Connect with us

ACTUALITATE

Şase din 10 oameni de afaceri sunt dispuşi să aducă angajaţi din străinătate

Publicat



Criza de pe piaţa forţei de muncă determină tot mai multe companii, în special din construcţii, industria prelucrătoare, retail şi servicii, să se îndrepte spre atragerea muncitorilor străini, iar 6 din 10 oameni de afaceri ar vrea să aducă forţă de muncă din afara ţării, arată rezultatele unui barometru de opinie realizat de Frames & Train Your Brain, conform unui comunicat de presă al companiei.

Decizia Guvernului privind atragerea unui contingent de 20.000 de muncitori străini în România în 2019, cu 5.000 mai mulţi faţă de anul 2018, reprezintă o soluţie pentru economia românească, consideră majoritatea celor chestionaţi. Întrebaţi cum văd intenţia autorităţilor, 74% s-au declarat de acord, 12% au respins această soluţie, iar restul nu au oferit un răspuns. 62% dintre cei chestionaţi au declarat că sunt dispuşi să angajeze forţă de muncă din străinătate, dacă vor avea această oportunitate, mulţi dintre ei considerând că România poate suplini astfel, în mod eficient, criza de forţă de muncă din sectoarele aflate pe creştere.

Potrivit rezultatelor sondajului, numai 32% dintre respondenţi cred că românii plecaţi la muncă în Occident se vor mai întoarce în ţară, astfel că, în condiţiile unui spor natural negativ, România are nevoie de o politică eficientă de atragere a forţei de muncă din alte ţări, la fel cum fac toate ţările din UE.

“Germania, Franţa, Spania, Italia au înţeles că economiile lor au nevoie de forţă de muncă tânără, activă. Până şi Polonia a atras 1 milion de muncitori din Ucraina. România nu poate sta în expectativă, în condiţiile în care, din punct de vedere demografic, datele sunt de la an la an tot mai proaste”, arată concluziile Barometrului Frames & Train Your Brain.

Întrebaţi care sunt domeniile în care muncitorii străini pot avea un cuvânt de spus, 67% dintre respondenţi au indicat construcţiile, 54% – industria prelucrătoare, 47% au amintit de sectorul HORECA iar 43% – sectorul serviciilor.

“Opinia generală este că integrarea muncitorilor străini reprezintă o soluţie pentru dezechilibrele de pe piaţa muncii, în condiţiile în care reîntoarcerea românilor din străinătate este pusă sub semnul îndoielii. Dincolo de atragerea de muncitori fără studii, respondenţii au declarat, în cadrul interviurilor telefonice, că România poate suplini lipsa specialiştilor români din sectoarele cu deficit de forţă de muncă printr-o politică de atragere şi încurajare a stabilirii în ţara noastră a imigranţilor înalt calificaţi din ţări terţe, precum Republica Moldova sau din ţările africane, francofone”, arată rezultatele barometrului.

Întrebaţi care sunt principalele bariere în atragerea muncitorilor străini, 73% dintre respondenţi au indicat-o pe cea lingvistică – faptul că muncitorii străini nu vorbesc limba română. Barierele culturale (62%) şi cele administrative (58%) s-au aflat, de asemenea, în prim-plan.

“Faptul că străinii nu vorbesc limba română reprezintă cea mai mare problemă, în acest moment, cu o excepţie – cea a forţei de muncă din Republica Moldova, văzută drept cea mai atractivă în prezent pentru firmele româneşti. Obiceiurile, tradiţiile, inclusiv cele religioase, comportamentul social în unele cazuri diferit faţă de cel al românilor şi absenţa unei legislaţii care să le asigure străinilor o integrare optima în societate (dreptul la cetăţenie, asigurarea medicală, accesul la educaţie, accesul la creditare etc. ) generează, în continuare, multe semne de întrebare”, arată barometrul Frames & Train Your Brain.

O altă întrebare a vizat interacţiunea cu muncitorii străini. 43% dintre respondenţi au declarat că au avut contact cu angajaţii străini, iar 76% i-au caracterizat drept profesionişti, serioşi şi focusaţi pe muncă.

“Este vorba, în primul rând, de specialiştii străini detaşaţi în România şi care activează, în general, în poziţii de conducere în companii. Un alt contingent important, la care fac referire cei chestionaţi, îl reprezintă angajaţii proveniţi din Republica Moldova şi Bucovina, tot mai mulţi în ultimii ani, şi care au ajuns să reprezinte un număr semnificativ în multe companii din marile oraşe. Un alt segment de muncitori străini menţionat de respondenţi este reprezentat de muncitorii din sectorul construcţiilor şi din servicii precum restaurante şi hoteluri, despre care cei mai mulţi au avut cuvinte de laudă şi apreciere”, se mai spune în barometru.

Interesant este şi faptul că, dacă ar avea de ales între un muncitor român şi unul străin, peste 60% dintre respondenţi au indicat drept principale criterii de selecţie profesionalismul, experienţa, seriozitatea şi nivelul salarial solicitat. Numai 12% dintre respondenţi au indicat naţionalitatea.

