Pe 6 august, creştinii ortodocşi sărbătoresc Schimbarea la Faţă. Reprezintă data la care Iisus, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob si Ioan, au urcat pe muntele Tabor ca să se roage. Potrivit Bisericii, aici, apostolii au fost învăluiţi într-un nor de lumină, în timp ce Iisus se ruga. Mai multe obiceiuri şi tradiţii legate de această zi au fost transmise în credinţa populară.

Schimbarea la față a lui Iisus Hristos (sau Transfigurarea Domnului) este un eveniment descris de Evangheliile sinoptice, în care Iisus se schimbă la față pe Muntele Tabor, (Matei 17:1-9, Marcu 9:2-8, Luca 9:28-36). Iisus devine strălucitor, vorbește cu Moise și Ilie și este numit Fiul lui Dumnezeu. Este una dintre minunile lui Iisus menționate în Evanghelii.

Și după șase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Și S-a schimbat la față, înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El. Și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L”. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte. Și Iisus S-a apropiat de ei, și, atingându-i, le-a zis: Sculați-vă și nu vă temeți. Și, ridicându-și ochii, nu au văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur. Și pe când se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: Nimănui să nu spuneți ceea ce ați văzut, până când Fiul Omului Se va scula din morți. – Matei 17:1-9.

Sărbătoarea Schimbării la Față datează de la începutul secolului al IV-lea, când Sfânta Împărăteasă Elena ctitoreste o biserică pe Muntele Tabor. Primele mențiuni ale acestei sărbători se regăsesc în cadrul unei serii de documente din prima jumătate a secolului al V-lea. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată doar mai târziu, în urma hotărârii luate de Papa Calist al III-lea, ca un mod de a-și arăta recunoștința față de creștini, deoarece aceștia au biruit împotriva turcilor în 1456 la Belgrad. În Biserica Rusă, se obișnuiește ca în această zi să se facă pomenire a tuturor celor adormiți. În alte zone, este obiceiul de a aduce struguri la biserică, urmând a fi împărțiți credincioșilor.

Schimbarea la Faţă a Domnului poartă şi numele popular de „Obrejenie” ori „Pobrejenie”, cu semnificaţia de „probozire”, adică ocărâre sau certare a oamenilor neascultători pe parcursul anului următor.

Sărbătoarea a prilejuit de-a lungul timpului apariţia a numeroase superstiţii, tradiţii, obiceiuri asociate în spaţiul popular românesc, mai ales cu transformările naturii şi oamenilor aduse de sosirea toamnei. Din 6 august, frunzele încep să se îngălbenească, apele să se răcească, păsările călătoare pornesc spre ţările calde, iar gândacii şi târâtoarele îşi caută adăpost în pământ, pregătindu-se pentru iarnă.

În această zi se interzice scăldatul. De la Probăjenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în rău. Apele, fiind de acum tot mai reci, cresc riscul îmbolnăvirilor.

În această zi nu se lucrează și la biserică se duc poame din noua recoltă, se binecuvântează și se împart.

Începând cu această zi fructele, în special strugurii și prunele, sunt bune de gustat, deoarece devin pline de dulceață și savoare, existând și o zicală în acest sens, și anume: “boabă nouă în gură veche”.

În această zi nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetele sunt sfătuite să nu se spele sau să se pieptene în această zi, pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește nici iarbă.

De asemenea, este bine să evitaţi călătoriile, deoarece se spune că vă veţi rătăci.

Despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului.

Tradiţii şi obiceiuri pentru spor şi sănătate:

– nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fi certat deoarece aşa vei fi tot anul;

– fetele nu trebuie să se pieptene deoarece podoaba capilară va stopa din creştere;

– nu se spală în această zi, deoarece o să fiţi năpădiţi de ploşniţe şi păduchi;

– femeile însărcinate, dacă vor posti în această zi, vor avea parte de o naştere uşoară şi de copii sănătoşi;

– este bine de evitat călătoriile deoarece se spune că vă veţi rătăci;

– pentru spor şi sănătate, în această zi se duc la biserică ofrande, în special struguri, care se sfinţesc şi se împart în memoria rudelor decedate.

Sursa: Alba24.ro