ECONOMIE
Schimbări majore cu privire la impozitarea în domeniul HoReCa şi a microîntreprinderilor
Regulile de impozitare aplicabile microîntreprinderilor şi societăţilor din domeniul ospitalităţii (HoReCa) se schimbă din nou din 2023, astfel că dispare impozitul specific pe suprafaţa de servire, iar societăţile vizate trebuie să analizeze în amănunt ce regim fiscal este mai favorabil.
Totodată, de anul viitor, regimul de impozitare pentru microîntreprinderi devine opţional şi scade pragul de încadrare de la un milion de euro la 500.000 euro, arată Deloitte România.
Deşi cota de impozitare devine unică (i.e. 1%), se restricţionează accesul la acest regim de impozitare pentru societăţile care realizează venituri din consultanţă şi/sau management în proporţie mai mare de 20% din veniturile totale şi se limitează la cel mult trei numărul de societăţi care aplică acest regim şi la care un acţionar poate deţine peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot.
În domeniul HoReCa, impozitul specific acestor activităţi, respectiv impozitul fix în funcţie de suprafaţa de servire, este eliminat după cinci ani de la apariţia sa, perioadă în care au fost multe incertitudini legate de modul de aplicare (de la delimitarea veniturilor şi cheltuielilor pentru a stabili impozitul specific sau pe profit, la aplicarea facilităţii privind sponsorizările etc.).
Astfel, de la 1 ianuarie 2023, companiile din industria ospitalităţii vor putea opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor sau pentru aplicarea impozitului pe profit.
Schimbări majore cu privire la impozitarea în domeniul HoReCa şi a microîntreprinderilor: Ce sistem va avantaja companiile mari
Interesant este însă că, deşi pentru toate celelalte categorii de contribuabili, regimul de microîntreprindere este plafonat la 500.000 de euro cifră de afaceri, pentru HoReCa această limită nu se aplică. Prin urmare, chiar dacă depăşesc acest plafon, companiile din HoReCa pot opta pentru plata unui impozit de 1% din cifra de afaceri. Acest sistem, desigur, va avantaja companiile mari.
Iniţiatorii actului normativ susţin că măsura era necesară având în vedere că, „din analiza efectelor aplicării măsurii (n.r. impozitul specific), a rezultat faptul că aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicată pentru un număr redus de contribuabili”. Totodată, aceştia estimează că impactul acestor modificări va fi unul pozitiv, „dat fiind faptul că, prin aplicarea regimului privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, aceştia beneficiază, astfel, de un sistem de impunere simplificat”.
Într-adevăr, contribuabilii din industria HoReCa ce vor alege acest mod de impozitare vor determina mult mai simplu impozitul datorat decât cei care aplică impozitul pe profit, fapt ce va simplifica şi activitatea de control, dat fiind că autorităţile verifică mai uşor baza de impozitare în cazul microîntreprinderilor.
Schimbări majore cu privire la impozitarea în domeniul HoReCa şi a microîntreprinderilo: Analiză efectuară înainte de alegerea regimului fiscal
Pe de altă parte, înainte de alegerea regimului fiscal, trebuie efectuată o analiză care sa aibă în vedere toate aspectele relevante, cum ar fi existenţa pierderilor fiscale, impozitul cu reţinere la sursă ce ar putea fi datorat, având în vedere neclarităţile legate de aplicarea Directivei privind Dobânzile şi Redevenţele şi a Tratatelor de evitare a dublei impuneri sau aplicabilitatea regulilor privind preţurile de transfer.
În concluzie, societăţile care au fost supuse până acum acestor forme de taxare, respectiv impozitul pe venit (şi acum nu mai îndeplinesc condiţiile necesare) sau cel specific, trebuie să analizeze opţiunile pe care le au la dispoziţie pentru a alege regimul cel mai favorabil pentru activitatea desfăşurată.
(sursa: Mediafax)
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
FOTO. Clujenii din Gârbău și Aghireșu vor avea accese noi, betonate, la casele de pe marginea drumului județean
Horoscop de weekend 20-21 aprilie: Sfârșit de săptămână benefic pentru majoritatea zodiilor. Sfaturi pentru două zile minunate
Radare de weekend în județul Alba: Lista drumurilor pe care se vor afla echipaje de poliție
FOTO. Aurelia Cristea și Alexandru Cordoș și-au LANSAT candidaturile din partea PSD la Primăria Cluj-Napoca și șefia CJ Cluj
ACCIDENT cu trei mașini la Bucea, în Cluj. O femeie de 71 de ani a necesitat îngrijiri MEDICALE
FOTO. Mihai Enache (AUR): ”Coaliția terorii PSD-PNL continuă abuzurile la adresa AUR!”
FOTO. Clujean de 28 de ani, REȚINUT pentru FURT de biciclete. Sfaturile Poliției
