Şase din şapte administratori de pensii private spun că activitatea lor în România se află sub „incertitudini semnificative“, după ce Guvernul a impus o serie de cerinţe prin Ordonanţa 114, considerate absurde, fără ca măcar să le explice necesitatea.

Principala doleanţă a celor care administrează cele 51 de miliarde lei strânse de peste 7 milioane de români în conturile de pensie privată ale Pilonului II de pensii este cerinţa de majorare a capitalului social din Ordonanţa 114.

Prin aceasta, Guvernul îi obligă pe cei şapte administratori de pensii private să vină cu bani „de acasă“, în total 3,5 miliarde lei, până la finalul anului.

Citește și Noua FORMULĂ de CALCUL a PENSIILOR majorate de la 1 ianuarie 2022

Iniţial, prima jumătate a sumei trebuia virată până la jumătatea anului, dar Guvernul a prorogat termenul, în urma controverselor stârnite.

NN Pensii, cel mai mare administrator de pensii private din ţara noastră, susţine că cerinţele impuse prin Ordonanţa 114 „pot indica existenţa unei incertitudini semnificative privind capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea” în România, dacă societatea-mamă nu va fi de acord să dea aceşti bani.

Cu toate acestea, administratorul NN Pensii a precizat că va continua să activeze în România în acest an şi spune că există indicii relevante că va putea cădea la o înţelegere cu Guvernul.

Fondul de pensii Generali spune, de asemenea, că există o „incertitudine semnificativă“ care poate pune la îndoială raţiunea economică de a continua activitatea în anii viitori. Acelaşi discurs este prezent şi la fondul Metropolitan Life: „Aceste evenimente sau condiţii indică existenţa unei incertitudini care ar putea genera îndoieli cu privire la capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea”.

BRD Pensii susţine că adoptarea Ordonanţei 114 produce incertitudini asupra continuităţii activităţii şi că există posibilitatea „ca acţionarii administratorului să-şi reevalueze opţiunile pentru activitatea de gestionare a pensiilor din Pilonul II în România”.

Fondul de pensii Aegon spune că incertitudinea din prezent i-a făcut pe acţionari să nu decidă dacă vor furniza capitalul social suplimentar, iar în cazul în care nu o fac până la 31 decembrie, societatea se va afla în imposibilitatea administrării fondului de pensii Vital după această dată.

Allianz Pensii aşteaptă, de asemenea, clarificări de la autorităţile române, dar subliniază de asemenea că dacă nu va primi capitalul social de la societatea-mamă, se va afla în imposibilitatea administrării fondului de pensii privat „Viitorul tău”, ceea ce generează incertitudine semnificativă cu privire la capacitatea societăţii de a-şi continua activitatea.

Numai acţionarii administratorului BCR Pensii susţin că „nu au fost relevate elemente de natură să împiedice fondul în a-şi continua activitatea în viitorul previzibil”.

Indicii că situaţia ar putea fi remediată nu există până în prezent. Acum, administratorii de pensii private aşteaptă normele de aplicare ale Ordonanţei, ca să poată şti modul în care trebuie să majoreze capitalul social.

Autoritatea de Supraveghere Financiară n-a avut până acum niciun cuvânt de spus cu privire la viitorul pensiilor private, deşi este instituţia însărcinată cu supravegherea acestei pieţe. Un raport preliminar realizat de ASF care arăta ce dezastru provoacă OUG 114 a „scăpat“ în presă, dar el nu a mai devenit niciodată oficial.

Ce se întâmplă dacă dispar fondurile de pensii ASF susţinea, în raportul „scurs“ în presă, că o eventuală retragere a unor administratori din sistemul de pensii private ar conduce la creşterea riscului de concentrare. Mai mult, în conditiile existentei unui număr redus de administratori de fonduri de pensii administrate privat, retragerea unui administrator ar putea avea un efect şi asupra celorlalţi administratori, care, pentru a putea prelua în administrare activele rămase, se vor vedea nevoiţi să suplimenteze şi mai mult capitalul social.

Sursă: Alba24.ro