Autorităţile indiene au anunţat duminică suspendarea licenţelor de export pentru antiviralul Remdesivir, având în vedere creşterea numărului de cazuri de COVID-19 în ţară, care a atins niveluri record cu peste 152.000 de infectări confirmate într-o singură zi, informează AFP şi EFE.

În prezent, ”există 1,1 milioane de cazuri de COVID active şi acestea sunt în continuă creştere. Acest lucru a condus la o creştere bruscă a cererii de Remdesivir injectabil utilizat în tratamentul pacienţilor cu COVID. Există posibilitatea unei noi creşteri a acestei cereri în următoarele zile”, a explicat Ministerul indian al Sănătăţii într-un comunicat.

“În lumina celor de mai sus, Guvernul Indiei a interzis exportul de Remdesivir injectabil şi a ingredientelor sale farmaceutice active până când situaţia se îmbunătăţeşte”, comunică ministerul.

Cu cele 152.879 de noi infecţii confirmate duminică în India, bilanţul total este de 13,35 milioane de cazuri, cel mai mare după Statele Unite şi Brazilia. Totalul deceselor este de 169.275, conform datelor Ministerului Sănătăţii.

Remdesivir a fost unul dintre primele medicamente care au avut efect în scurtarea perioadei de recuperare pentru unii pacienţi cu COVID-19.

Gigantul farmaceutic american Gilead Sciences Inc care produce Remdesivir a semnat anul trecut acorduri de acordare a licenţelor cu companii de medicamente generice din India, Pakistan şi Egipt, care le vor permite să fabrice medicamentul pentru distribuţie în 127 de ţări, majoritatea cu venituri mici.

Remdesivir este produs în India de şapte companii şi are o capacitate instalată de aproximativ 3,8 milioane de unităţi pe lună, potrivit Ministerului Sănătăţii.AGERPRES

Ray Dorsey neurolog la Universitatea din Rochester crede că o epidemie de Parkinson este la orizont. Parkinson este deja tulburarea neurologică cu cea mai rapidă creștere din lume; în SUA, numărul persoanelor cu Parkinson a crescut cu 35% în ultimii 10 ani, conform The Guardian.

„Credem că în următorii 25 de ani numărul cazurilor se va dubla din nou”, spune Dorsey. „Suntem pe vârful unui aisberg foarte, foarte mare”.

Majoritatea cazurilor de boală Parkinson sunt considerate idiopatice – le lipsește o cauză clară. Cu toate acestea, cercetătorii cred din ce în ce mai mult că un factor este expunerea la tricloroetilenă (TCE), un compus chimic utilizat în degresare industrială, curățare chimică și în produse de uz casnic, cum ar fi unele creme pentru pantofi și produse de curățat covoare.

Până în prezent, cele mai clare dovezi cu privire la riscul TCE pentru sănătatea umană provin de la lucrătorii care sunt expuși substanței la locul de muncă. Un studiu din 2008, din Annals of Neurology, a constatat că TCE este „un factor de risc pentru Parkinson”. Și un studiu din 2011 a reluat aceste rezultate, constatând „o creștere de șase ori a riscului de a dezvolta Parkinson la persoanele expuse la locul de muncă la tricloretilenă (TCE)”.

Dr. Samuel Goldman de la Institutul Parkinson din Sunnyvale, California, co-autor al studiului din Annals of Neurology, a scris: „Studiul nostru confirmă faptul că contaminanții de mediu obișnuiți pot crește riscul de a dezvolta Parkinson”. În urma studiilor de acest gen, Departamentul Muncii din SUA a emis o notă cu privire la TCE, spunând: „Consiliul recomandă […] ca expunerea la disulfură de carbon (CS2) și tricloretilenă (TCE) se fie considerată a provoca, contribui sau sau agrava Parkinsonul.”

TCE este un cancerigen legat de carcinomul celulor renale, cancerele de col uterin, ficat, căi biliare, sistem limfatic și țesut mamar masculin și de probleme cardiace fetale, printre alte efecte. Relația sa cunoscută cu Parkinson poate fi adesea trecută cu vederea pentru că expunerea la TCE poate preceda debutul bolii cu zeci de ani. În timp ce unele persoane expuse se pot îmbolnăvi rapid, altele pot, fără să știe, să lucreze sau să trăiască în zone contaminate cea mai mare parte a vieții lor înainte de a dezvolta simptome de Parkinson.

În timp ce unele țări reglementează în mare măsură TCE (utilizarea sa este interzisă în UE fără autorizație specială), substanța chimică este încă utilizată în SUA, contaminând aerul, solul și apa. Se estimează că TCE este prezent în prezent în aproximativ 30% din apele subterane din SUA.

Sursa: Mediafax

Germania a inoculat aproximativ 15% din populaţia sa cu o primă doză de vaccin coronavirus, conform celor mai recente date de la Institutul Robert Koch pentru controlul bolilor din ţară (RKI), transmite duminică dpa.

Datele RKI au arătat că 15,2%, sau 12,7 milioane de persoane, au primit cel puţin o doză până sâmbătă dimineaţă, iar 5,9% – sau 4,9 milioane de oameni – primiseră deja a doua doză.

Mai multe studii indică faptul că o singură doză oferă deja un anumit nivel de protecţie.

După ce medicii generalişti s-au alăturat efortului de vaccinare şi un număr mai mare de vaccinuri a devenit disponibil, numărul de doze administrate zilnic în Germania a crescut în ultima săptămână şi a ajuns joi la peste 700.000, dar a scăzut din nou după aceea.

În majoritatea landurilor germane medicii generalişti au început să administreze vaccinuri de miercuri. Peste 35.000 de medici vor lua parte la acest efort.

Cu toate acestea, ritmul vaccinării ar putea să se reducă din nou, în contextul în care numărul de doze disponibile pentru medicii generalişti urmează să scadă temporar la jumătatea lunii aprilie.

Gernot Marx, preşedintele asociaţiei germane de îngrijire de urgenţă DIVI, a avertizat vineri că situaţia din spitale este profund îngrijorătoare. Marx a explicat că observă o creştere constantă şi dramatică a numărului de pacienţi bolnavi de COVID-19.

Cel mai mare spital universitar din Germania, Charite din Berlin, a anunţat că numărul pacienţilor de la terapie intensivă a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni. Grupul de vârstă 30-60 de ani este deosebit de afectat, deoarece este mai puţin probabil ca persoanele din această categorie să fi primit vaccinul, a declarat Martin Kreis, membru al consiliului de administraţie.

Germania se confruntă cu un al treilea val de infecţii cauzat în principal de varianta britanică a virusului. AGERPRES