Interdicţia de circulaţie nocturnă instituită în principalele oraşe ale Franţei va fi extinsă începând de sâmbătă în mare parte a teritoriului ţării, vizând circa 46 de milioane de locuitori, aproximativ două treimi din populaţie, ca măsură de combatere a celui de-al doilea val al epidemiei de COVID-19, a anunţat joi premierul francez Jean Castex, potrivit agenţiilor AFP şi EFE.

”Să o spunem clar. Situaţia este gravă (…) Săptămânile care vin vor fi grele şi serviciile noastre sanitare vor fi puse la grea încercare”, a avertizat şeful guvernului francez în anunţul său privind extinderea interdicţiei de circulaţie, valabilă între orele 21:00 şi 06:00. Între aceste ore sunt de asemenea închise barurile, restaurantele şi magazinele în zonele unde se aplică măsura menţionată.

După un prim val care a provocat peste 30.000 de decese în primăvară, Franţa se confruntă în prezent cu un al doilea val epidemic. Numărul deceselor asociate noului coronavirus a depăşit între timp 34.000, iar în prezent 2.239 pacienţi sunt la reanimare sau la terapie intensivă.

”Dacă nu reuşim în mod colectiv să oprim epidemia, ne vom confrunta cu o situaţie dramatică şi va trebui să luăm în calcul măsuri mult mai dure”, a mai prevenit Jean Castex.AGERPRES

Italia a înregistrat 16.079 de cazuri noi de coronavirus în ultimele 24 de ore, a declarat joi Ministerul Sănătăţii, cel mai mare număr zilnic de la începutul focarului în această ţară, după ce miercuri fuseseră raportate 15.199 de cazuri, informează Reuters.

Ministerul a raportat, de asemenea, 136 de decese asociate COVID-19 joi, faţă de 127 cu o zi înainte, dar încă cu mult mai puţine decât la apogeul pandemiei din Italia – lunile martie şi aprilie, când s-a ajuns la un record zilnic de peste 900 de decese.

Până în prezent, 36.968 de oameni au murit în Italia din cauza noului coronavirus, la un total 465.726 de contaminări.

După scăderea înregistrată pe perioada verii, infecţiile s-au accelerat în ultimele câteva săptămâni. Deşi în prezent ele sunt mult mai răspândite în întreaga ţară decât în timpul primului val din Italia, regiunea cea mai afectată este încă o dată Lombardia, în jurul capitalei financiare Milano.

Joi, Lombardia a înregistrat 4.125 dintre cazurile noi raportate în Italia, în timp ce regiunea vecină, Piemont, a fost pe locul al doilea în ceea ce priveşte numărul de contagieri, cu 1.550 de cazuri.AGERPRES

Guvernul britanic a anunţat miercuri că a înregistrat aproape 27.000 de noi infectări cu coronavirus, din care 191 de decese, în ultimele 24 de ore, informează dpa.

Astfel, numărul total de contagieri a ajuns la peste 789.000 în ţară, iar cel al deceselor a depăşit 44.000, a anunţat guvernul.

Experţii presupun că există un număr mare de cazuri nedeclarate din cauza faptului că nu se fac teste.

Fiecare dintre cele patru naţiuni constitutive ale Regatului Unit decide propriile măsuri în lupta împotriva celui de-al doilea val de infecţii cu coronavirus.

Nordul Angliei, părţi din Ţara Galilor, Scoţia şi Irlanda de Nord sunt deosebit de puternic afectate.

Marea Britanie, cu aproape 67 milioane de locuitori, este una dintre ţările europene cele mai afectate de pandemia de coronavirus. Agerpres

Peste jumătate dintre IMM-urile din Europa, care împreună asigură locuri de muncă pentru două treimi din angajaţii de pe continent, se tem că nu vor supravieţui în următoarele 12 luni dacă veniturile nu îşi vor reveni, arată un sondaj publicat joi de firma de consultanţă McKinsey, transmite Reuters.

Acest sondaj a fost derulat în luna august, înainte ca explozia cazurilor de infecţie cu coronavirus în Europa să oblige guvernele să impună noi restricţii, arată amploarea pagubelor provocate de criza Covid-19.

Potrivit sondajului derulat de McKinsey & Co în rândul a peste 2.000 de IMM-uri din primele cinci economii europene (Germania, Franţa, Italia, Spania şi Marea Britanie), 55% din aceste companii se aşteaptă să îşi închidă porţile până în luna septembrie a anului următor, dacă veniturile lor vor rămâne la nivelul actual.

Dacă traiectoria actuală se menţine, unul din 10 IMM-uri se aşteaptă să depună cererea de intrare în insolvenţă în decurs de şase luni.

“Aceasta este o povară substanţială asupra sectorului financiar”, subliniază unul din autorii raportului, Zdravko Mladenov, referindu-se la doar una dintre consecinţele unei astfel de evoluţii, care ar putea conduce de asemenea la creşterea şomajului şi la diminuarea nivelului general al investiţiilor în economie.

Economiştii intervievaţi de Reuters luna trecută prognozau că economia zonei euro va înregistra o creştere de doar 5,5% anul viitor, după o cădere de aproape 8% în acest an, dar au avertizat că şi această revenire modestă este în pericol în urma unei noi răspândiri a virusului.

Întreprinderile Mici şi Mijlocii sunt firmele cu până la 250 de angajaţi. În Europa aceste firme au peste 90 de milioane de angajaţi însă talia lor mică le face vulnerabile la crizele de lichidităţi. De exemplu, în Spania 83% dintre cele 85.000 de IMM-uri care au intrat în insolvenţă începând din februarie aveau mai puţin de cinci angajaţi.

Măsurile adoptate de statele din regiune, care variază de la moratorii cu privire la insolvenţe şi vacanţe de la rambursarea împrumuturilor, au reuşit până acum să menţină mii de IMM-uri pe linia de plutire. Însă, în contextul în care o parte dintre aceste măsuri expiră în unele state, băncile centrale din Germania şi Marea Britanie se numără printre instituţiile care au tras un semnal de alarmă asupra creşterii insolvenţelor.

“Decidenţii trebuie să facă orice este nevoie pentru a ţine sub control pandemia şi consecinţele sale economice şi să nu retragă prematur măsurile de sprijin, pentru a evita greşelile făcute în perioada crizei financiare”, a subliniat recent FMI. “Pentru companii, politicile trebuie să meargă dincolo de sprijin de lichiditate şi să se asigure că firmele sănătoase dar care acum sunt insolvente pot rămâne în activitate”, a adăugat FMI, citând măsuri precum facilitarea restructurării datoriilor şi punerea la dispoziţie de capital pentru firmele sănătoase. Agerpres