Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, va avea loc în acest an în condiţiile stării de alertă, de duminică până marţi.

La eveniment, organizat de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, cu maximă precauţie, ordine şi protecţie, sub semnul respectării riguroase a normelor igienico-sanitare, vor putea participa doar credincioşii bucureşteni.

Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, vor fi scoase duminică, la ora 7,00, din Catedrala Patriarhală şi aşezate în baldachinul de pe Colina Bucuriei, unde vor rămâne spre închinare, cu respectarea normelor sanitare, până la sfârşitul zilei de marţi, 27 octombrie.

Alături de aceste sfinte moaşte vor sta cele ale Sfântului Stelian – Ocrotitorul copiilor, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Nectarie, informează Patriarhia Română, într-un comunicat.

* Între orele 9,00 -12,30, va fi oficiată Sfânta Liturghie la Altarul de vară din incinta Catedralei Patriarhale.

* Luni, 26 octombrie, la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, de la ora 9,30, se va săvârşi Sfânta Liturghie la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală.

* Marţi, 27 octombrie, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, începând cu ora 9,00, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală va fi săvârşită Sfânta Liturghie arhierească de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, împreună cu cei trei episcopi vicari din Bucureşti, câţiva preoţi şi diaconi.

* Reintroducerea Sfintelor Moaşte în Catedrala Patriarhală se va face la sfârşitul zilei de 27 octombrie, după închinarea ultimului credincios.

Pentru asigurarea respectării normelor sanitare cu privire la distanţarea fizică de 1,5 m, la sfintele slujbe oficiate în perioada amintită la Altarul de vară de pe Colina Bucuriei vor putea participa maximum 200 de persoane.

Credincioşii din municipiul Bucureşti care vor dori să se închine în zilele respective la Sfintele Moaşte o vor putea face în următoarele condiţii:

– accesul la raclă se va face pe un singur rând de persoane care vor aştepta una în spatele celeilalte, păstrând distanţa de 1,5 m între ele;

– pe trotuarul cu un culoar unic de acces vor fi trasate marcaje de staţionare pentru facilitarea păstrării acestei distanţe;

– pe marginea traseului unic de acces vor fi amplasate anunţuri cu privire la păstrarea distanţei şi respectarea normelor igienico-sanitare;

– se va crea un flux unic de circulaţie a credincioşilor, cu intrare de la baza Dealului Patriarhiei şi cu ieşire separată, pe strada Patriarhiei spre strada 11 Iunie;â

– voluntarii prezenţi, care vor purta permanent măşti de protecţie şi mănuşi, vor oferi credincioşilor materiale de dezinfectare şi igienă.

Potrivit Patriarhiei Române, „în contextul pandemiei, de care suntem cu toţii conştienţi şi în care Biserica însăşi a desfăşurat o intensă campanie de promovare şi conştientizare a regulilor igienico-sanitare, în vederea adecvării la contextul stării de alertă din Bucureşti şi pentru organizarea în condiţii de reală siguranţă a sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din acest an”, au fost luate următoarele măsuri speciale:

– renunţarea la procesiunea „Calea Sfinţilor” la care participau foarte mulţi preoţi şi credincioşi mireni;

– reducerea numărului de clerici slujitori şi cântăreţi bisericeşti la toate slujbele sărbătorii;

– reducerea perioadei de expunere a sfintelor moaşte spre închinare la doar trei zile (25-27 octombrie);

– protejarea raclelor cu moaştele sfinţilor cu un material care va permite o permanentă igienizare.

Pentru a răspunde dorinţei credincioşilor din întreaga ţară şi din afara graniţelor, de a fi părtaşi la momentele liturgice ale sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Televiziunea şi Radioul TRINITAS vor transmite în aceste zile de sărbătoare toate slujbele religioase de la Catedrala Patriarhală.

* * *

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, pomenit în calendarul creştin ortodox la 26 octombrie, s-a născut în Tesalonic, tatăl său era guvernator al Tesalonicului, fiind creştin în ascuns.

Când copilul a ajuns la vârsta la care să poată cunoaşte şi să înţeleagă adevărul, părinţii săi l-au dus în casa lor de rugăciune, o cămăruţă din palat, ascunsă şi, arătându-i sfintele icoane, i-au arătat icoana adevăratului Dumnezeu, Care a făcut cerul şi pământul, şi icoana Născătoarei de Dumnezeu. Aici, chemând în taină un preot şi pe câţiva creştini, prieteni ai lor, au botezat pe fiul lor în numele Preasfintei Treimi.

După moartea tatălui său, Sfântul Dimitrie a fost chemat de împăratul Maximian (286-305) şi numit în locul acestuia, încredinţându-i-se Tesalonicul, cu porunca de a-l curăţa de creştini.

