Primul mare studiu efectuat în lumea reală asupra vaccinului Pfizer / BioNTech arată că acesta este extrem de eficient în prevenirea COVID-19, într-un moment important pentru țările care vor să pună capăt restricțiilor și să redeschidă economiile, relatează Reuters.

Până în prezent, cele mai multe date despre eficacitatea vaccinurilor COVID-19 au venit în condiții controlate, în studiile clinice, lăsând un element de incertitudine cu privire la modul în care rezultatele s-ar transpuune în lumea reală.

Cercetările efectuate în Israel au arătat că două doze de vaccin Pfizer au redus cu 94% cazurile de COVID-19 la toate categoriile de vârstă.

Studiul efectuat pe circa 1,2 milioane de persoane a arătat, de asemenea, că o singură doză a fost 57% eficientă pentru protejarea împotriva infecțiilor simptomatice după două săptămâni, potrivit datelor publicate în New England Journal of Medicine.

Rezultatele studiului pentru sunt fost apropiate de cele din studiile clinice de anul trecut, care au constatat că două doze s-au dovedit a fi eficiente în proporție de 95%.

„Am fost surprinși, pentru că ne așteptam ca, în contextul real, în care lanțul de frig nu este menținut perfect și populația este mai în vârstă și mai bolnavă, rezultatele să nu fie la fel de bune pe cât sunt cele din studiile clinice controlate”, a declarat pentru Reuters autorul principal al studiului, Ran Balicer. “Vaccinul a funcționat la fel de bine în lumea reală”.

Studiul sugerează, de asemenea, că vaccinul, dezvoltat de Pfizer și BioNTech este eficient împotriva variantei de coronavirus identificată în Marea Britanie. Cercetătorii au spus că nu pot oferi un nivel specific de eficacitate, dar varianta era versiunea dominantă a virusului în Israel la momentul studiului.

Cercetarea nu indică modul în careacționează vaccinul împotriva unei alte variante, acum dominantă în Africa de Sud.

Din cele nouă milioane de locuitori din Israel, aproape jumătate au primit o primă doză, iar o treime au primit ambele doze de când a început vaccinarea, pe 19 decembrie.

Studiul a examinat aproximativ 600.000 de persoane vaccinate în raport cu un grup de control de aceeași dimensiune de persoane nevaccinate. din Israel, au împărtășit în ultimele săptămâni mai multe studii care arată că vaccinul este eficient.

Sursa: Mediafax

Trei medalii de aur au câștigat atleții români Andrea Miklos (400 m), Anamaria Nesteriuc (60 m garduri) și Robert Parge (400 m), miercuri seara, în cadrul Serbia Open Indoor Meeeting, un puternic concurs de atletism în sală, care a reunit la start atleți de prim rang din Europa.

Serbia Open Indoor Meeeting a fost găzduit miercuri seara, de capitala Serbiei, Belgrad și a adus la start atleți de prim rang din Europa. Printre aceștia s-au numărat și trei români: Andrea Miklos (400 m), Anamaria Nesteriuc (60 m garduri) și Robert Parge (400 m).

Aceștia au obținut fiecare în parte medaliile de aur la probele la care au luat startul, competiția fiind o excelentă încălzire înaintea Campionatului European de atletism în sală ce va avea loc la Torun (Polonia), în perioada 5-7 martie.

Pentru Andrea Miklos, atletă legitimată la CSM București, a fost al cincilea succes din 2021 în proba de 400 metri. După succesele de la Viena, București, Gent și Istanbul, eleva pregătită de către Kanizsay Magdolna s-a impus miercuri seara și la Belgrad în proba de 400 m cu timpul de 52,54 secunde.

La final, sportiva în vârstă de 21 de ani a declarat pentru site-ul oficial al Federației Române de Atletism: “A fost o cursă bună, sunt mulțumită de rezultat. Această cursă a fost ultima înainte de Europene.

A fost un test foarte bun pentru ceea ce va urma. Aștept cu nerăbdare Europenele de la Torun și sper la un rezultat bun acolo”.

Anamaria Nesteriuc a continuat seria evoluțiilor constant bune din acest sezon de sală. Sportiva legitimată la Steaua București a reușit să câștige miercuri seara și la Belgrad în proba de 60 m garduri. La Serbia Open Indoor Meeeting, eleva antrenoarei Doinița Nesteriuc a terminat cursa cu timpul de 8,19 secunde, la fel ca și la Campionatul Balcanic de la Istanbul, din 20 februarie, când a cucerit medalia de aur. În afară de Belgrad, în 2021, Anamaria s-a mai impus la Campionatele Naționale de la București (8,14) și la Campionatul Balcanic de la Istanbul (8,19).

“Am avut un start prost, dar am revenit pe a doua parte a cursei și am reușit sa câștig. Per total, sunt mulțumită de rezultat. A fost o verificare bună înainte de concursul de obiectiv din acest sezon – Campionatul European”, a declarat Anamaria pentru fra.ro.

Robert Parge evoluează la rândul său foarte bine în 2021. Sportivul antrenoarei Kanizsay Magdolna și-a adjudecat proba de 400 m de la Belgrad, cu 47,39 secunde, al doilea cel mai bun timp al său din acest an.

“Mă bucur pentru această victorie. Mi-am luat o oarecare revansă după seria pierdută la Campionatul Balcanic, când am alergat cu aceeași concurenți. Este o victorie și un rezultat bun, de moral, fiind ultima competiție înainte de Campionatul European de la Torun. Astept cu nerăbdare concursul din Polonia, care cred că va fi unul pe cinste”, a declarat atletul legitimat la CSM București. În 2021, Robert s-a mai impus în concursurile de la Mondeville (47,87) și București (48,38).

Sursa: Mediafax

Aproximativ o treime din populaţia Cehiei, Finlandei şi Estoniei a utilizat în 2020 un ceas de tip smart watch, o brăţară fitness sau alt dispozitiv portabil conectat la Internet (wearable), la polul opus fiind Grecia şi România, unde mai puţin de 10% dintre locuitori au utilizat dispozitive wearables, arată datele publicate joi de Eurostat.

Potrivit Eurostat, la nivelul Uniunii Europene ponderea populaţiei cu vârsta între 16 şi 74 de ani care în 2020 a utilizat un dispozitiv wearable este de 19%, în timp ce în România este de 8% iar în Grecia de 7%.

Tinerii (persoanele cu vârsta între 16 şi 24 de ani) au utilizat dispozitive wearable într-o măsură mai mare (28%) decât cei cu vârsta între 25 şi 54 de ani (23%), urmaţi de cei cu vârsta între 55 şi 64 de ani (11%). Doar 5% din persoanele cu vârsta între 65 şi 74 de ani au utilizat astfel de dispozitive wearable.

Pe lângă ceasurile de tip smart watch, brăţările fitness, ochelarii conectaţi, hainele şi încălţămintea conectată la Internet, alte sisteme populare în rândul europenilor sunt asistenţii virtuali, care au fost utilizaţi de 11% din persoanele cu vârsta între 16 şi 74 de ani, şi soluţiile conectate la Internet pentru managementul energiei, precum termostatele, contoarele, sistemele de iluminat conectate la Internet, care au fost utilizate de 10% din persoanele cu vârsta între 16 şi 74 de ani din UE. AGERPRES

O pictură cu o scenă stradală din Paris a artistului olandez Vincent Van Gogh urmează să fie prezentată în public pentru prima dată, după ce s-a aflat mai mult de un secol în colecţia privată a unei familii franceze, relatează miercuri dpa.

Tabloul, pictat de Van Gogh în 1887 în timp ce se afla cu fratele său Theo în capitala Franţei, va fi expus în public de casa de licitaţii Sotheby’s la Amsterdam, Hong Kong şi Paris, înainte de a fi scos la licitaţie luna viitoare.

Casa de licitaţii a estimat valoarea picturii între 5 milioane de euro (6,08 milioane de dolari) şi 8 milioane de euro.

Tabloul, intitulat “Scenă stradală din Montmartre”, prezintă un bărbat şi o femeie, plimbându-se la braţ pe lângă un gard şubred, cu o moară de vânt în fundal.

Pictura face parte dintr-o serie de tablouri realizate de Van Gogh prezentând scene din Montmartre, un district din Paris unde se află în prezent biserica Sacre Coeur.

Lăcaşul de cult era în construcţie în perioada petrecută de Van Gogh în Paris iar zona era un amalgam de terenuri, case şi mori de vânt la marginea oraşului, artistul boem fiind atras de chiriile ieftine de aici.

Casa de licitaţii Sotheby’s a declarat că pictura a putut fi văzută în cataloage, însă niciodată nu a fost expusă în public. Sotheby’s nu a dorit să dezvăluie numele actualului proprietar.

Van Gogh a ajuns la Paris în 1886. El a părăsit oraşul în 1888, spunând că s-a săturat de ritmul agitat al vieţii pariziene.

Artistul s-a mutat apoi în sudul Franţei, unde şi-a tăiat o parte din ureche în timpul unui episod de psihoză. Mai târziu, Van Gogh s-a împuşcat şi a murit două zile mai târziu lângă Paris, la 29 iulie 1890.AGERPRES