Connect with us

ECONOMIE

Salariul mediu net a scăzut la 3.044 lei. Cel mai mult se câștigă în domeniul IT, cel mai puțin în confecții

Publicat



bani

Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut la 3044 lei în luna august a acestui an, un declin de 75 lei (-2,4%) faţă de iulie 2019, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

Câştigul salarial mediu nominal brut a fost 4981 lei, cu 110 lei (-2,2%) mai mic decât în luna iulie 2019.

“Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (6764 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1754 lei)”, arată INS.

Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,1%.

Statistica precizează, de asemenea, că, în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

În luna august 2019, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2019 ca urmare a acordării în lunile precedente de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de ontracte/proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale).

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 14,7%, şi în fabricarea produselor, cu 10,1%.

Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (premii trimestriale, anuale ori pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, câştigurile salariale medii nete din luna august au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte), cât şi ca urmare a disponibilizărilor de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, cu 7,2%, şi în transporturi pe apă, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, activităţi de editare, fabricarea băuturilor – între 2% şi 5%.

“În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net ca urmare a acordării în lunile precedente a biletelor de valoare (tichete de vacanţă), ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă anumite drepturi salariale, astfel: învăţământ (-3,2%, inclusiv reducerea sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare), administraţie publică (-3,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-2,0%)”, se mai arată în comunicatul publicat de INS.

Indicele câştigului salarial real a fost 109,8% pentru luna august 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Indicele câştigului salarial real a fost 97,5% pentru luna august 2019 faţă de luna precedentă. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 210,4%, cu 5,3 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2019. AGERPRES/(AS- editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Peste jumătate din românii din diaspora trimit bani familiei înainte de Paște

Publicat

Arhivă Foto

Aproximativ 57% dintre utilizatorii români aflați în străinătate efectuează în această lună transferuri de bani către România, potrivit datelor companiei de transferuri internaționale de bani TransferGo.

De asemenea, în primul trimestru al 2020, numărul transferurilor către România a crescut cu peste 70% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Restricțiile și limitările de călătorie în vigoare la acest moment și cauzate de contextul sanitar internațional, contribuie de asemenea la numărul mare de transferuri către țară, românii din diaspora fiind nevoiți să petreacă sărbătorile departe de cei dragi în acest an.

Motivul principal pentru care românii trimit bani în mod regulat este acela de a își susține familia și rudele rămase în țară – în proporție de 70%. Pe lângă acesta, un motiv important pentru 25% dintre români este cel de a economisi într-un cont din România, în perspectiva asigurării unui trai decent la întoarcerea în țară, iar 10% dintre români au declarat că fac transferuri pentru a își achita datoriile pe care le au la bănci în țară și a își asigura astfel un viitor cu mai puține griji.

Pe plan local, TransferGo este prezent din 2015, iar în luna ianuarie a acestui an, compania a raportat o creștere de 50% a fluxului de bani pentru România, precum și un grad de utilizare a aplicației de peste 80%.

TransferGo a fost înființată în 2012 de patru lituanieni, iar sediul central se află în Londra, Marea Britanie. În prezent, compania are birouri și în Vilnius, Berlin, Istanbul și Varșovia. TransferGo numără peste 2,5 milioane de clienți din întreaga lume.

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe

ECONOMIE

APIA primeşte cereri de plată pentru motorina utilizată în agricultură

Publicat

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că primeşte cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente trimestrului întâi al acestui an, potrivit unui comunicat remis, marţi, AGERPRES.

Având în vedere faptul că ultima zi de depunere al cererilor de plată este 30 aprilie 2021, iar aceasta este zi nelucrătoare, termenul de depunere se prelungeşte până pe data de 4 mai 2021 inclusiv, în conformitate cu prevederile art.12 din Regulament Delegat UE nr. 640/2014 şi ale Codului de Procedură Civilă: “În cazul în care data limită de depunere a unei cereri de ajutor, a unei cereri de sprijin, a unei cereri de plată sau a altor declaraţii sau a oricăror documente justificative sau contracte sau data limită pentru modificări aduse cererii unice sau cererii de plată este o zi de sărbătoare legală, o sâmbătă sau o duminică, termenul limită se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.”

Cererile se transmit prin mijloace electronice la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de o serie de documente.

Pentru sectorul vegetal sunt necesare: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9(OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; d) documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

În cazul sectorului zootehnic, documentele necesare sunt: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; situaţia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar şi vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

Pentru sectorul îmbunătăţiri funciare se cer: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru irigaţii, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; situaţia centralizatoare a cantităţilor de apă pentru irigaţii, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigaţii, întocmit de către orice furnizor de apă de irigaţii; e) situaţia suprafeţelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însuşite prin semnătură şi vor purta sintagma “conform cu originalul”.