Nu numai că Sfântul Dimitrie a încălcat acest ordin, dar odată întors în cetate a început să propovăduiască Evanghelia. În scurt timp, i s-a făcut cunoscut împăratului că Dimitrie este creştin şi că pe mulţi îi aducea la credinţa sa, lucru pe care auzindu-l acesta, s-a mâniat şi a dorit să meargă în cetatea Tesalonicului să vadă cu ochii săi.

Întorcându-se biruitor după o luptă în părţile de răsărit ale imperiului, Maximian a ajuns şi la Tesalonic. Aici l-a chemat în faţa sa pe guvernatorul cetăţii, Sfântul Dimitrie, care, stând înaintea împăratului, cu mare îndrăzneală a mărturisit că este creştin.

A fost închis, iar în ziua de douăzeci şi şase a lunii octombrie au intrat ostaşii în temniţa în care Sfântul Dimitrie fusese aruncat şi, găsindu-l stând la rugăciune, l-au împuns cu suliţele. Întâia suliţă cu care a fost lovit a fost în coasta dreaptă, în locul în care a fost împuns şi Hristos pe cruce, Sfântul Mucenic Dimitrie suferind astfel moarte martirică.

Creştinii au luat în noaptea următoare trupul Sfântului Mucenic şi l-au îngropat, iar deasupra mormântului au zidit o bisericuţă în care se săvârşeau multe minuni. În această bisericuţă a intrat prefectul Iliricului, Leontie, şi, în timp ce se ruga, s-a vindecat de o boală care îl chinuia de multă vreme. Pentru acest fapt, Leontie a mulţumit lui Dumnezeu şi Sfântului Mucenic Dimitrie şi a zidit o biserică mai mare şi mai frumoasă în locul celei dintâi.

Când s-a săpat temelia pentru această construcţie, au fost găsite moaştele Sfântului Dimitrie, care izvorau mir bine mirositor, în aşa fel încât toată cetatea a fost umplută de mireasmă. De aceea, i se mai spune Sfântului Mucenic Dimitrie şi Izvorâtorul de Mir.

* * *

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, prăznuit la 27 octombrie, a trăit în timpul Ţaratului vlaho-bulgar şi era dintr-un sat, Basarabov, aşezat pe marginea apei Lomului.

La început a fost păstor de vite în satul lui, apoi văzând că toate ale lumii sunt trecătoare, a ieşit din satul său şi s-a aşezat mai întâi într-o peşteră din apropierea acestuia, iar apoi s-a făcut monah la mănăstirea care era înăuntrul peşterii.

Prin ostenelile sale multe, postul, rugăciunea şi privegherile pe care le făcea, s-a învrednicit şi de darul facerii de minuni. Sfântul Dimitrie şi-a cunoscut şi vremea ieşirii sufletului din trup când, intrând în mijlocul a două pietre, şi-a dat prealuminatul său suflet în mâna lui Dumnezeu.

Mulţi ani nimeni n-a ştiut de trecerea la cele veşnice a Sfântului Cuvios Dimitrie. Moaştele Sfântului au fost scoase la lumină în chip minunat, prin lucrare dumnezeiască. După ce vestea descoperirii s-a aflat atât în sudul Dunării, cât şi în nord, numeroşi credincioşi de pe ambele maluri se îndreptau spre satul Basarabov pentru a se închina sfintelor sale moaşte şi a cere Sfântului Dimitrie ajutor şi mijlocire în faţa lui Dumnezeu.

Între anii 1768-1774 în timpul războiului ruso-turc, un general rus a dorit ca sfintele moaşte să fie ridicate şi trimise în Rusia. Ajungând cortegiul cu racla în Bucureşti, un negustor bogat şi mitropolitul Ţării Româneşti l-au rugat pe general să lase sfintele moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie poporului român, ca o mângâiere pentru multele pagube materiale şi suferinţe îndurate de români în cursul acelui război.

Cererea a fost ascultată şi moaştele au fost aşezate cu mare cinste în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti în iulie 1774. În felul acesta, Sfântul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureştilor şi al întregii Ţări Româneşti.

Sfântul Cuvios Dimitrie a fost proclamat oficial Ocrotitorul oraşului Bucureşti de către mitropolitul Filaret al II-lea (1792-1793), iar din anul 1955, cultul său a fost generalizat în toată ţara. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”)

Edificiul paleocreştin original există şi astăzi şi face parte din site-ul Monumentelor Paleocreştine şi Bizantine din Tesalonic, aflându-se pe lista monumentelor din Patrimoniul mondial UNESCO, din anul 1988.

Biserica Sfântul Dimitrie din Tesalonic adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, care este şi ocrotitorul oraşului. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”) AGERPRES/(AS – autor: Daniel Popescu, editor: Oana Popescu, editor online: Andreea Preda)