Urşii polari şi narvalii folosesc de până la patru ori mai multă energie pentru a supravieţui din cauza pierderilor importante ale masei de gheaţă din Arctica, potrivit unui studiu citat miercuri de The Guardian.

Odată perfect adaptaţi pentru viaţa în mediul polar, aceşti prădători de vârf se confruntă cu dificultăţi pe măsură ce habitatele lor se micşorează, iar adaptările lor unice devin mai puţin potrivite pentru o regiune arctică cu din ce în ce mai puţină gheaţă, conform cercetătorilor.

Mamiferele sunt adaptate fiziologic să utilizeze cât mai puţină energie. Urşii polari sunt în primul rând vânători care “stau şi aşteaptă”, adaptaţi la prinderea focilor prin copci pentru respiraţie, iar narvalii au evoluat astfel încât să se poată scufunda la adâncimi mari pentru a captura prada fără a face mişcări rapide. În prezent, însă, aceste vieţuitoare trebuie să depună mai mult efort pentru a supravieţui, potrivit unui articol de publicat în Journal of Experimental Biology.

Urşii polari se hrănesc în principal cu grăsime bogată în energie de la foci, însă această sursă de hrană este mai greu de găsit. Gheaţa marină pe care vânează s-a micşorat cu 13% în fiecare deceniu după 1979.

Studiile arată că urşii polari înoată acum în medie trei zile pentru a găsi foci sau pentru a căuta surse de hrană terestre cu densitate mai mică de energie, fiind nevoiţi să se deplaseze pe distanţe mai mari. Este puţin probabil ca resursele terestre să compenseze declinul oportunităţilor de hrănire cu foci, ceea ce înseamnă că urşii polari sunt semnificativ mai vulnerabili la foamete.

“Un urs polar ar trebui să consume aproximativ un ren şi jumătate, 37 de păstrăvi arctici, 74 de gâşte de zăpadă, 216 ouă de gâscă de zăpadă (adică 54 de cuiburi cu patru ouă fiecare) sau trei metri de fructe arctice pentru a egala energia digerabilă disponibilă în grăsimea unei foci adulte”, au notat cercetătorii.

Narvalii sunt înotători de anduranţă care pot atinge adâncimi de 1.500 de metri în căutarea halibutului de Groenlanda, prada lor preferată. Ei au nevoie de copci pentru respiraţie accesibile, însă gheaţa suferă modificări rapide şi se mişca în moduri noi, ceea ce înseamnă că aceste găuri disponibile s-au schimbat şi, în unele cazuri, au dispărut.

“Lumea arctică este mult mai imprevizibilă acum pentru aceste animale”, a declarat Terrie Williams, coautoare a studiului, de la departamentul de ecologie şi biologie evolutivă al Universităţii din California, Santa Cruz. “Cu o cantitate finită de oxigen în muşchii şi sângele lor, constatăm ca narvalii îşi calculează viteza, adâncimea şi durata scufundărilor pentru a se potrivi cu capacitatea rezervoarelor lor interne de oxigen. Un calcul greşit ar putea conduce la înec”, a explicat ea.

Criza climatică determină, de asemenea, schimbarea migraţiei lor şi deschiderea regiunilor arctice către activităţile industriale, care încalcă teritoriile narvalilor. Balenele ucigaşe, un alt prădător de vârf, s-au alăturat ecosistemului marin arctic şi se ştie că acestea atacă şi ucid narvali.

Studiul coroborează o serie de lucrări de cercetare pentru a înţelege mai bine modul în care populaţiile prădătorilor de vârf tradiţionali din Arctica se vor reduce. “Am vrut să rezumăm ceea ce ştim despre fiziologia acestor animale… am observat într-adevăr o mulţime de similarităţi între ele”, a spus Anthony Pagano, coautor al studiului, de la institutul de cercetare în domeniul conservării de la San Diego Zoo Global.

Declinul urşilor polari şi al narvalilor va avea probabil un efect de recul asupra altor mamifere dependente de gheaţă şi asupra prăzii lor, ducând la “schimbări rapide în întregul ecosistem marin arctic”, au subliniat cercetătorii.

Mamifere precum beluga, vulpile arctice şi boii moscaţi sunt susceptibili la a fi vulnerabili la schimbări similare.

Cercetarea confirmă modelele existente care prezic o reducere globală a populaţiei de de urşi polari cu între o treime şi două treimi până la sfârşitul secolului.

“Trebuie să ne reducem amprenta de carbon folosind fiecare fărâmă de ingeniozitate umană. Dacă nu din alt motiv, măcar pentru faptul că o lume fără urşi polari şi fără narvali ar fi un loc mai trist”, a spus Williams. AGERPRES

Parlamentul israelian a autorizat miercuri Ministerul Sănătăţii să comunice altor autorităţi identitatea persoanelor nevaccinate împotriva noului coronavirus, suscitând îngrijorări în ceea ce priveşte respectarea vieţii private a cetăţenilor care refuză să se vaccineze, informează AFP.

O lege adoptată cu 30 de voturi pentru şi 13 împotrivă le dă autorităţilor locale, directorului general al Ministerului Educaţiei şi unor membri ai Ministerului Afacerilor Sociale posibilitatea de a cere să le fie comunicate numele, adresele şi numerele de telefon ale persoanelor nevaccinate.

Scopul acestei legi, valabilă trei luni sau până când pandemia va fi declarată încheiată, este de a “permite acestor organisme să încurajeze oamenii să se vaccineze, adresându-se lor personal”, potrivit unui comunicat al parlamentului israelian.

Israelul a administrat cele două doze de vaccin Pfizer/BioNTech unui număr de trei milioane de persoane, o treime dintre cei aproximativ nouă milioane de locuitori ai săi.

Statul israelian şi-a redeschis duminică centrele comerciale şi comerţul stradal pentru întreaga populaţie, în cadrul celei de-a treia ieşiri din carantină de la începutul epidemiei de COVID-19. Însă, dacă anumite locuri sunt deschise pentru toţi, altele sunt accesibile doar persoanelor dotate cu o “insignă verde”, semn că ele au primit a doua doză de vaccin în urmă cu cel puţin o săptămână sau că s-au recuperat după boala COVID-19.

Însă această preţioasă “cheie de acces” este criticată de o parte a populaţiei, care vede în aceasta o formă de discriminare a persoanelor nevaccinate.

În cadrul dezbaterilor parlamentare de miercuri, lidera Partidului Laburist, Merav Michaeli, l-a acuzat pe premierul Benjamin Netanyahu că “neagă dreptul cetăţenilor la confidenţialitate asupra informaţiilor lor medicale”.

Comunicatul Knessetului (parlamentul) afirmă că informaţiile personale nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cel de a-i încuraja pe oameni să se vaccineze.

Deputatul Haim Katz, din partidul de dreapta Likud al premierului, a apărat legea, descriind-o drept “un mijloc de a promova vaccinarea”.

Peste 760.000 de cazuri de COVID-19 au fost înregistrate oficial în Israel de la începutul pandemiei, dintre care mai mult de 5.600 de decese.AGERPRES

Peste 73% dintre cazurile de infecţie cu noul coronavirus au fost înregistrate în perioada 8-21 februarie în zone urbane, arată o analiză elaborată de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) privind evoluţia epidemiei.

Potrivit sursei citate, 73,3% dintre cazurile de infecţie s-au înregistrat între 8 -21 februarie în mediul urban, iar 26,7% în rural.

În ceea ce priveşte numărul total de cazuri înregistrate în perioada 8-21 februarie, 50,3% au fost în doar 12 municipii.

La data de 23 februarie, din totalul cazurilor confirmate (în perioada 8 – 21 februarie) în grupa de vârsta 0-19 ani, 2,9% erau internaţi în secţii (din care 44,7% cu forme uşoare sau asimptomatici) şi 0,2% erau internaţi în secţii de ATI.

“În perioada următoare este posibil să se observe un impact indirect datorat faptului ca 97% din cazurile din grupa 0-19 ani sunt izolate la domiciliu. Este posibil ca aceste cazuri să transmită infecţia la persoanele adulte din aceeaşi locuinţă, iar acestea, în funcţie de vârstă şi comorbidităţi, să prezinte forme de boală care să necesite spitalizare”, avertizează INSP.

Conform sursei citate, observarea creşterii numărului de cazuri nu poate fi pusă pe seama răspândirii în comunitate a variantei de virus din Marea Britanie.

“Era de aşteptat că deschiderea şcolilor va introduce un nivel sporit de mobilitate şi interacţiune suplimentare în cadrul comunităţilor, ceea ce va afecta situaţia epidemiologică. La acestea se adaugă şi redeschiderea în unele zone a activităţilor operatorilor economici din domeniul horeca, jocuri de noroc şi cultură, precum şi probabil o relaxare la nivel individual în ceea ce priveşte măsurile de protecţie şi a interacţiunilor, datorată “oboselii pandemice””, se afirmă în analiză. AGERPRES

Ghidul contribuabililor care realizează venituri din premii și jocuri de noroc a fost publicat miercuri pe site-ul ANAF, a anunțat Ministerul Finanțelor.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, persoanele fizice care realizează venituri din premii și jocuri de noroc atât din România, cât și din străinătate, au obligația să declare veniturile și să plătească impozite la bugetul general consolidat.

Astfel, veniturile din premii reprezintă veniturile obținute din concursuri și din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.

„În această categorie intră veniturile în bani și/sau în natură, cum ar fi: premii de orice fel acordate oamenilor de cultură, știință și artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naționale sau internaționale, concursuri pe meserii sau profesii; premii în bani și/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști prevăzuți în legislația în materie, pentru rezultatele obținute la competiții sportive interne și internaționale”, se arată în comunicat.

Conform acestuia, premiile de tipul unor bonusuri care sunt acordate salariaților nu se încadrează la venituri din premii din punctul de vedere al impozitării, fiind asimilate veniturilor de natură salarială.

De asemenea, veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile și serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot.

„Obligația calculării, reținerii și plății impozitului le revine organizatorilor/plătitorilor de venituri. Impozitul calculat și reținut în momentul plății este impozit final pentru care nu se depune declarația unică. Pentru veniturile din premii și jocuri de noroc nu se datorează contribuții sociale”, au mai precizat reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Persoanele fizice cu domiciliul în România sau cele nerezidente care au declarat centrul intereselor vitale în România și care realizează venituri din premii și jocuri de noroc din străinătate au obligația să le declare în România și să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui în care s-au realizat veniturile. Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru același venit și în decursul aceleiași perioade impozabile, sunt supuși impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât și în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în condițiile legislației, a mai transmis Ministerul.

Sursă: Mediafax