ECONOMIE
Salariu minim de 3.000 lei pentru angajații din agricultură și din industria alimentară. De când intră în vigoare
Angajaţii din agricultură şi industria alimentară vor avea un salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată de minimum 3.000 lei lunar, de la 1 iunie, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, informează Inspecţia Muncii.
„În atenţia angajatorilor care desfăşoară activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, potrivit Codurilor CAEN 01 – agricultură, vânătoare şi servicii anexe (codurile 011 – 016) şi CAEN 10 – Industria alimentară: Începând cu data de 1 iunie 2022, vor fi operate şi transmise în Revisal modificările salariale intervenite prin efectul Legii nr. 135 din 13 mai 2022, pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, se menţionează în comunicat.
Citește și Modificări legislative de la 1 iunie: Salariul minim crește cu 18% pentru 300.000 de salariați. 8 măsuri cu impact pe piața muncii
Astfel, pentru salariaţii angajatorilor care desfăşoară, pe teritoriul României, activităţi în sectorul agricol şi în industria alimentară, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de minimum 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând, în medie, 17,928 lei/oră.
Conform sursei citate, „în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) lit. h) H.G. nr. 905/2017, aceste modificări se transmit în registru în termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii modificării.”
„Prevederile Legii nr. 135/2022 trebuie coroborate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora ‘Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât valoarea/oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată []’.
Astfel, facem precizarea că valoarea minimă a remuneraţiei la care are dreptul zilierul care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional în sectorul agricol şi în industria alimentară este cea prevăzută la art. III alin. (1) şi (2) din Legea nr. 135/2022”, se menţionează în comunicat.
Salariu minim de 3.000 lei pentru angajații din agricultură și industria alimentară. De când intră în vigoare: Ce spun reprezentanții Inspecției Muncii
Reprezentanţii Inspecţiei Muncii menţionează că, în urma interogării, la data 30 mai 2022, a bazei de date privind Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în format electronic, ce conţine informaţii conform transmiterilor de registru efectuate de către angajatori, numărul total de contracte active cu tipul normei normă întreagă şi salariu de bază lunar brut de 2.550 lei, pentru care este obligatorie operarea şi aplicarea majorării salariale, este de 34.586 pentru Codul CAEN 01, respectiv 56.605 pentru codul CAEN 10.
De asemenea, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 67/2022 privind unele măsuri fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea art. 59 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, angajatorii pot majora, voluntar, nivelul salariului de bază lunar brut cu suma de 200 lei, respectiv de la 2.550 lei la 2.750 lei.
„Această majorare se acordă salariaţilor care desfăşoară activitate în baza contractului individual de muncă, sunt încadraţi cu normă întreagă şi numai la locul unde se află funcţia de bază. Pentru suma de 200 lei nu se datorează impozit pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii”, se mai precizează în comunicat.
Salariu minim de 3.000 lei pentru angajații din agricultură și industria alimentară. De când intră în vigoare: Pentru cine este obligatorie majorarea salariului minim
Conform sursei citate, prevederea majorării salariului minim este, însă, obligatorie în cazul persoanelor nou-angajate în perioada 1 iunie – 31 decembrie 2022, nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include alte sporuri, urmând să fie de 2.750 lei.
„Această prevedere nu se aplică personalului salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, cu modificările şi completările ulterioare, măsura fiind destinată exclusiv salariaţilor din domeniul privat”, se menţionează în comunicat.
Reprezentanţii Inspecţiei Muncii precizează că majorarea este facultativă şi nu este obligatoriu să fie acordată de la început de lună, putând fi acordată şi pentru o fracţiune de lună, situaţie în care se va diminua corespunzător. „În mod similar, suma de 200 lei se diminuează în funcţie de data angajării, respectiv data încetării contractului individual de muncă”, potrivit sursei citate.
Totodată, majorarea de 200 de lei vizează exclusiv salariul minim de 2.550 de lei. „Ea nu se acordă la salariile minime de 3.000 lei stabilite în domeniile construcţii, agricultură şi industria alimentară”, se mai spune în comunicat.
Scutirea de taxe pentru suma lunară de 200 de lei se aplică şi în cazul persoanelor angajate după data de 1 iunie 2022, cărora li se stabileşte un salariu brut de 2.750 de lei, fără a lua în calcul sporurile şi alte adaosuri. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Nelu Varga (CFR Cluj) l-a ÎMPRUMUTAT cu bani pe Mircea Geoană. „Suntem prieteni, l-am AJUTAT ca om”
Analiză UBB a antreprenoriatului din România. Daniel David: Politicienii au intenții bune, dar trebuie evitate extremele
Ninge în Apuseni și Șureanu: La munte, iarna a venit din 20 noiembrie. Imagini surprinse de camerele video de pe pârtiile de schi
La sfârșitul lunii noiembrie va fi lansat Patronatul Societăților din Construcții, Filiala Transilvania
Toate pensiile se majorează de la 1 ianuarie 2025: Valoarea Punctului de Referință crește cu 12,1% și ajunge la 91 de lei
Accident pe strada Aurel Vlaicu. Femeie lovită de o mașină
Intrarea în Biserică a Maicii Domnului: 21 noiembrie. Sărbătoare cu cruce roșie și dezlegare la pește. Tradiții și superstiții
