Connect with us

ECONOMIE

SCUMPIRI la mărfurile alimentare cu 5,57%, la servicii cu 3% și la mărfurile nealimentare cu 0,88%, în luna iulie

Publicat



bani

În luna iulie, rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,8%, de la 2,6% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,57%, serviciile cu 3% iar mărfurile nealimentare cu 0,88%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

“Preţurile de consum în luna iulie 2020, comparativ cu luna iulie 2019, au crescut cu 2,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2019 – iulie 2020) faţă de precedentele 12 luni (august 2018 – iulie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,2%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,1%”, se arată în comunicatul INS.

Rata anuală a inflaţiei IPC pentru sfârşitul anului curent şi al anului viitor este prognozată la 2,7% şi, respectiv, la 2,5%, potrivit Raportului asupra inflaţiei publicat de Banca Naţională a României.

“Contribuţia estimată a modificării impozitelor indirecte este de 0,2 puncte procentuale la sfârşitul anului curent şi de 0,4 puncte procentuale la finele celui viitor. Rata medie anuală a inflaţiei IPC îşi va continua parcursul descendent din prima jumătate a anului curent, dar într-un ritm mai atenuat, fiind anticipată să atingă 2,5% la orizontul proiecţiei, trimestrul II 2022”, se menţionează în raport.

Potrivit BNR, comparativ cu Raportul anterior, revizuirile pentru rata anuală a inflaţiei IPC sunt minore. Valoarea anticipată pentru finele anului curent este mai redusă cu 0,1 puncte procentuale, în condiţiile reevaluării descendente a contribuţiei componentelor exogene ale coşului de consum, care contrabalansează proiectarea la acest orizont a unor valori uşor mai ridicate în cazul inflaţiei de bază. Pentru finele anului viitor, prognoza este similară celei precedente.AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Peste jumătate din românii din diaspora trimit bani familiei înainte de Paște

Publicat

Arhivă Foto

Aproximativ 57% dintre utilizatorii români aflați în străinătate efectuează în această lună transferuri de bani către România, potrivit datelor companiei de transferuri internaționale de bani TransferGo.

De asemenea, în primul trimestru al 2020, numărul transferurilor către România a crescut cu peste 70% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Restricțiile și limitările de călătorie în vigoare la acest moment și cauzate de contextul sanitar internațional, contribuie de asemenea la numărul mare de transferuri către țară, românii din diaspora fiind nevoiți să petreacă sărbătorile departe de cei dragi în acest an.

Motivul principal pentru care românii trimit bani în mod regulat este acela de a își susține familia și rudele rămase în țară – în proporție de 70%. Pe lângă acesta, un motiv important pentru 25% dintre români este cel de a economisi într-un cont din România, în perspectiva asigurării unui trai decent la întoarcerea în țară, iar 10% dintre români au declarat că fac transferuri pentru a își achita datoriile pe care le au la bănci în țară și a își asigura astfel un viitor cu mai puține griji.

Pe plan local, TransferGo este prezent din 2015, iar în luna ianuarie a acestui an, compania a raportat o creștere de 50% a fluxului de bani pentru România, precum și un grad de utilizare a aplicației de peste 80%.

TransferGo a fost înființată în 2012 de patru lituanieni, iar sediul central se află în Londra, Marea Britanie. În prezent, compania are birouri și în Vilnius, Berlin, Istanbul și Varșovia. TransferGo numără peste 2,5 milioane de clienți din întreaga lume.

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe

ECONOMIE

APIA primeşte cereri de plată pentru motorina utilizată în agricultură

Publicat

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că primeşte cereri de plată pentru rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente trimestrului întâi al acestui an, potrivit unui comunicat remis, marţi, AGERPRES.

Având în vedere faptul că ultima zi de depunere al cererilor de plată este 30 aprilie 2021, iar aceasta este zi nelucrătoare, termenul de depunere se prelungeşte până pe data de 4 mai 2021 inclusiv, în conformitate cu prevederile art.12 din Regulament Delegat UE nr. 640/2014 şi ale Codului de Procedură Civilă: “În cazul în care data limită de depunere a unei cereri de ajutor, a unei cereri de sprijin, a unei cereri de plată sau a altor declaraţii sau a oricăror documente justificative sau contracte sau data limită pentru modificări aduse cererii unice sau cererii de plată este o zi de sărbătoare legală, o sâmbătă sau o duminică, termenul limită se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.”

Cererile se transmit prin mijloace electronice la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoţite de o serie de documente.

Pentru sectorul vegetal sunt necesare: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate la lucrări mecanizate, aferente perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr.9(OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; documente care dovedesc cantitatea de ciuperci produsă, după caz; d) documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

În cazul sectorului zootehnic, documentele necesare sunt: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru sectorul zootehnic, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 (OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare; copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; situaţia privind calculul efectivului rulat/efectivului mediu realizat, întocmită de beneficiar şi vizată de medicul împuternicit de liberă practică, după caz, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 10 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie de pe cererea depusă de către apicultori la consiliul local în vederea asigurării acestora de vetre de stupină temporare sau permanente; documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

Pentru sectorul îmbunătăţiri funciare se cer: situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină utilizate pentru irigaţii, aferentă perioadei pentru care solicită acordarea ajutorul de stat prin rambursare, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 9 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor/bonurilor fiscale de cumpărare a motorinei emise de vânzător pe numele solicitanţilor; situaţia centralizatoare a cantităţilor de apă pentru irigaţii, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 11 ( OMADR nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare); copie a facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar/procesul-verbal de confirmare a volumului de apă livrat pentru irigaţii, întocmit de către orice furnizor de apă de irigaţii; e) situaţia suprafeţelor irigate, pe structuri de culturi, aferentă perioadei pentru care se solicită ajutorul de stat; documente justificative dacă au intervenit modificări faţă de cererea de acord pentru finanţare.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însuşite prin semnătură şi vor purta sintagma “conform cu originalul”.

