Connect with us

ECONOMIE

Se anunță noi scumpiri. Preşedintele Sindalimenta: Producătorii vor încerca să păstreze cât pot preţurile actuale

Publicat

cumparaturi

Producătorii români vor păstra, cel puţin în această perioadă, preţurile actuale la alimente, oricum majorate deja cu 15-20%, chiar dacă înregistrează costuri suplimentare şi influenţe semnificative din cauza scumpirii energiei, gazelor naturale şi a nutreţurilor, însă, începând de anul viitor, va exista cu siguranţă o actualizare a acestor preţuri, susţine preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta, Dragoş Frumosu.

„Oricum la o parte din alimente preţurile au crescut. Nu este sfârşitul şi sigur nu este o veste bună. La pâine şi produse de panificaţie preţurile au crescut cam cu 15-20%, la uleiul de floarea soarelui în jur de 20%, la lactate 4-5 procente. La carnea de porc încă nu s-a întâmplat nimic, pentru că mai erau stocuri. Discutăm în primul rând despre carnea de porc din import, pentru că noi importăm cam 80 chiar 85%. Având în vedere fenomenele care au fost în Germania şi în alte state europene referitoare la pesta porcină africană şi având cantităţi destul de mari, (…) s-a exportat carne de porc, începând de acum câteva luni, chiar sub preţul de cost al fermierilor români. Acest lucru i-a încurcat teribil de tare pe fermierii noştri care şi aşa se chinuiesc să trăiască, să rămână la suprafaţă, dar fenomenul nu a putut fi oprit, pentru că discutăm de o piaţă liberă. Probabil o creştere la carnea de porc s-ar putea vedea abia după 1 ianuarie şi va fi cam de 10%, pentru că orice majorare a preţurilor pe fondul puterii de cumpărare scăzute a românilor va conduce la scăderea vânzărilor”, a declarat, pentru AGERPRES, Dragoş Frumosu.

Acesta susţine că şi în cazul preparatelor o cantitate importantă de carne de porc ce provine din import vine pe ultima perioadă în urma procesului de congelare şi are un preţ mai redus.

„Fiind congelată carnea, venind în ultima perioadă a procesului de congelare, sigur că ea are şi un preţ mai redus”

„Fiind congelată carnea, venind în ultima perioadă a procesului de congelare, sigur că ea are şi un preţ mai redus. Este şi unul dintre motivele pentru care noi nu reuşim să ne ridicăm cu porcii din fermele româneşti. Sigur, mai sunt şi alte cauze, respectiv subvenţia, care este mai mică pentru noi, şi nu numai: evident creşterea preţurilor la tot ceea ce înseamnă energie electrică, gaze, nutreţuri, inputuri”, a explicat el.

În opinia sa, producătorii vor încerca să păstreze „cât pot” preţurile actuale la alimente, deşi în unele sectoare influenţa majorării preţurilor la energie, combustibili şi nutreţuri în costuri este şi de 60%.

„Din discuţiile pe care le-am avut deja cu anumiţi producători, cam toţi încearcă, de fapt, în afară de scumpirile care există deja, să păstreze preţul cât pot. Nu putem să băgăm mâna în foc pentru comercianţi, cu toate că şi ei au cheltuieli suplimentare în perioada următoare cu energia, transportul, combustibilul. Efectele creşterii preţurilor la energie, gaze, combustibili, nutreţuri ar putea conduce la creşteri destul de mari.

Influenţa acestor preţuri într-un kilogram de carne de pasăre se duce undeva spre 60%

De exemplu, influenţa acestor preţuri într-un kilogram de carne de pasăre se duce undeva spre 60%. Dacă discutăm de carnea de pasăre şi nu de fermele mici, ci de fermele mari şi chiar de abatoare, cel puţin 2-3 abatoare s-ar putea la nivel naţional să se închidă după aceste efecte negative, desigur, dacă nu se iau anumite măsuri care să le sprijine puţin să reziste. Este evident că se încearcă cât se poate această menţinere a preţurilor. Cu scumpirile care au fost, mai mult ca sigur că ele vor fi actualizate undeva începând cu 1 februarie”, a subliniat Dragoş Frumosu.