Una dintre temele care a generat cele mai multe comentarii a vizat măsurile pe care România ar trebui să le ia pentru a atrage forţă de muncă de calitate.

“O abordare deschisă, care să includă garantarea egalităţii de şanse, este primordială în acest domeniu. Asigurarea unei legislaţii coerente de admisie şi a unor mecanisme administrative care să asigure o integrare reală a muncitorilor străini este esenţială în acest demers, de la documentele de şedere, la accesul la servicii publice, educaţie, sănătate, dreptul la vot, politici de anti-discriminare etc. Majoritatea celor chestionaţi au indicat faptul că statul român trebuie să dezvolte o politică pro-activă de racolare a muncitorilor străini în ţările de origine, prin dezvoltarea unor facilităţi precum cele de locuit, burse, asigurări sociale etc. Într-o economie globală, în care competiţia pentru forţa de muncă este tot mai acerbă, România este necesar să vină cu politici concrete, dincolo de asigurarea permiselor de muncă solicitate de mediul privat”, se mai spune în Barometrul citat.

Barometrul a fost realizat în perioada 9-23 martie 2019, pe un eşantion de 250 de respondenţi din tot spectrul economic (oameni de afaceri, manageri din companii, responsabili HR, angajaţi). Metoda folosită a fost interogarea online&telefonică, iar marja de eroare este de +/- 3%.

Potrivit datelor Eurostat, România îşi păstrează, în prezent, caracteristica de ţară în principal de emigraţie şi devine, pe lângă ţară de tranzit, o ţară de destinaţie din ce mai atractivă pentru imigranţi. Estimările arată că, până în 2060, România va înregistra cel puţin o rată a imigraţiei nete de 18,4 la mia de locuitori (1,84%). În prezent, în România, mai mult de jumătate dintre imigranţi sunt membrii de familie ai unui cetăţean român/ cetăţean UE şi SEE, iar aproape 10% dintre ei au ajuns în România pentru a fi împreună cu familia lor. O treime din imigranţii din România o reprezintă categoria celor veniţi să înveţe, să urmeze cursurile şcolilor româneşti. Sub 15% reprezintă imigranţii care au ales România pentru un loc de muncă, iar 5% au mici afaceri în ţara noastră. Bărbaţi deţin o proporţie de 60% în total imigranţi.

Principalele ţări de origine pentru străinii prezenţi în România sunt Republica Moldova (31%), Turcia (16%), şi China (12%). Peste 40% sunt prezenţi în zona Bucureşti-Ilfov, iar aproximativ 33% au ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) în Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Timiş, Prahova, Bihor.

În prezent, România ocupă poziţia 22 din 31 în clasamentul general al ţărilor pentru care a fost calculat Indicele MIPEX, în faţa unor ţări precum Elveţia, Austria, Polonia, Bulgaria, Lituania, Slovacia.

Indicele Politicilor de Integrare a Migranţilor (MIPEX) este calculat la nivel internaţional prin evaluarea a 148 de indicatori de politici de integrare a migranţilor, precum mobilitate pe piaţa muncii, reunificare familială, educaţie, participare politică, rezidenţă pe termen lung, acces la cetăţenie şi anti-discriminare.

Concluzia este că România este pregătită să atragă muncitori imigranţi şi familiile lor, însă mai are de făcut paşi importanţi în ceea ce priveşte dubla cetăţenie, cetăţenia pe principiul jus soli, dreptul de vot şi accesul egal la educaţie şi formare profesională, accesul la sistemul medical şi de asigurări de sănătate, accesul la sistemul de asigurări şi protecţie socială, accesul la locuinţe, la învăţarea limbii române şi facilitarea orientării culturale asigurându-se păstrarea identităţii culturale a străinilor.

AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Cum va fi cu Vizer? Cozmin Gușă a câștigat alegerile pentru șefia FRJ cu 118 la 70!

Publicat

foto: Facebook

La capătul unei zile tensionate, actualul președinte al Federației Române de Judo, Cozmin Gușă, a fost reales, miercuri seară, pentru un nou mandat, de 4 ani, în cadrul Adunării Generale Ordinare şi de Alegeri desfăşurate la Hotelul Piatra Mare din Poiana Braşov.

Potrivit Agerpres, Gușă, care se află din 2017 la conducerea forului, a fost votat de 118 dintre membrii afiliaţi, în timp ce principalul său contracandidat, George Teşeleanu, a strâns 70 de voturi.

Marian Paul Augustin, cel de-al treilea candidat înscris în cursa prezidenţială, s-a retras înaintea votului în favoarea lui Guşă.

“Nu pot spune că am avut emoţii, dar scorul a fost mai strâns decât mă aşteptam, a contat mult şi părerea lui Marius Vizer. Regret doar agitaţia inutilă a unor colegi/prieteni care ne-a creat nişte mici probleme de imagine. În rest, sper să facem mai multe decât la primul mandat”, a declarat Cozmin Guşă, pentru Agerpres.

După cum se știe, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo, Marius Vizer, anunţase că îl susţine la alegerile pentru preşedinţia Federaţiei Române de Judo pe George Teşeleanu.