În conformitate cu HG nr. 409/2021 “Pentru anul 2021, diferenţa dintre nivelul de 1.674,55 lei/1.000 litri al accizei prevăzut la nr. crt.12 din Anexa nr. 1 de la titlul VIII “Accize şi alte taxe speciale” din Codul fiscal aprobat prin Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, actualizat conform art. 342 alin. (1) din acelaşi act normativ şi rata accizei reduse prevăzută la alin. (21), care este în cuantum unitar de 1,572 lei/litru se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare”. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Euro a urcat la un nou maxim istoric

Publicat

fonduri europene

 Euro a atins luni un nou maxim istoric, la 4,9261 lei, după cel atins la finele lunii martie, de 4,9251 lei.

Față de cursul de vineri, euro a crescut cu doar 0,04%

La începutul lunii martie, euro era cotat la 4,8744 lei.

Dolarul american a scăzut la 4,0937 lei, de la 4,1120 lei, iar francul elvețian a crescut la 4,4797 lei. Gramul de aur a crescut la 235,3486 lei, de la 233,8266 lei în ședința precedentă.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul Economiei anunță că se va elimina, din nou, ”infama” declaraţie de beneficiar real

Publicat

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, a discutat vineri cu ambasadorul Austriei în România, Isabel Rauscher, despre bunele practici ale Austriei în ce priveşte mediul de afaceri, iar unul dintre subiectele principale a fost “infama declaraţie de beneficiar real: o sarcină birocratică inutilă şi exagerată împotriva antreprenorilor”.

“Ieri am avut o întâlnire cu doamna Isabel Rauscher, ambasadorul Austriei în România. Ne-am întâlnit pentru a discuta bunele practici ale Austriei în ce priveşte mediul de afaceri, mai ales în relaţia dintre antreprenori şi autorităţile statului.

Unul dintre subiectele principale pe care le-am discutat a fost infama declaraţie de beneficiar real: o sarcină birocratică inutilă şi exagerată împotriva antreprenorilor, prin care îi obligăm să declare, în aproape 10 pagini, informaţii pe care statul le are deja. Anul trecut am eliminat această declaraţie inutilă (prin legea 108/2020), însă a fost reintrodusă recent în parlament. Pretextul? Temerea de un aşa-zis infringement.

Adevărul este că nu există nici un infringement, iar legea prin care am eliminat declaraţiile inutile anul trecut nu a reinventat roata: a preluat bunele practici ale altor ţări, care nu mută răspunderea şi povara pe antreprenori şi nu implementează directivele în cel mai leneş şi draconic mod posibil”, a scris, sâmbătă, ministrul Economiei pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că intenţionează să implementeze cât mai multe reforme în sprijinul antreprenorilor din România, iar Austria este un exemplu de bune practici în acest sens.

“Austria este un astfel de exemplu de bune practici, plasându-se la peste 25 de poziţii în faţa României la uşurinţa de a face afaceri, conform Băncii Mondiale. Vrem să implementăm cât mai multe reforme în sprijinul antreprenorilor din România şi vrem să învăţăm de la cei mai buni. Suntem norocoşi să avem astfel de parteneri în Europa şi nu există nici un motiv pentru care România să nu adopte modelele lor, dovedit mai bune. Iar declaraţia de beneficiar real este un exemplu perfect. Vom reveni asupra legii şi vom elimina din nou această povară inutilă”, a precizat Năsui.

De asemenea, şeful de la Economie a anunţat în aceeaşi postare că a publicat stadiul plăţilor pentru IMM Recover şi pentru Start-up Nation, menţionând că nu există finanţare pentru 500 de milioane de euro din aceste măsuri.

“Tot ieri am publicat stadiul plăţilor pentru IMM Recover şi pentru Start-up Nation. După cum ştiţi, în fiecare vineri, publicăm transparent şi deschis toate informaţiile legate de aceste plăţi. Asta înseamnă normalitate. Toate le regăsiţi aici: https://bit.ly/32nKh4w, https://bit.ly/3dohG5d şi https://bit.ly/3mTqtPQ. Încă nu avem finanţare pentru 500 de milioane de euro din aceste măsuri. Până când se programează React-EU, sau altă facilitate europeană din care să finanţăm aceste măsuri, ritmul va încetini în săptămânile următoare. Aceste măsuri ar fi trebuit să aibă finanţare în momentul în care au fost începute. Adică anul trecut. N-au avut. Situaţia aceasta am explicat-o în luna ianuarie când împreună cu Cristian Ghinea căutam (şi vom găsi) soluţii pentru finanţarea promisiunilor”, a mai scris ministrul Economiei pe reţeaua de socializare. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate