Un procent de 80% dintre sesizările din perioada 2014 - 2020 cu privire la infracţiuni asupra libertăţii şi integrităţii sexuale comise asupra copiilor s-au soluţionat cu clasarea faptelor sau renunţarea la urmărirea penală, conform unui raport al Inspecţiei Judiciare, a atras atenţia, marţi, preşedintele executiv al Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu.

"Datele statistice puse la dispoziţie în cadrul raportului Inspecţiei Judiciare arată că, în medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizări din perioada 2014 - 2020 cu privire la faptele care conţin infracţiuni asupra libertăţii şi integrităţii sexuale comise asupra copiilor s-au soluţionat cu clasarea faptelor (...) sau cu renunţarea la urmărirea penală", a afirmat Alexandrescu, într-o conferinţă de presă.

Ea a menţionat că un raport de cercetare întocmit de Salvaţi Copiii arată că prin reaudieri succesive copiii abuzaţi sexual se află în risc de retraumatizare.

"Interacţiunea copilului victimă a abuzului sexual cu instituţiile statului în traseul procedural al acestuia presupune reamintirea de către copil a agresiunilor la care a fost supus de minim şase ori până la finalizarea procesului, însă, de cele mai multe ori, se ajunge şi la o reamintire de zece ori", a punctat Gabriela Alexandrescu.

Salvaţi Copiii lansează site-ul web stopabuz.ro, care poate oferi informaţii pe această tematică părinţilor, copiilor şi specialiştilor.

Potrivit unui comunicat al organizaţiei, raportul Inspecţiei Judiciare din 2021 arată că patru din cinci sesizări având ca obiect infracţiuni împotriva libertăţii şi integrităţii sexuale comise asupra minorilor s-au soluţionat cu clasarea faptelor sau cu renunţarea la urmărirea penală. Ponderea cea mai redusă se înregistrează în cazul violului (74%) şi agresiunilor sexuale (73%), iar cea mai ridicată în cazul racolării minorului în scopuri sexuale (92%).

Salvaţi Copiii: 80% dintre sesizările privind infracţiuni asupra integrităţii sexuale a copiilor, clasate. Restul efortului de reabilitare trebuie suportat de către aparţinător

O evaluare făcută de Salvaţi Copiii România prin efectuarea de interviuri cu specialişti arată că preocuparea instituţiilor statului privind recuperarea copilului este "cea mai puţin vizibilă" pe întregul parcurs.

Dacă preocuparea pentru sancţionarea agresorului este "semnificativă", pentru majoritatea instituţiilor implicate în cazurile de abuz sexual împotriva copiilor, recuperarea din punct de vedere emoţional, psihologic este foarte slabă şi constă în acordarea, doar în unele localităţi, a unor servicii de consiliere minimală.

Restul efortului de reabilitare trebuie suportat de către aparţinător, uneori prin apelul la ONG-uri, fără ca agresorul să fie obligat să suporte costurile acestui efort, semnalează Salvaţi Copiii.

Conform organizaţiei, comunicarea inter-instituţională are multiple "aspecte deficitare".

Deşi au fost semnalate colaborări de succes, mai ales între Procuratură şi Poliţie, colaborarea acestora din urmă cu DGASPC, Institutul de Medicină Legală, cabinetele de psihologie judiciară a fost descrisă ca fiind deseori "încărcată de asperităţi şi lacune procedurale" care pot aduce prejudicii siguranţei copilului şi modului de desfăşurare a anchetei. Agerpred