Potrivit sursei citate, ianuarie este o lună mai slabă în vânzări la carne şi preparate din carne

Potrivit sursei citate, ianuarie este o lună mai slabă în vânzări la carne şi preparate din carne, deoarece oamenii mai au rezerve după achiziţiile făcute în preajma sărbătorilor, dar de la 1 februarie tot ceea ce înseamnă aceste influenţe în costurile unui produs alimentar se vor resimţi mult mai mult.

„Eu cred că în panificaţie, în afară de creşterea de 15-20% până în acest moment, se va adăuga mai mult ca sigur 10-15% şi aici creşterile reale, influenţate de tot ceea ce se întâmplă, conduc undeva spre 60%. Este foarte mult. Dacă urmărim evoluţia din anii anteriori a preţului la produsele alimentare – şi mă refer strict la producătorii români – aceştia nu au scumpit decât în momentul în care nu au mai putut respira. Ori, lucrul acesta se va întâmpla categoric după 1 ianuarie”, a explicat liderul Sindalimenta.

Frumosu susţine că statul ar trebui să ia nişte măsuri de compensare, care să anuleze o parte din aceste creşteri de preţuri, făcând referire în primul rând la anumite măsuri de relaxare fiscală, precum reducerea taxelor pe salarii.

„De la 1 ianuarie creşte şi salariul minim pe economie, salariu care oricum este mic pentru români”

„De la 1 ianuarie creşte şi salariul minim pe economie, salariu care oricum este mic pentru români. Există o lege a coşului minim, iar această valoare a coşului minim, care ar trebui calculată în fiecare an, astăzi are o valoare de 2.800 de lei net pe fiecare român. Pentru o familie cu doi copii, această valoare ar trebui să fie pe la 7.200, iar această creştere, pe undeva, este oarecum binevenită, dar nu este suficientă pentru asigurarea unui trai decent pentru care oamenii muncesc. Pe de altă parte, România este ţara cu unele dintre cele mai mari taxe pe salarii în momentul de faţă.

Dacă mintea guvernanţilor ar fi oarecum luminată în perioada următoare, plecând de la considerentul că trebuie făcut ceva să ieşim din această ceaţă, ar trebui să facă o analiză clară a ceea ce înseamnă reducerea taxelor pentru angajatori şi chiar angajat la salariu, pentru că înseamnă un venit net mai mare, înseamnă oxigen mai mult pentru societatea comercială. Am avut discuţii cu cei din industria alimentară, unde oamenii spun aşa: eu plătesc pentru un salariu 45%, dar în condiţiile în care s-ar reduce acest procent cel puţin jumătate l-aş da angajatului şi aş câştiga şi eu. Cred că într-un dialog cu patronatele şi cu oameni responsabili, care înţeleg situaţia socială şi economică a României, s-ar putea ajunge la o relaxare a fiscalităţii şi ar fi o primă măsură de sprijin”, a transmis Dragoş Frumosu.

Reducerea în continuare a TVA la produsele alimentare şi introducerea unor grile de impozitare

Totodată, el mai susţine reducerea în continuare a TVA la produsele alimentare şi introducerea unor grile de impozitare.

„Putem vorbi, de ce nu, de anumite grile de impozite, nu i-aş spune chiar acel impozit progresiv de care vorbeşte PSD, dar foarte mulţi angajatori plătesc o parte din angajaţi cu salariul minim pe economie şi le dau din buzunar bani în plus. Asta înseamnă o economie subterană, înseamnă muncă la negru parţial, pentru că plătesc numai o parte pe stat (statul de plată – n. r.) şi înseamnă că angajatul pierde enorm privind asigurările de sănătate pensie, şomaj etc. Dacă cineva ar face o analiză competentă vizavi de acest fenomen, ar putea trage concluzia că, dacă se reduc taxele, s-ar putea să se încaseze mai mulţi bani la bugetul statului şi să crească venitul net al românilor”, a arătat Frumosu.

În opinia sa, ar trebui îndreptată atenţia şi către micul producător, astfel încât să existe forme de a-l stimula să intre într-o formă asociativă, pentru că „singur nu rezistă pe piaţă”.

„Efectele negative la tot ceea ce se întâmplă astăzi vor fi dramatice”

„Efectele negative la tot ceea ce se întâmplă astăzi vor fi dramatice. Se vor închide afaceri mici, va creşte numărul şomerilor, statul va cheltui mai mult de la buget, dar, dacă ne îndreptăm atenţia către micul producător, mai ales pe partea de alimente şi nu numai, chiar şi pentru antreprenorii care fac anumite produse, le facilităm anumite lucruri pentru a-i stimula să se asocieze. (…) Nu-i dau producătorului bani, îi dau asociaţiei să îi dea membrului ei, care e producător, şi atunci omul zice: dacă iau banii, produc mai mult, vând mai mult şi pe o perioadă mai îndelungată, dar dacă vreau să-i primesc trebuie să intru în asociaţie. Este un exemplu. Stând de vorbă cu reprezentanţii asociaţiilor se pot găsi o groază de oportunităţi, numai să vrem să le facem”, a menţionat liderul sindical.

Nu în ultimul rând, preşedintele Sindalimenta a subliniat importanţa măsurilor legate de plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale, dar şi găsirea unor soluţii pentru sistemul energetic din România, „unde nu s-a investit absolut nimic în ultimii 30 de ani”.

„Acum 20 de ani exportam energie electrică, iar acum importăm 50-60%”

„Acum 20 de ani exportam energie electrică, iar acum importăm 50-60%. În două-trei domenii majore ale economiei dacă am investi, mai mult ca sigur în câţiva ani am discuta altfel, şi acestea ar fi agricultura, energia, apele, de ce nu, şi turismul. Legat de fondurile europene, măsurile pe care noi dorim să primim bani, să accesăm fonduri ca să ne dezvoltăm, ar trebui discutate la fel cu ONG-urile, cu societăţile comerciale, sunt măsuri pe care sunt accesate fonduri europene, dar rezultatul final nu este cel dorit.

Mai mult decât atât, sunt îngreunate anumite lucruri sau vin cu nişte indicatori finali care te blochează şi atunci foarte multe ONG-uri se gândesc mai mult dacă să acceseze sau nu. Domeniul antreprenoriatului ar trebui foarte mult dezvoltat, pentru că, până la urmă, ridică nivelul de trai al fiecărei familii şi aduce cei mai mulţi bani la buget”, a conchis preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară Sindalimenta, Dragoş Frumosu. Agerpres


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Mașinile de lux nu au cunoscut pandemia

Publicat

masina

Aflate la vârful unei pieţe auto paralizate de criza sanitară, automobilele de lux precum Rolls-Royce, Bentley sau Bugatti au cunoscut un an 2021 record, în frunte fiind vânzările de SUV-uri, aceste vehicule care seamănă că un automobil de teren dar cu performanţe apropiate de cele ale unei berline, informează AFP.

Constructorul britanic de automobile de lux Rolls-Royce, o divizie a grupului german BMW, a reuşit în acest an să îşi depăşească recordul istoric care data din 2019, în condiţiile în care a vândut un număr fără precedent de 5.586 de automobile. Clienţii înstăriţi s-au îngrămădit să cumpere noul coupe Ghost şi noul SUV Cullinan, care au un preţ de pornire de 300.000 de euro.

Rivalii Bentley şi Lamborghini (ambele mărci controlate de grupul Volkswagen) au stabilit şi ei noi recorduri de vânzări în acest an, cu 14.659 respectiv 8.405 de vehicule vândute la nivel mondial în 2021, în special graţie SUV-urilor Bentayga şi Urus, care se comercializează pentru aproximativ 200.000 de euro.

De asemenea, constructorul de supercaruri Bugatti a salutat ceea ce a numit „cel mai bun an din istoria companiei”, cu 150 de automobile comandate, fiecare pentru un preţ de aproximativ trei milioane de euro.

