Connect with us

EVENIMENT

Ziua Sfântului Dumitru. Căldura „intră în pământ”, iar frigul începe să-și facă simţită prezenţa

Publicat



Sâmbătă, 26 octombrie, creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe Sfântul Mucenic Dimitrie, izvorâtor de mir şi mare făcător de minuni. Acesta este considerat în tradiţia populară, ocrotitorul gospodăriilor şi a căminului familial, informează ziarul Alba24.ro.

Tradiţia populară spune că de Sfântul Dumitru, căldura „intră în pământ”, iar gerul începe să-şi facă simțită prezența.

Dacă Sfântul Gheorghe încuie iarna şi înfrunzeşte întreaga natură, Dumitru desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele.

Vezi și MESAJE de Sfântul Dumitru: Urări și felicitări de „La mulți ani” pentru familie, prieteni sau colegi

Viaţa Sfântului Dimitrie

Sfântul Dimitrie s-a născut în cetatea Solun, adică oraşul Salonic de astăzi, şi provine dintr-o familie nobilă, fiind fiul guvernatorului acestei cetăţi.

Părinţii l-au botezat în taină şi l-au crescut în credinţa creştină, pe ascuns, de teama marilor prigoniri pornite de împăraţii păgâni împotriva creştinilor.

Cu educaţia părinţilor şi harul primit de la Dumnezeu, Dimitrie a propovăduit credinţa, i-a ajutat pe oameni, iar la moartea părinţilor săi şi-a împărţit averea săracilor, a oferit adăpost orfanilor şi văduvelor.

Faptele sale au ajuns la urechile împăratului Maximian, care a ordonat schingiuirea şi aruncarea lui într-o temniţă adâncă şi întunecoasă unde, după alte fapte bune şi binecuvântări a fost străpuns de suliţele soldaţilor la 26 octombrie, anul 303.

După 10 ani (în 313), când cultul creştin a fost proclamat religie de stat de către împăratul Constantin cel Mare, pe mormântul Sfântului Dimitrie, creştinii au înălţat o biserică în care Sfântul a făcut multe minuni, ajutând şi vindecând pe cei care veneau să se roage.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Dumitru

Sâmedru este numele popular al Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Tradiţia orală îl consideră patronul caselor, al păsărilor, animalelor şi deopotrivă garantul soroacelor.

În popor, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, se aprindeau focuri în diferite locuri, pentru a alunga spiritele rele, care se considera că bântuie zonele respective. Cele mai potrivite locuri pentru aceste acţiuni de „purificare”, erau cele din învecinătatea apelor, răspântiile şi în mijlocul satului. Aceste focuri erau cunoscute sub denumirea de „focurile lui Sânmedru”.

Copiii şi tinerii săreau peste vâlvătaia focului, în scop purificator şi de întremare, iar apoi, luau cu ei tăciuni şi-i aruncau prin livezi, pentru a spori rodul pomilor în anul viitor. Cei tineri sar peste foc, chiuie şi joacă, în speranţa că se vor căsători în curând.

În ziua de 26 octombrie, după ce se întorceau de la biserică, femeile văduve  împărţeau daruri dedicate sufletelor morţilor (grâu fiert, colaci rituali, unt, brânză, lapte, nuci, prune uscate) rostind incantaţii şi rugăciuni pentru iertarea sufletelor celor trecuţi dincolo.

Sărbătoarea Sfântului Dumitru, are conotaţii importante şi pentru păstori, în această zi, ciobanii puteau afla mersul vremii. Ei îşi aşează dulama în mijlocul oilor şi se uită ce oaie se aşează pe ea. Dacă se va aşeza o oaie neagră, e semn că iarna va fi bună, iar dacă se aşează o oaie albă, iarna va fi aspră.

Sfântul Dimitrie este considerat tutelarul iernii, existând credinţa că în această zi, căldura „intră în pământ” şi gerul începe să-şi facă simţită prezenţa.

În credinţa populară mai există şi ideea că Sfântul Dimitrie ar fi cel care a dat oamenilor vinul folosit la Sfânta Împărtăşanie.

Ziua Sfântului Dumitru mai era considerată, pe vremuri, ziua în care se tocmeau târguri şi vânzări, precum se şi stricau învoieli făcute pe timpul verii.

În calendarul popular se serbează Moşii lui Sâmedru, cunoscuţi şi sub numele de Moşii de toamnă sau Moşii cei Mari, sâmbăta ce precede fiind cea mai mare Sâmbătă a morţilor de peste an.

Aceasta este o datină deosebit de importantă în lumea satului românesc. Sărbătoarea Moşilor, sau simplu Moşii, este provenită din cultul arhaic al strămoşilor totemici, o temă frecventă în mitologia generală. Moşii se pare că îşi au originea încă din timpul geto-dacilor şi reprezintă de fapt o formă a cultului strămoşilor.

Originea celor mai mulţi „Moşi” este de natură arhaică, fără influenţe creştine, cum ar fi: Moşii de vară, Moşii de Rusalii, Moşii de Sânziene, Moşii de Rusitori, Moşii de Sâmedru, Moşii de flori de mărţişor, alţii erau legaţi strict de sărbătorile religioase: Moşii de Arhangheli ( 8 noiembrie), Moşii de Crăciun, Moşii de Ispas, Moşii de Joimari, Moşii de Sânpetru, Moşii de Piftii, Moşii de ajun etc.

Cei mai importanţi atât prin vechime cât şi prin varietatea practicilor cu caracter de ritual sunt cei care corespund anotimpurilor: Moşii de primăvară sau Mucenici, Moşii de vară (sâmbăta ce precede Rusaliile), Moşii de Toamnă ( celebraţi fie la Ziua Crucii, la Sfânta Maria Mică sau de Sâmedru) şi Moşii de Iarnă ( Moşii de Crăciun, sărbătoriţi sâmbăta înainte de postul Crăciunului).

