Filmul de război ”Midway” s-a instalat pe prima poziţie a box-office-ului din America de Nord, cu încasări de 17,5 milioane de dolari, devansând alte trei noutăţi, potrivit cifrelor provizorii publicate duminică de compania de specialitate Exhibitor Relations şi citate de AFP.v

La 18 ani după “Pearl Harbor” (2001), “Midway” revine, cu spectaculoase scene de lupte aeriene, asupra unui alt episod emblematic al celui de-Al Doilea Război Mondial, bătălia navală de la Midway, parte a războiului din Pacific.

Realizat de germanul Roland Emmerich, cunoscut pentru blockbustere ca “Independence Day” (1996), cu o distribuţie de actori reputaţi ca Luke Evans, Patrick Wilson, Dennis Quaid, Ed Skrein, Mandy Moore şi Darren Criss, filmul prezintă această importantă bătălie, după atacul asupra bazei militare de la Pearl Harbor şi înfruntarea cu Japonia – decisivă pentru soarta celui de-al Doilea Război Mondial.

La 39 de ani de la miticul “Shining” (1980), de Stanley Kubrick, continuarea sa, “Doctor Sleep”, cu Ewan McGregor ca protagonist şi Mike Flanagan ca regizor (“Gerald’s Game”, 2017), intră pe locul al doilea în box-office, cu încasări de 14,1 milioane dolari.

În acest sequel, inspirat la rândul său de roman de Stephen King, Danny Torrance, care era un copil în “The Shining”, luptă acum ca adult cu dependenţa de alcool şi cu traumele din copilărie în timp ce încearcă să ajute prin puterile sale telepatice o altă tânără cu puteri extraordinare.

Comedia de familie “Playing With Fire”, cu o distribuţie în care îi regăsim pe John Cena, Keegan-Michael Key şi John Leguizamo, sub comanda regizorului Andy Fickman, completează podiumul cu 12,8 milioane de dolari.

Având ca protagonişti un grup neobişnuit de pompieri, “Playing With Fire” prezintă povestea lui Jake Carson (Cena) care trebuie să se ocupe de trei copii cu riscul de a-şi neglija îndatoririle profesionale.

Pe locul al patrulea regăsim o altă comedie, “Last Christmas”, cu Emilia Clarke şi Henry Golding în rolurile principale, cu 11,6 milioane de dolari încasaţi în trei zile de proiecţii.

Aceste patru new-entry-uri împing cel mai recent lungmetraj din franciza “Terminator” de pe locul întâi pe locul al cincilea în box office. Continuând intriga prezentată în primele două opusuri din seria “Terminator”, lansate în 1984 şi în 1991, noul lungmetraj din această franciză, “Terminator: Dark Fate”, tot cu Arnold Schwarzenegger în rolul unui robot venit din viitor, a trebuit să se mulţumească cu încasări de 10,8 milioane de dolari în acest weekend. AGERPRES

Numărul sesizărilor privind posibile incidente electorale, duminică, de la deschiderea secţiilor de votare şi până la finalizarea operaţiunilor au fost de 210, în scădere cu aproape 30% faţă de primul tur al alegerilor prezidenţiale din anul 2014, a anunţat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

“Din totalul sesizărilor înregistrate ieri, în urma verificărilor efectuate, poliţiştii au stabilit deja că 102 evenimente nu se confirmă. Cele mai multe posibile incidente au fost sesizate în Bucureşti şi în judeţul Dolj, respectiv câte 22”, a declarat Dajbog, luni seara, la sediul MAI.

Ea a precizat că, din totalul sesizărilor de fapte contravenţionale, cele mai multe au făcut referire la sfătuirea alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat (14 sesizări), comercializarea şi consumul de băuturi alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiilor de votare (13 sesizări), nerespectarea dispoziţiilor legale privind prezenţa altor persoane în cabina de vot (9 sesizări), continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia (8 sesizări) şi refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi (4 sesizări).

Până în prezent, poliţiştii au aplicat 14 avertismente scrise şi 16 amenzi în valoare de 17.200 de lei, cu 30% mai puţine sancţiuni contravenţionale faţă de 2014.

“Poliţiştii efectuează verificări cu privire la 42 de posibile infracţiuni: 12 cazuri în care alegătorii au votat fără a avea acest drept în Galaţi, Giurgiu, Caraş-Severin, Maramureş, Sibiu, Satu Mare, Suceava, Vaslui, 9 infracţiuni de corupere a alegătorilor în Argeş, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, 4 infracţiuni de vot multiplu în Argeş, Constanţa, Giurgiu şi Olt, o infracţiune de fraudă la votul electronic în Braşov, 6 infracţiuni de violare a confidenţialităţii votului în Bacău, Constanţa, Dolj şi Galaţi, o infracţiune de împiedicare a liberului exerciţiu al dreptului de a alege în Sibiu, o infracţiune referitoare la nerespectarea regimului urnei de vot în Vaslui şi o infracţiune de falsificare a documentelor în Giurgiu”, a mai spus Dajbog.

Purtătorul de cuvânt al MAI a adăugat că alte posibile 7 infracţiuni circumscrise contextului electoral sunt în cercetare în Bucureşti, Brăila, Botoşani, Braşov şi Ialomiţa.

