ECONOMIE
Salariul minim, punctul de pensie şi alocaţia cresc, însă electricitatea şi carburanţii se scumpesc de la 1 ianuarie
Anul viitor aduce românilor o creştere a salariului minim, a punctului de pensie şi a alocaţiilor pentru copii, însă electricitatea în regim de serviciu universal şi carburanţii se scumpesc începând cu 1 ianuarie 2022.
Astfel, salariul minim în 2022 va fi 2.550 lei brut, reprezentând o creştere de 10,8% comparativ cu cel din 2021. Punctul de pensie va creşte cu 10%, la 1.586 lei, iar indemnizaţia socială minimă se majorează la 1.000 lei.
Citește și Poate un ministru să trăiască cu 1.700 de lei pe lună? Ce a răspuns ministrul Muncii
De asemenea, se majorează la 243 de lei alocaţia de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar şi pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învăţământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani.
Tot începând cu 1 ianuarie 2022, creşte la 600 de lei şi alocaţia pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap.
Nivelul accizelor va creşte uşor anul viitor
Nivelul accizelor va creşte uşor anul viitor, fiind indexat cu inflaţia, pentru aproape toate categoriile de produse, singura excepţie fiind ţigaretele, unde nivelul accizelor rămâne la 563,97 lei pentru 1.000 de bucăţi.
Prin urmare, potrivit cifrelor publicate de Ministerul Finanţelor, la benzina cu plumb accizele urcă la 2.226,24 lei/1.000 litri, de la 2.149,09 lei/1.000 litri în acest an, la benzina fără plumb la 1.892,72 lei/1.000 litri, de la 1.827,13 lei în prezent, iar la motorină accizele aplicabile anul viitor vor fi de 1.734,66 lei/1.000 de litri faţă de 1.674,55 lei/1.000 litri în acest an. Acest lucru va duce la o creştere de circa 7 bani pe litru a preţului carburanţilor la pompă.
Acciza la bere creşte la 3,77 lei/hl/1 grad Plato, de la 3,64 lei, în timp ce la berea produsă de producătorii independenţi a căror producţie anuală nu depăşeşte 200.000 hl taxa a fost stabilită la 2,08 lei, în creştere de la 2,01 lei. La vinuri spumoase, acciza va fi de 54,14 lei pe hl de produs, faţă de 52,26 lei, iar la alcoolul etilic produs de micile distilerii – 1.889,44 lei, de la 1.823,96 lei.
În ceea ce priveşte gazul natural utilizat drept combustibil pentru motor, acciza va creşte la 14,08 lei/GJ
În ceea ce priveşte gazul natural utilizat drept combustibil pentru motor, acciza va creşte la 14,08 lei/GJ, de la 13,59 lei, la electricitate utilizată în scop comercial noile accize aplicabile de anul viitor vor fi de 2,71 lei//MWh faţă de 2,61 lei în prezent, iar la electricitate utilizată în scop necomercial de 5,42 lei/MWh, faţă de 5,23 lei/MWh.
De asemenea, scumpiri vor fi şi pentru electricitatea consumată în regim de serviciu universal, adică pentru cei aproximativ 3,7 milioane de consumatori care nu au încheiat încă un contract pe piaţa liberă. Potrivit deciziilor ANRE, tarifele cresc cu 50-90%, în funcţie de furnizor. Vestea bună este că utilizatorii nu vor plăti efectiv aceste preţuri în perioada iernii, întrucât facturile sunt plafonate şi compensate din bugetul de stat până la 31 martie 2022. Vestea proastă este însă că aceste tarife sunt valabile până la mijlocul anului viitor şi nu există deocamdată vreo decizie privind eventuala prelungire a măsurilor de sprijin.
În schimb, tarifele la telefonie fixă şi mobilă vor scădea cu 22% de la 1 ianuarie 2022, ca urmare a unui regulament al Comisiei Europene. Astfel, operatorii de telefonie mobilă care activează pe piaţa din România vor practica un tarif de 0,55 eurocenţi/minut pentru terminarea apelurilor mobile în propriile reţele, iar operatorii de telefonie fixă un tarif de 0,07 eurocenţi/minut pentru terminarea apelurilor fixe în propriile reţele.
Alte decizii care au fost luate de autorităţi şi se aplică de la 1 ianuarie includ plata CASS
Alte decizii care au fost luate de autorităţi şi se aplică de la 1 ianuarie includ plata CASS de către pensionarii cu pensii mai mari de 4.000 de lei; TVA pentru energie termică a fost redusă cu 5% până la 31 martie; TVA a fost stabilită la 5% pentru locuinţele mai ieftine de 140.000 de euro.
Tot începând cu 1 ianuarie, se vor acorda din nou vouchere de vacanţă, în valoare de 1.450 de lei. Tichetele cadou vor putea fi acordate de angajatori doar propriilor salariaţi, nu şi altor persoane fizice, ca până acum. Valoarea cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele-cadou, care pot fi acordate de angajatori de la 1 ianuarie se majorează de la 150 de lei la 300 lei.
De asemenea, de la 1 ianuarie 2022 începe perioada de aplicare a salariului minim de 24 de luni.
Nu în ultimul rând, programul IMM Invest şi subprogramul Agro IMM Invest au fost prelungite şi vor beneficia în 2022 de un plafon de zece miliarde de lei.
Agerpres
Știrile Romania24.ro pot fi urmărite și pe Google News
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
GREVĂ JAPONEZĂ la Registrul Comerțului, la nivel național. Angajații vor salarii mai mari și sporuri de suprasolicitare
ANALIZĂ. Radu Georgescu: Euro este STABIL, chiar dacă România este lider la inflație în UE
VIDEO: Cum arată cea mai veche casă din comuna Rimetea. Are peste 340 de ani, iar drumul până la ea este o aventură în sine
FOTO: Bătaie de joc cu bani cheltuiți pe școli și grădinițe fără copii. În unele clădiri se mai fac praznice și cumetrii
TikTok trebuie să funizeze Uniunii Europene o evaluare a riscurilor privind noul serviciu Lite
18 aprilie: Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Cum este sărbătorită la Sebeș
Dan Tanasă (AUR): ”Propaganda PSD – PNL ne spune zilnic că nu ne dăm seama cât de bine trăim… Niște ipocriți!”