EVENIMENT

FOTO: Accident mortal într-o localitate din Iași. O femeie a murit, spulberată de un BMW

Publicat

O femeie din localitatea Alexandru Ioan Cuza a fost lovită mortal de un autoturism condus de un tânăr de 26 de ani.

Cumplitul accident rutier s-a produs luni dimineaţa, iar femeia de 62 de ani a fost lovită frontal de un autoturism marca BMW.

Potrivit ISU Iași, “La faţa locului au fost trimise echipaje SMURD, EPA şi ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean cu medic. Femeia prezenta leziuni incompatibile cu supravieţuirea. Ea avea evisceraţie abdominală, dilacerare cerebrală.

De asemenea, animalul a decedat. Cei din maşină, şoferul şi o tânără de 20 ani, au suferit un atac de panică. Au fost transportaţi la Compartimentul de Primiri Urgenţe din oraşul Târgu Frumos.

Citește mai departe

EVENIMENT

Ministrul Sănătăţii se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri de coronavirus

Publicat

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, duminică, la Huşi, că nu se pune problema instituirii stării de urgenţă în perioada următoare.

“Nu avem în evaluarea noastră instituirea stării de urgenţă. După cum ştiţi, este un apanaj al preşedintelui declararea stării de urgenţă, după informaţiile care vin de la Ministerul Sănătăţii, Ministerul de Interne, comunităţile ştiinţifice, precum şi evoluţia pe care o vom analiza în Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. În acest moment evaluăm prima lună dificilă, septembrie, lună în care avem mai multe reveniri la activitate, restaurante, teatre, cinematografe deschise, revenirea din concedii, transportul în comun aglomerat, campanie electorală, începerea şcolii”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Nelu Tătaru a spus că se aşteaptă la o creştere a numărului de cazuri de coronavirus.

“După această lună ne aşteptăm la o creştere a numărului de cazuri, creştere care ţine nu neapărat de noi, ci de noi toţi. Din punctul meu de vedere, atâta timp cât suntem parteneri şi respectăm nişte reguli, putem trece într-un registru de creştere uşoară a numărului de cazuri noi, pe acel platou de 1.500 – 1.600 de cazuri. Nerespectând regulile vom avea şi mai multe cazuri pe zi. Eu sper că fiecare dintre noi, înainte de a ne întreba ce vom face dacă va fi o creştere a numărului de cazuri, să ne întrebăm ce facem ca să nu crească numărul de infectări. Cred că este la îndemâna noastră”, a menţionat ministrul Sănătăţii.

Tătaru a precizat că sistemul sanitar românesc se află într-un moment în care s-a adaptat deja şi este pregătit pentru o creştere uşoară a numărului de cazuri.

Ministrul Sănătăţii a spus că în situaţia în care ar exista creşteri masive ale cazurilor de infectare, adică peste 2.000 de cazuri noi pe zi, sistemul medical ar avea o problemă şi vor trebui luate măsuri speciale cum ar fi: creşterea numărului de paturi în secţiile ATI, creşterea numărului de medici detaşaţi dintr-un spital în altul, transferul pacienţilor din secţiile aglomerate în secţii care au capacitate de primire. Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

AVERTIZARE METEO nowcasting: Cod galben de VÂNT PUTERNIC în zone din șase județe

Publicat

vant

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, luni dimineaţa, mai multe avertizări nowcasting Cod galben de vânt puternic pentru zona de munte din judeţele Argeş, Caraș-Severin, Gorj, Prahova, Dâmboviţa și Vâlcea. De asemenea, avertizarea este valabilă și pentru zona joasă din județul Caraș-Severin.

Astfel, potrivit meteorologilor, în zona de munte din județele menționate se vor semnala intensificări ale vântului cu rafale de 90 – 110 km/h.

Zone vizate:

Județul Gorj: zona de munte de peste cota 1800 m;

Județul Vâlcea: zona de munte de peste cota 1800 m;

Județul Caraş-Severin: zona de munte de peste cota 1800 m;

Județul Argeş: zona de munte de peste cota 1800 m;

Județul Prahova: zona de munte de peste cota 1800 m;

Județul Dâmboviţa: zona de munte de peste cota 1800 m;
Se vor semnala : intensificări ale vântului cu rafale de 90-100 km/h

De asemenea, este în vigoare până la ora 11.00 o avertizare cod galben de vânt puternic pentru zona joasă din județul Caraş-Severin.

Se vor semnala local și temporar intensificări ale vântului cu viteze la rafale de 60-70 km/h.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO: Două TIR-uri s-au ciocnit, într-o localitate din Cluj. În urma impactului, unul dintre autovehicule s-a izbit de zidul unei case

Publicat

Un accidenr rutier soldat cu rănirea unei persoane s-a produs, luni dimineața, pe raza loclaității Topa Mică din județul Cluj.

Din primele informații, două TIR-uri s-au ciocnit, iar în urma impactului unul dintre autovehicule s-a oporit în zidul  unei case.

Potrivit ISU Cluj, la fața locului a intervenit o autospecială și un echipaj SAJ.

Pompierii au găsit două ansambluri de autovehicule avariate, iar cabina unuia era ieșită în afara părții carosabile și a distrus un perete al unei bucătării de vara dintr-o gospodărie situată în apropierea carosabilului.

Șoferul unuia dintre autocamioane a fost consultat de către un echipaj SAJ și a fost transportat la spital pentru îngrijiri și investigații de specialitate. Acesta era conștient și cooperant.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate