ECONOMIE
Salariu minim de 3.000 lei pentru angajații din agricultură și din industria alimentară. De când intră în vigoare
Angajaţii din agricultură şi industria alimentară vor avea un salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată de minimum 3.000 lei lunar, de la 1 iunie, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, informează Inspecţia Muncii.
„În atenţia angajatorilor care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, potrivit Codurilor CAEN 01 – agricultură, vânătoare şi servicii anexe (codurile 011 – 016) şi CAEN 10 – Industria alimentară: Începând cu data de 1 iunie 2022, vor fi operate şi transmise în Revisal modificările salariale intervenite prin efectul Legii nr. 135 din 13 mai 2022, pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, se menţionează în comunicat.
Citește și Modificări legislative de la 1 iunie: Salariul minim crește cu 18% pentru 300.000 de salariați. 8 măsuri cu impact pe piața muncii
Astfel, pentru salariaţii angajatorilor care desfăşoară, pe teritoriul României, activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând, în medie, 17,928 lei/oră.
Conform sursei citate, „în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) lit. h) H.G. nr. 905/2017, aceste modificări se transmit în registru în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării.”
„Prevederile Legii nr. 135/2022 trebuie coroborate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora ‘Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată []’.
Astfel, facem precizarea că valoarea minimă a remuneraţiei la care are dreptul zilierul care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în sectorul agricol şi în industria alimentară este cea prevăzută la art. III alin. (1) şi (2) din Legea nr. 135/2022”, se menţionează în comunicat.
Salariu minim de 3.000 lei pentru angajații din agricultură și industria alimentară. De când intră în vigoare: Ce spun reprezentanții Inspecției Muncii
Reprezentanţii Inspecţiei Muncii menţionează că, în urma interogării, la data 30 mai 2022, a bazei de date privind Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic, ce conţine informaţii conform transmiterilor de registru efectuate de către angajatori, numărul total de contracte active cu tipul normei normă întreagă şi salariu de bază lunar brut de 2.550 lei, pentru care este obligatorie operarea şi aplicarea majorării salariale, este de 34.586 pentru Codul CAEN 01, respectiv 56.605 pentru codul CAEN 10.
De asemenea, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, angajatorii pot majora, voluntar, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2.550 lei la 2.750 lei.
„Această majorare se acordă salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, sunt încadraţi cu normă întreagă şi numai la locul unde se află funcţia de bază. Pentru suma de 200 lei nu se datorează impozit pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii”, se mai precizează în comunicat.
Salariu minim de 3.000 lei pentru angajații din agricultură și industria alimentară. De când intră în vigoare: Pentru cine este obligatorie majorarea salariului minim
Conform sursei citate, prevederea majorării salariului minim este, însă, obligatorie în cazul persoanelor nou-angajate în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include alte sporuri, urmând să fie de 2.750 lei.
„Această prevedere nu se aplică personalului salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, măsura fiind destinată exclusiv salariaţilor din domeniul privat”, se menţionează în comunicat.
Reprezentanţii Inspecţiei Muncii precizează că majorarea este facultativă şi nu este obligatoriu să fie acordată de la început de lună, putând fi acordată şi pentru o fracţiune de lună, situaţie în care se va diminua corespunzător. „În mod similar, suma de 200 lei se diminuează în funcţie de data angajării, respectiv data încetării contractului individual de muncă”, potrivit sursei citate.
Totodată, majorarea de 200 de lei vizează exclusiv salariul minim de 2.550 de lei. „Ea nu se acordă la salariile minime de 3.000 lei stabilite în domeniile construcţii, agricultură şi industria alimentară”, se mai spune în comunicat.
Scutirea de taxe pentru suma lunară de 200 de lei se aplică şi în cazul persoanelor angajate după data de 1 iunie 2022, cărora li se stabileşte un salariu brut de 2.750 de lei, fără a lua în calcul sporurile şi alte adaosuri. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
