ECONOMIE
Românii vor să cumpere online, dar decizia finală de achiziţie se ia după vizita în magazinul fizic
Potrivit reprezentanților pieței de retail din România, clienții își doresc experiențe de achiziții online cât mai simple. Cu toate acestea, ei consideră că prezența fizică într-un magazin are un impact mai semnificativ asupra deciziei finale în ceea ce privește alegerea produsului.
„Oamenii, într-adevăr, sunt în magazine şi cred că dacă ne uităm un pic şi post-pandemic, inclusiv la traficul de clienţi şi mă refer acum la nivel european, nu neapărat în România, şi pe pieţele mari mai digitalizate, traficul se menţine semnificativ în retail.
Are maximum o scădere de 25%, cred. Clienţii vor să vină în magazine, chiar dacă în acelaşi timp îşi doresc interacţiuni foarte simple şi în digital. Retailul este relevant pentru experienţă.
În retail înseamnă să găseşti produsele şi serviciile pe care doreşti să le achiziţionezi, să fie prezentate într-un mod atractiv, să le poţi testa şi să ai acces la o experienţă de cumpărare completă.
Asta înseamnă să ai expertiză din partea consultantului de vânzări pentru produsele respective. Evident că peste toate aceste lucruri vedem o evoluţie semnificativă în momentul în care vom avea din ce în ce mai multe „use case”-uri, de exemplu de 5G, care vor îmbunătăţi şi completa semnificativ experienţa din magazine.
Este important pentru client să fie susţinut de o interacţiune simplă şi uşoară cu tot ce înseamnă digital. Deci, vedem retailul simbiotic, cu toată experienţa digitală”, a explicat Laura Spătaru, director vânzări Consumer Business Unit la Vodafone România, în cadrul unui eveniment dedicat pieţei de retail.
Românii vor să cumpere online, dar decizia finală de achiziţie se ia după vizita în magazinul fizic. De ce avem nevoie în poziția de clienți
La rândul său, Raul Filip, director de achiziţii la Altex România, a susţinut că experienţa pe care clientul o are în magazinul fizic este cu un impact mai mare în decizia finală de a cumpăra un produs.
„Segmentul digital sau componenta digitală se referă în special la primii paşi în procesul de cumpărare, cel de informare, documentare, studiu al ofertelor. Cel fizic are un impact mai mare în decizia finală, cea de alegere a produsului, prin suportul sau experienţa cu produsul din magazinele fizice.
Bineînţeles că există şi comenzi full online şi comenzi full offline, dar în ultimii ani am văzut cum clientul foloseşte uşor tehnologia şi procesele pe care le-am digitalizat în magazine şi se bucură de toate avantajele, pe de o parte, de confortul informării şi documentării, pe de altă parte de experienţa cu produsele.
Cred că e valabil pentru majoritatea categoriilor de produse, pentru majoritatea industriilor.
Cu siguranţă putem identifica nişte produse şi servicii care au o componentă digitală aproape de 100% poate, dar în general, în medie, cred că noi, în poziţia de client, avem nevoie de experienţă fizică cu un produs sau cu un consultant.
Românii vor să cumpere online, dar decizia finală de achiziţie se ia după vizita în magazinul fizic. Vânzările magazinelor de tip LKA au înregistrat în 2022
E important pentru client să rămână cu percepţia sau să-i construim percepţia reală că a ales ce trebuia.
Când te duci acasă şi nu ştii clar dacă ai cumpărat ce-ţi trebuia sau ai avut ales dintr-o mie de articole pe care nu prea le înţelegi, experienţa cu produsul în sine nu e o plăcere maximă”, a spus Filip.
O analiză recentă realizată de KeysFin & RetailZoom a estimat o valoare a pieţei de retail din România de peste 108 miliarde de lei, în 2022, în creştere cu aproape 11,7% faţă de 2020.
Conform monitorizărilor RetailZoom, vânzările magazinelor de tip LKA au înregistrat în 2022 o creştere valorică de 11,6% faţă de 2021, nivel aflat sub valoarea medie a inflaţiei – aspect regăsit şi în descreşterea uşoară a vânzărilor în bucăţi, de -1,6% versus 2021.
Chiar dacă performanţa vânzărilor din comerţul local a fost inferioară comerţului internaţional din România pentru 2022 (+17,2% versus 2021), reţelele locale îşi consolidează poziţia în retail printr-un profil accentuat de proximitate – specific nu doar prin topul produselor din coşul de cumpărături, cât şi prin sortimentul local ori regional.
Românii vor să cumpere online, dar decizia finală de achiziţie se ia după vizita în magazinul fizic. Top 10 produse similare în comerţul local faţă de cel internaţional
Pentru produsele nealimentare, după Top 10 produse similare în comerţul local faţă de cel internaţional (detergenţi de rufe, hârtie igienică, deodorant, prosoape de hârtie, balsam de rufe, produse de curăţenie, şampon, produse pentru igiena intimă), alegerile cumpărătorilor arată o poziţie superioară în vânzări pentru detergentul de vase şi săpun, pentru bureţi & lavete şi insecticide.
În acelaşi timp, un studiu Reveal Marketing Research evidenţiază faptul că 30% dintre români aleg să comande online de pe site-urile magazinelor de profil, iar aproape jumătate dintre aceştia menţionează că obişnuiesc să meargă înainte în magazinele fizice pentru a vedea sau testa produsul înainte de a plasa comanda, într-o măsură semnificativ mai mare bărbaţii (53% vs. 41% femei) şi rezidenţii din mediul urban (52% vs. 39% rural).
Jucători de pe piaţa locală de retail dezbat, miercuri, în cadrul ZF Retail Summit 2023, starea actuală a acestui segment de comerţ, precum şi dacă o temperare a inflaţiei ar putea însemna scăderi de preţuri. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Dan Petrescu, CFR Cluj: ”Nu sunt sănătos. Dacă nu era un meci așa important nu eram aici”. Va lua o pauză
ADMITERE LICEU 2025: GHID cu locuri și specializări la licee în ALBA. Noutăți, ultimele MEDII de intrare, fișele de înscriere
Șofer din Iași, scos din trafic de polițiști la Călărași. Ce alcoolemie avea
VIDEO: Legăturile lui George Simion cu neolegionarii din Dobrogea: Documentar realizat de ziarele Infosudest și DobrogeaLive
Artistul Aurel Tămaș susține tandemul Nicușor Dan – Ilie Bolojan: „Să ne vedem de drumul ales”
Evaluare Națională 2025, clasa a II-a: Subiectele la proba de Română citit – Limbă și comunicare. Cerințele pentru elevi
Începe restaurarea Muzeului de Științele Naturii Dorohoi
