urcat la 90%, faţă de 85% în 2019, 75% ştiu că banii acumulaţi în Pilonul II reprezintă proprietatea privată a celor care contribuie la acest sistem (faţă de 73% în 2019) iar 66% ştiu că sunt participanţi şi contribuie la Pilonul II (în creştere faţă de 55% în 2019).
Totodată, 55% ştiu că banii din acest pilon sunt garantaţi prin lege şi nu pot fi pierduţi (în scădere faţă de 63% în 2019) iar 23% cunosc câţi bani au acumulat în contul personal din Pilonul II şi au indicat o sumă medie de peste 17.400 de lei.
Doar 10% cunosc că procentul de contribuţie aferent Pilonului II este de 3,75% din venitul brut (în creştere faţă de 4%, câţi ştiau în 2019).
Pe de altă parte, o treime din populaţia urbană a României se declară într-o situaţie financiară dificilă. 30% dintre cei intervievaţi spun că „este dificil, dar ne descurcăm să acoperim nevoile de bază” (faţă de 20% în 2019), în timp ce procentul celor care spun „avem o situaţie financiară bună” a scăzut la 27% în 2022, faţă de 35% în 2019.
Contextul economic actual a influenţat puternic percepţia românilor cu privire la problemele de zi cu zi. Întrebaţi care este cea mai mare problemă actuală în Romania, 29% au răspuns inflaţia ridicată, 10% au spus veniturile mici, doar 4% indicând corupţia – o situaţie total diferită faţă de sondajul similar derulat în 2019, când 6% indicau inflaţia, 18% veniturile mici şi 18% corupţia, se precizează în comunicatul APAPR.
Românii îşi doresc pensii duble faţă de posibilităţile statului, dar nu îşi permit să economisească. Ce a arătat cercetarea
„Contextul actual creat de efectele pandemiei, inflaţiei, instabilităţii geopolitice şi amplificat de ştirile alarmiste se reflectă asupra percepţiei oamenilor despre economisire şi implicit asupra Pilonului II de pensii private. Astfel, cercetarea a relevat că 2 din 3 români cred cel puţin una dintre informaţiile false perpetuate de-a lungul timpului despre Pilonul II, cum ar fi că pot pierde toţi banii contribuiţi sau că nu ar exista nicio garanţie sau reglementare solidă privind sumele acumulate”, a subliniat Alina Dincă.
Pentru creşterea nivelului de informare a românilor cu privire la Pilonul II de pensii private, APAPR pregăteşte, pentru al cincilea an consecutiv, o campanie la nivel naţional ce va fi derulată curând pe TV şi în online.
Sondajul de opinie, reprezentativ la nivel naţional pentru mediul urban, vârsta 20-55 de ani, venituri medii şi peste, a fost derulat la finele lunii septembrie 2022 pe un eşantion de 1.103 respondenţi, prin interviuri faţă în faţă, pe tableta (metoda CAPI), marja de eroare fiind de 2,9%. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Doliu în familia primarului municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa: mama edilului a decedat
Creștere uriașă a furturilor de mașini, în 2023, la Cluj. Mai multe accidente pe drumurile din județ, anul trecut
PROGRAM magazine în minivacanța de 1 Mai și Paște 2024, în Alba: Lidl, Carrefour, Profi, Selgros, Penny, Kaufland, mall-uri
Pastorala de Paște a Cardinalului Lucian, Arhiepiscopul Bisericii Greco Catolice din Alba: Mesaj pentru credincioși
FOTO. Rezultate de excepție pentru ELEVII clujeni la concursul Conference of Young Scientists din Izmir
,,Sacrul în artă”, expoziție la Muzeul Ștefănești
Peste 200 de polițiști din Alba, la datorie de Florii. Recomandări pentru cetățeni