În conformitate cu HG nr. 409/2021 “Pentru anul 2021, diferenţa dintre nivelul de 1.674,55 lei/1.000 litri al accizei prevăzut la nr. crt.12 din Anexa nr. 1 de la titlul VIII “Accize şi alte taxe speciale” din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, actualizat conform art. 342 alin. (1) din acelaşi act normativ şi rata accizei reduse prevăzută la alin. (21), care este în cuantum unitar de 1,572 lei/litru se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare”. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Euro a urcat la un nou maxim istoric

Publicat

fonduri europene

 Euro a atins luni un nou maxim istoric, la 4,9261 lei, după cel atins la finele lunii martie, de 4,9251 lei.

Față de cursul de vineri, euro a crescut cu doar 0,04%

La începutul lunii martie, euro era cotat la 4,8744 lei.

Dolarul american a scăzut la 4,0937 lei, de la 4,1120 lei, iar francul elvețian a crescut la 4,4797 lei. Gramul de aur a crescut la 235,3486 lei, de la 233,8266 lei în ședința precedentă.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Economiei anunță că se va elimina, din nou, ”infama” declaraţie de beneficiar real

Publicat

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, a discutat vineri cu ambasadorul Austriei în România, Isabel Rauscher, despre bunele practici ale Austriei în ce priveşte mediul de afaceri, iar unul dintre subiectele principale a fost “infama declaraţie de beneficiar real: o sarcină birocratică inutilă şi exagerată împotriva antreprenorilor”.

“Ieri am avut o întâlnire cu doamna Isabel Rauscher, ambasadorul Austriei în România. Ne-am întâlnit pentru a discuta bunele practici ale Austriei în ce priveşte mediul de afaceri, mai ales în relaţia dintre antreprenori şi autorităţile statului.

Unul dintre subiectele principale pe care le-am discutat a fost infama declaraţie de beneficiar real: o sarcină birocratică inutilă şi exagerată împotriva antreprenorilor, prin care îi obligăm să declare, în aproape 10 pagini, informaţii pe care statul le are deja. Anul trecut am eliminat această declaraţie inutilă (prin legea 108/2020), însă a fost reintrodusă recent în parlament. Pretextul? Temerea de un aşa-zis infringement.

Adevărul este că nu există nici un infringement, iar legea prin care am eliminat declaraţiile inutile anul trecut nu a reinventat roata: a preluat bunele practici ale altor ţări, care nu mută răspunderea şi povara pe antreprenori şi nu implementează directivele în cel mai leneş şi draconic mod posibil”, a scris, sâmbătă, ministrul Economiei pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că intenţionează să implementeze cât mai multe reforme în sprijinul antreprenorilor din România, iar Austria este un exemplu de bune practici în acest sens.

“Austria este un astfel de exemplu de bune practici, plasându-se la peste 25 de poziţii în faţa României la uşurinţa de a face afaceri, conform Băncii Mondiale. Vrem să implementăm cât mai multe reforme în sprijinul antreprenorilor din România şi vrem să învăţăm de la cei mai buni. Suntem norocoşi să avem astfel de parteneri în Europa şi nu există nici un motiv pentru care România să nu adopte modelele lor, dovedit mai bune. Iar declaraţia de beneficiar real este un exemplu perfect. Vom reveni asupra legii şi vom elimina din nou această povară inutilă”, a precizat Năsui.

De asemenea, şeful de la Economie a anunţat în aceeaşi postare că a publicat stadiul plăţilor pentru IMM Recover şi pentru Start-up Nation, menţionând că nu există finanţare pentru 500 de milioane de euro din aceste măsuri.

“Tot ieri am publicat stadiul plăţilor pentru IMM Recover şi pentru Start-up Nation. După cum ştiţi, în fiecare vineri, publicăm transparent şi deschis toate informaţiile legate de aceste plăţi. Asta înseamnă normalitate. Toate le regăsiţi aici: https://bit.ly/32nKh4w, https://bit.ly/3dohG5d şi https://bit.ly/3mTqtPQ. Încă nu avem finanţare pentru 500 de milioane de euro din aceste măsuri. Până când se programează React-EU, sau altă facilitate europeană din care să finanţăm aceste măsuri, ritmul va încetini în săptămânile următoare. Aceste măsuri ar fi trebuit să aibă finanţare în momentul în care au fost începute. Adică anul trecut. N-au avut. Situaţia aceasta am explicat-o în luna ianuarie când împreună cu Cristian Ghinea căutam (şi vom găsi) soluţii pentru finanţarea promisiunilor”, a mai scris ministrul Economiei pe reţeaua de socializare. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate