Connect with us

EVENIMENT

Şapte persoane din Neamț, suspectate de contrabandă cu ţigări, reţinute în urma unor percheziţii ale procurorilor DIICOT

Publicat


perchezitii politia

Şapte inculpaţi au fost reţinuţi de procurorii DIICOT în urma unor percheziţii efectuate, marţi, la 10 locaţii din judeţul Neamţ şi una din judeţul Harghita, la persoane suspectate că fac parte dintr-un grup organizat de contrabandă cu ţigări.

Potrivit unui comunicat de presă al DIICOT remis, miercuri, AGERPRES, în cursul acestui an ar fi fost constituit un grup infracţional organizat în Piatra-Neamţ, ai cărui membri au achiziţionat cantităţi importante de ţigarete provenind din contrabandă, pe care le-au depozitat şi comercializat către diverşi cumpărători, în principal în judeţul Neamţ.

“Ca mod de operare s-a reţinut faptul că membrii grupării infracţionale îşi desfăşurau activitatea pe două paliere, respectiv cel privind achiziţionarea ţigaretelor de contrabandă, urmată de vânzarea ‘en-gross’ către clienţi de încredere, în baza unor relaţii anterioare sau pe care membrii grupului le-au dezvoltat pe măsură ce a devenit notoriu că aceştia comercializează astfel de bunuri, precum şi un palier privind vânzarea directă către public în zona Pieţei Centrale din municipiul Piatra Neamţ, respectiv în Piaţa Sfântul Haralambie şi în Piaţa 8 Martie’, se arată în comunicatul DIICOT.

În urma percheziţiilor au fost identificate şi ridicate, în vederea continuării cercetărilor, 62.000 de ţigarete, 7 litri de alcool şi 5 grame de substanţă vegetală verde-olive, cu aspect de canabis, 31 de telefoane mobile, sumele de 11.000 lei, 2.300 euro şi 80 de lire, 2 laptopuri, un grinder, un pistol tip airsoft şi mai multe înscrisuri.

Procurorii DIICOT au dispus reţinerea a celor 7 inculpaţi, cu vârste cuprinse între 21 şi 53 de ani, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi contrabandă. AGERPRES

ECONOMIE

Cheltuielile pentru protecţia mediului au totalizat anul trecut 14,7 miliarde lei

Publicat

Cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional au fost anul trecut de aproximativ 14,7 miliarde lei, reprezentând circa 1,6% din PIB, informează Institutul Naţional de Statistică.

Cele mai mari cheltuieli pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul deşeurilor la producătorii specializaţi, acestea reprezentând 77,5% din totalul cheltuielilor pe domeniul deşeurilor, în timp ce investiţiile cele mai mari pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul gestionării apelor uzate la administraţia publică, acestea reprezentând 78,0% din totalul investiţiilor pe domeniul gestionării apelor uzate.

La nivel naţional, ponderea investiţiilor producătorilor nespecializaţi a reprezentat 47,4% (1,657 miliarde lei) în totalul investiţiilor pentru protecţia mediului, urmate de cele ale investiţiilor administraţiei publice (41,1%, respectiv 1,435 miliarde lei) şi de investiţiile producătorilor specializaţi (11,5 %, respectiv 400,9 milioane lei).

Din cheltuielile pentru protecţia mediului a producătorilor nespecializaţi în domeniul “producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă” s-au înregistrat 31,6%, în timp ce în sectorul “industria extractivă” s-au realizat 22,6%, iar sectorul ” industria prelucrătoare” a cheltuit 19,7%.

Pe domenii de mediu, cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate la managementul deşeurilor (44,1% din totalul cheltuielilor pentru protecţia mediului la nivel naţional), urmate de cheltuielile pentru alte domenii de mediu (18,7%) şi de cheltuielile pentru gestionarea apelor reziduale şi de protecţia aerului cu câte 16,3%. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

L-ați văzut? Minor de 12 ani dat dispărut după ce a plecat dintr-un complex de servicii din Roman

Publicat

Un minor în vârstă de 12 ani este căutat de poliţişti după ce a plecat, joi, dintr-un complex de servicii din Roman şi nu s-a mai întors, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Neamţ, agentul Dimitrie Mocanu.

Potrivit sursei citate, băiatul se numeşte Constantin Munteanu şi era asistat în Complexul de Servicii ”Familia Mea” din Roman.

Acesta a plecat voluntar din centru, joi, şi nu s-a mai întors.

Poliţiştii au prezentat o fotografie cu minorul şi semnalmentele acestuia pe pagina de internet a instituţiei şi roagă orice persoană care poate da amănunte să sune la 112. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Șapte percheziţii domiciliare în Bistrița-Năsăud: Doi bărbați și o femeie reţinuți pentru contrabandă cu ţigări

Publicat

perchezitii politia

Două femei şi un bărbat din judeţul Bistriţa-Năsăud au fost reţinuţi de către poliţişti în urma unor percheziţii domiciliare, care au dus la depistarea a peste 1.000 de pachete de ţigări de contrabandă şi a unei importante sume de bani, potrivit unui comunicat de presă remis, vineri, de Inspectoratul de Poliţie Judeţean.

Poliţiştii au efectuat, în total, în zilele de 15 şi 17 octombrie, şapte percheziţii domiciliare în localităţile Bistriţa, Chiraleş şi Rodna.

La locuinţele suspecţilor au fost găsite peste 20.000 de ţigarete de contrabandă şi suma de 18.450 lei.

Cei trei suspecţi – o femeie de 43 de ani din Rodna, o femeie de 40 de ani din Chiraleş şi un bărbat de 60 de ani din municipiul Bistriţa – au fost prezentaţi în faţa procurorilor, care au dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, în fiecare caz. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO: Cel mai mare și spectaculos lac subteran din România se află în Munții Apuseni. Imagini inedite din Peştera Gheţarul de sub Zgurăşti

Publicat

foto: Facebook (Claudiu Rusu, Nelutzu Rusu)

Peştera Gheţarul de sub Zgurăşti din Munții Apuseni adăposteşte cel mai mare lac subteran permanent din România. Peştera protejată, cunoscută sub numele de „Peștera-aven”, se află în comuna Gârda de Sus din județul Alba, în Munţii Bihorului, pe versantul abrupt ce coboară din Dealul Mununa spre Valea Ordâncuşii, în drumul spre Ghețarul Scărișoara, la altitudinea de 921 m. Lacul a mai fost numit „Minunea Mununii”, informează ziarul Alba24.ro.

Cel mai mare lac subteran permanent din România are următoarele dimenisiuni: 65 metri lungime, 20 metri lăţime, 12 metri adâncime – valori pentru nivel mediu al apelor. Se poate ajunge la peşteră fie urcând din Valea Ordâncuşii pe versantul drept, o potecă abia vizibilă ce începe aval de Peştera Poarta lui Ionele, fie coborând din Dealul Mununii, din marcajul cruce roşie care duce din comuna Gârda de Sus la Cabana Scărişoara.

Foto: Claudiu Rusu

Prima menţiune a peşterii a fost făcută de Rene Jeannel şi Emil Racoviţă (1929), care au realizat o descriere, o schiţă de hartă şi au prezentat diferite fenomene hidrologice, biologice şi meteorologice. Ei au denumit peştera „Gheţarul de la Zgurăşti”. În 1976 la gura avenului şi-a făcut apariţia Liviu Vălenaşde la „Z” Oradea, cel mai „productiv” speolog al perioadei de glorie a speologiei române 1975-1990, descoperitor al câtorva sute de peşteri cu peste 100 km de galerii. Acesta era însoţit de un alt „greu” Gabi Halasi, explorator, cartograf dar mai ales scufundător, decedat câţiva ani mai târziu la Izbucul Izbândiş din cauza unei defecţiuni la aparatul de scufundare. Ei au explorat şi recartat partea cunoscută a peşterii şi profitând de nivelul scăzut al apei au mai descoperit o galerie de 35 de metri şi au declarat peştera terminată. Această concluzie a fost infirmată în acelaşi an de următoarea echipă sosită în zona: Viorel Luduşan şi Eugen Cindrea, de la Polaris Blaj.

Harta peşterii realizată de speologul Viorel Luduşan

Aceştia au continuat cercetarea şi au descoperit ”Minunea Mununii”, ceea ce avea să devină cel mai mare lac subteran permanent din România. Peştera este unul din marile goluri subterane ale ţării, depăşeşte 5 km lungime, are 4 mari lacuri subterane, galerii şi formaţiuni extraordinare. Potenţialul locului este însă foarte mare. Lungimea reţelei reprezintă o reală provocare pentru speologi.

În această peşteră a fost semnalat de către Rene Jeannel si E. G. Racoviţă un interesant fenomen meteorologic, ce constă în formarea ceţii în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gura peşterii la ora prânzului. Autorii presupun că este vorba de un proces de condensare a apei în jurul ionilor în formare.

De la primii metri de cărare, care urcă de la nivelul râului, până la ultimii, care vă apropie de rezervaţie, peştera este nu doar aventură şi spectaculozitate, ci şi pitoresc şi intimitate. E un întreg ansamblu de peisaje încă neatinse de mâna omului, aşadar vă puteţi imagina cu uşurinţă cât de verde, de sălbatic şi de provocator e accesul spre peşteră.

 

Foto: Nelutzu Rusu

„Accesul e destul de dificil şi solicitant, fiind îngreunat de vegetaţia deasă a versantului. Practic, accesul se face pe poteci neclare şi pe pante repezi care pornesc din zona Zgurăşti (situată deasupra Cheilor Ordâncuşii) sau de la peştera Poarta lui Ionele, faţă de care Peştera de sub Zgurăşti se află la circa 100 metri distanţă. Însă oricât ar fi de greu, efortul merită din plin. Atât peisajele din exterior, cât mai ales interiorul acestei magnifice peşteri uimesc prin pitorescul lor încă neatins de mâna omului. Sculptată în calcare albe masive (de Wetterstein), peştera e de mare interes turistic şi, fireşte, ştiinţific, fiind un aven continuat cu peşteră. Iar apa care se pierde aici, în calcar, apare în peştera Poarta lui Ionele. La intrare, avenul are un diametru de 40 metri, cu o adâncime de 50 metri; peretele dinspre nord este vertical, atingând o înălţime de 80 metri, în care, la bază, se deschid două intrări ale peşterii”, a afirmat ghidul de turism Rareş Tileagă, citat de adevărul.ro.

sursa: adevărul.ro, ro.wikipedia,org, Alba24.ro

 

Citește mai departe