De altfel, inclusiv în cursul zilei de miercuri, FIJ a reacționat prompt, după ce în spațiul public au apărut apărut o serie de dezinformări, menite să influențeze rezultatul votului. Una dintre știrile false îl prezenta pe actualul președinte FRJ, Cozmin Gușă, ca fiind viitor candidat la șefia forului european de judo, urmând ca fiul său să preia… federația națională.

Așa-zisa știre lăsa să se înțeleagă că șeful FRJ ar urma să candideze la șefia Uniunea Europene de Judo (UEJ), al cărei președinte, rusul Sergey Soloveychik, ar urma să candideze în iunie la șefia FJI. În realitate, pentru conducerea forului mondial există depusă doar candidatura lui Marius Vizer.

Adunarea Generală Ordinară şi de Alegeri de la Poiana Braşov a durat, miercuri, peste 7 ore, și au participat 189 din totalul de 193 membri afiliaţi ai Federaţiei Române de Judo. Numărul de voturi valide a fost de 188.

Fost parlamentar, Cozmin Guşă (50 de ani) se află la al doilea mandat de preşedinte. El a preluat conducerea Federaţiei Române de Judo la 20 februarie 2017, când a câştigat alegerile cu 121 de voturi la 21 în faţa contracandidatului său de atunci, Nicolae Traşcă.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Noile tulpini riscă să aducă un al treilea val în Germania, avertizează cancelarul Angela Merkel

Publicat

Noi tulpini de COVID-19 reprezintă un risc pentru apariţia unui al treilea val de infecţii şi, prin urmare, Germania trebuie să procedeze cu atenţie astfel încât să nu fie necesară impunerea unui nou lockdown la nivel naţional, a declarat cancelarul german Angela Merkel într-un interviu publicat miercuri de Frankfurter Allgemeine Zeitung, relatează Reuters.

”Din cauza (tulpinilor), intrăm într-o nouă fază a pandemiei, din care ar putea apărea un al treilea val”, a spus Merkel. ”Aşadar, trebuie să procedăm cu înţelepciune şi atenţie, astfel încât un al treilea val să nu necesite un nou lockdown în toată Germania”, a subliniat cancelarul german.

”AstraZeneca este un vaccin de încredere, eficient şi sigur”, a adăugat ea. ”Autorităţile ne spun că acest vaccin poate fi de încredere. Atât timp cât vaccinurile sunt insuficiente cum sunt acum, nu poţi alege cu ce vrei să fii vaccinat”, a menţionat de asemenea cancelarul german, în contextul în care din cele peste 1,4 milioane de doze din acest vaccin distribuite în Germania numai circa 239.000 au fost administrate până marţi. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Suedia reduce programul cafenelelor şi al restaurantelor pentru a limita răspândirea COVID-19

Publicat

Suedia a anunţat că restaurantele şi cafenelele se vor închide începând din 1 martie la ora 20:30, indiferent dacă vând alcool sau nu, ca parte a măsurilor de limitare a răspândirii coronavirusului, relatează dpa.

“Situaţia este gravă”, a declarat miercuri premierul Stefan Lofven, menţionând o rată mare de răspândire a infecţiei. “Există un risc mare pentru un al treilea val (de infectări)”, a spus el.

Agenţia de Sănătate Publică a fost însărcinată să prezinte numărul maxim de persoane care poate fi admis în magazine, centre comerciale şi săli de sport. “Trebuie să evităm aglomeraţia”, a adăugat Lofven.

Johan Carlson, şeful Agenţiei de Sănătate Publică, a declarat că instituţia sa nu doreşte să restricţioneze opţiunile unde se poate lua masa, însă ar putea limita în continuare numărul de oaspeţi din restaurante. El a afirmat că deşi programul de vaccinare este în curs de desfăşurare şi există o scădere a mortalităţii în rândul persoanelor în vârstă, este încă necesar să se respecte recomandările şi regulile privind distanţarea socială.

Suedia, o ţară cu 10,3 milioane de locuitori, a înregistrat peste 647.000 de cazuri de coronavirus şi 12.793 decese asociate COVID-19 de la începutul pandemiei.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Vârsta medie a femeilor care au devenit pentru prima dată mame

Publicat

Vârsta medie a femeilor din Uniunea Europeană care au devenit pentru prima dată mame a crescut gradual în ultimii ani şi s-a situat la 29,4 de ani în 2019, cele mai scăzute vârste fiind înregistrate în Bulgaria (26,3 ani) şi România (26,9 ani), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În contrast, în trei ţări din UE femeile au devenit mame la peste 31 de ani: Italia (31,3 ani), Spania şi Luxemburg (ambele cu 31,1 ani).

În perioada 2015 – 2019, cea mai importantă modificare a vârstei medii a femeilor care au devenit pentru prima dată mame s-a înregistrat în Estonia (de la 27,2 ani la 28,2 ani), Lituania şi Luxemburg (ambele cu 0,9 ani), iar cele mai reduse schimbări au fost în Slovacia (0,1 ani) şi Slovenia (0,2 ani). AGERPRES

Citește mai departe