“Numărul de posibile infracţiuni, înregistrat ieri, este cu aproximativ 40% mai mic faţă de primul tur al alegerilor din 2014”, a precizat oficialul MAI.

Printre exemplele de infracţiuni se numără o situaţie din judeţul Argeş, unde un observator a sesizat Inspectoratul Judeţean de Poliţie cu privire la faptul că într-o localitate oamenii sunt transportaţi la secţiile de votare cu un microbuz. Din primele cercetări a rezultat că Primăria din localitate a încheiat un contract cu o societate, în vederea punerii la dispoziţie a două curse de transport special, destinate cetăţenilor care doresc să îşi exercite dreptul de vot şi locuiesc la o distanţă de circa 4 km de locul în care este amplasată secţia de votare. În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de corupere a alegătorilor, iar cercetările continuă în vederea stabilirii situaţiei de fapt.

“Pe parcursul zilei de ieri, angajaţii MAI au asigurat climatul de ordine şi linişte publică la nivel naţional, paza şi protecţia localurilor de vot şi au verificat cu celeritate toate sesizările privind incidentele electorale. În total, în cursul zilei de ieri, au fost la datorie peste 37.000 de poliţişti, jandarmi, pompieri, poliţişti de frontieră şi angajaţi de la alte structuri operative ale MAI”, a informat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne.

Monica Dajbog a transmis că ministrul Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela, le dă asigurări cetăţenilor că inclusiv pe data de 24 noiembrie, când va avea loc cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, structurile MAI vor fi la datorie şi vor trata cu aceeaşi seriozitate şi intransigenţă orice incident electoral. AGERPRES

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luni suspendarea judecării dosarului “Rovinari – Turceni”, în care fostul premier Victor Ponta şi fostul senator Dan Şova au fost achitaţi în primă instanţă, fiind sesizată Curtea de Justiţie a Uniunii Europene privind aplicarea deciziei CCR de rejudecare a unor dosare de corupţie.

Judecătorii români vor trimite la CJUE patru întrebări, prin care doresc să afle dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.

De asemenea, magistraţii români doresc să afle dacă tratatele şi deciziile UE se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de judecată.

Până în prezent, Instanţa supremă a sesizat CJUE în mai multe dosare, cum ar fi cele ale fostului ministru al Energiei Constantin Niţă şi fostului ministru de Finanţe Darius Vâlcov. În alte dosare, magistraţii au decis rejudecarea de la zero, fără a mai fi sesizată CJUE.

În mai 2018, Victor Ponta, Dan Şova, Octavian Laurenţiu Graure (director economic al Complexului Energetic Turceni) şi Laurenţiu Ciurel (fost director general al SC Complexul Energetic Rovinari) au fost achitaţi. În schimb, Dumitru Cristea, fost director general al Complexului Energetic Turceni, a primit patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu.

Victor Ponta a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor. Procurorii susţin că, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinetul său de avocatură, Ponta ar fi obţinut de la SCA ”Şova şi Asociaţii” peste 181.000 lei, pentru presupuse activităţi efectuate în conlucrare, dar care, în realitate, nu s-ar fi efectuat.

“Astfel, la 30 august 2007, între SCA ‘Şova şi Asociaţii’, reprezentată de Şova, şi Cabinetul Individual de Avocat ‘Ponta Victor-Viorel’, reprezentat de Ponta, s-a încheiat o convenţie de conlucrare profesională, având ca obiect conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea. Convenţia s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenţie s-a prevăzut ca pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar avocatul Ponta să primească o sumă fixă de 2.000 de euro pentru care va emite o factură lunară. Prin procesul-verbal din 29 octombrie 2007, inculpaţii au hotărât suplimentarea cu 1.000 euro a onorariului cuvenit inculpatului Ponta pentru octombrie 2007 (lună în care Şova s-a înţeles cu Cristea Dumitru să încheie un contract de asistenţă juridică prevăzut cu comision de succes)”, susţinea DNA.

Anchetatorii au reţinut că, în 27 martie 2008, inculpaţii au încheiat un act adiţional la convenţia de conlucrare profesională, în sensul că s-a modificat onorariul cuvenit lui Ponta la suma de 3.000 euro (cu o lună înainte, cele două complexuri energetice încheiaseră cu SCA ”Şova şi Asociaţii” alte contracte de asistenţă juridică prevăzute cu comision de succes).

“Convenţia de conlucrare s-a încheiat în decembrie 2008, moment în care Ponta a devenit ministru. Pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare, avocatul Ponta a emis în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA ‘Şova şi Asociaţii’, care a efectuat plata contravalorii lor, după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Victor Ponta nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare. Dan Şova a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi”, menţiona DNA.

Sursa citată preciza că din probe a rezultat că prin încheierea contractului de conlucrare s-a urmărit bonificarea lui Victor Ponta pentru contractele încheiate de SCA ”Şova şi Asociaţii” cu complexurile energetice. Procurorii consideră că aceste contracte nu s-ar fi încheiat dacă la nivelul companiilor de stat nu ar fi existat percepţia că Şova beneficiază de susţinerea lui Ponta. AGERPRES