ECONOMIE
Românii sunt campionii europeni la generozitate. Câți vor face donații de Crăciun
Dintre toți europenii, românii sunt cei mai generoși. 26% dintre participanții la un sondaj au spus că vor dona de Crăciun. Dorința de a contribui la incluziunea socială a nevoiașilor scade pe măsură ce vârsta respondenților crește.
Europenii au început deja pregătirile pentru Crăciun, iar spiritul sărbătorilor aduce, de obicei, și intenția de a dărui și de a-i sprijini pe cei care sunt mai puțin favorizați de soartă. Dar, din cauza dificultăților economice, din ce în ce mai mulți europeni sunt reținuți când vine vorba de comportamentele incluzive sau de responsabilitatea față de grupurile dezavantajate.
Potrivit unui sondaj, doar 23% dintre respondenții europeni sunt siguri de capacitatea lor de a continua să doneze către organizațiile caritabile, în special în luna decembrie, pentru a sprijini persoanele cele mai afectate de creșterea costului vieții sau categoriile sociale vulnerabile.
Majoritatea respondenților (26%) ar direcționa o anumită sumă de bani către organizațiile caritabile pe care le susțin în mod obișnuit, dar numai după finalizarea achizițiilor pentru Crăciun.
Rezultatele sondajului mai arată că, dintre toți europenii, românii sunt cei mai generoși: 26% dintre participanții la sondaj au spus că vor dona și anul acesta de Crăciun, așa cum au făcut în anii precedenți, iar 37% dintre ei ar putea sprijini financiar organizații neguvernamentale, dacă le-ar rămâne niște fonduri după cumpărăturile de sărbători.
Românii sunt campionii europeni la generozitate. Câți vor face donații de Crăciun: Femeile au o atitudine practică
De asemenea, România a înregistrat cea mai mică rată de răspunsuri „Nu mă interesează să susțin organizațiile de caritate” – 13%.
Femeile au o atitudine practică atunci când vine vorba despre donații către cauze sociale (27,6% față de 24,9% pentru bărbați) și preferă să facă donații doar după ce au rezolvat urgențele personale sau familiale legate de sărbători.
Pe de altă parte, unul din cinci europeni spune că nu este interesat să susțină organizațiile caritabile, cu cea mai mare rată de răspunsuri în Germania (30%) și cea mai scăzută în România (12,7%). Reprezentanții Generației Z sunt mult mai sensibili, față de alte segmente de vârstă, la nevoile categoriilor vulnerabile sau dezavantajate și se declară mult mai interesați să facă acte de caritate.
Ca tendință generală, dorința de a contribui la incluziunea socială a persoanelor aflate la nevoie scade pe măsură ce vârsta respondenților crește.
Doar 13% dintre respondenții de 18-24 de ani declară că nu sunt interesați să ajute organizațiile caritabile, comparativ cu 22% dintre cei peste 55 de ani. Alături de români, și lituanienii se numără printre „campionii generozității” (29% au răspuns că de obicei donează și o vor face și anul acesta), precum și europenii din generația ”Boomers” (65+ ani, 28%).
Românii sunt campionii europeni la generozitate. Câți vor face donații de Crăciun: respondenții sub 45 de ani sunt mai generoşi
În România, respondenții sub 45 de ani sunt mai generoşi decât seniorii şi românii care locuiesc în centrul ţării (32%) față de cei din alte regiuni. Milenialii (35%) și Generația Z (32%) au spus că, de obicei, donează organizațiilor caritabile pe parcursul anului și că o vor face și anul acesta.
Aceeași atitudine pozitivă și responsabilă față de comunitate a fost remarcată și în rândul românilor care locuiesc în regiunile de vest și nord-est, 40% dintre respondenți declarând că ar putea dona din banii care le rămân după cumpărăturile de sărbători. Mai puțin interesate să facă acte de caritate se declară femeile (9%), respondenții cu vârste peste 65 de ani (17%) și rezidenții din nord-vestul României (14%).
Sondajul a fost făcut de Revolut, alături de Dynata. Au fost peste 7.000 de respondenți din 7 țări europene, dintre care 1.000 în România. Mediafax
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Un coteț, ”mărul discordiei” într-o familie din Câmpeni: Femeie alergată cu toporul și lovită cu ouă de găină în cap, de un frate
CFR Cluj pregătește CURĂȚENIA de vară. Ce jucător deschide lista PLECĂRILOR
Profesorii care corectează lucrări la Evaluare Națională și Bac 2024 vor primi mai mulți bani. Anunțul ministrului Educației
Tranzacțiile online transfrontaliere vor ajunge la ANAF și apoi la Eurofisc. Trebuie raportate prin CESOP până în 30 aprilie
GREVĂ JAPONEZĂ la Registrul Comerțului, la nivel național. Angajații vor salarii mai mari și sporuri de suprasolicitare
ANALIZĂ. Radu Georgescu: Euro este STABIL, chiar dacă România este lider la inflație în UE
VIDEO: Cum arată cea mai veche casă din comuna Rimetea. Are peste 340 de ani, iar drumul până la ea este o aventură în sine