„Peste tot este la fel: după criză, bogaţii sunt mai bogaţi iar săracii sunt mai săraci. Segmentele de lux şi cele premium au rezistat mai bine decât segmentul generalist”, comentează Adolfo De Stefani Cosentino, preşedintele Federaţiei italiene a concesionarilor de automobile (Federauto)..

„Sunt foarte mulţi bani care sunt gata să fie cheltuiţi. Am fost impresionat de numărul clienţilor care ne-au mărturisit că graţie Covid au înţeles că ar putea muri mâine şi că acum este momentul în care trebuie să profite de viaţă”, a mărturisit directorul general de la Rolls-Royce, Torsten Muller-Otvos într-un interviu acordat AFP în luna mai a anului trecut.

La nivel general însă, în paralel cu criza sanitară, industria auto mondială a fost lovită de o penurie de componente, în special semiconductori, care a forţat producătorii să reducă activitatea deşi carnetele lor de comenzi erau pline. Potrivit firmei de consultanţă PwC, criza de semiconductori a împiedicat producţia a 9,5 până la 11 milioane de vehicule la nivel mondial în 2021.

În schimb, pe segmentul premium, grupul auto german BMW a înregistrat un an 2021 record cu 2,2 milioane de automobile vândute, în special în China şi SUA. Rivalul german Mercedes-Benz a înregistrat o scădere de 5% a vânzărilor globale, din cauza penuriei de semiconductori, însă divizia sa de automobile sportive AMG şi marca de lux Maybach au raportat o explozie a vânzărilor.

„Doar cele mai cerute vehicule au fost produse. Constructorii de automobile premium au fost astfel dispuţi să cumpere componentele mai scumpe”, a subliniat José Baghdad, responsabil pentru sectorul auto la PwC.

În plus, boom-ul produselor de lux nu s-a limitat la vehiculele pe patru roţi: producătorul italian de motociclete Ducati a reuşi în 2021 să stabilească un nou record de vânzări cu peste 60.000 de exemplare comercializate la nivel global.

Un alt fenomen marcat pentru sectorul auto, electrificarea, a început să afecteze şi segmentul de lux, atât „ca un nou suflu cât şi ca o adevărată provocare”, subliniază José Baghdad. „Unul din punctele de atracţie ale mărcilor premium era motorizarea, cu o putere şi o sonoritate deosebită. Prin trecerea la motoarele electrice, va fi mai dificil să le deosebim”, spune José Baghdad.

Un exemplu este constructorul german de automobile sportive Porsche (care a înregistrat şi el un an 2021 record cu peste 300.000 de vehicule vândute), în cazul căruia legendarul model 911 a fost depăşit de berlina electrică Taycan, pentru care vânzările s-au dublat comparativ cu 2020. AGERPRES

Sursă foto: wired.it

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Bursa de la Bucureşti a câştigat 5,2 miliarde de lei din capitalizare în această săptămână

Publicat

bani lei.jpg

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a câştigat 5,2 miliarde de lei din capitalizare, respectiv 2,22%, în această săptămână, iar valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat o creştere cu 110%, în comparaţie cu săptămâna anterioară.

Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 239,581 miliarde de lei în perioada 10 – 14 ianuarie, de la 234,363 miliarde de lei consemnate în săptămâna 3 – 7 ianuarie 2022.

Tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 273,888 milioane de lei în această săptămână, în urcare de la 129,897 milioane de lei, în perioada anterioară.

Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost vineri, 14 ianuarie, când s-a înregistrat un rulaj de 73,727 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, marţi, 11 ianuarie, cu o valoare a tranzacţiilor de 32,651 milioane de lei.

Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti – BET – a închis săptămâna la 13.681,92 de puncte.

Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, generând tranzacţii de 65,260 milioane de lei şi o creştere a preţului cu 4,59%.

În topul tranzacţiilor se mai află titlurile BRD, cu schimburi de 48,134 milioane lei (+11,48%), urmate de acţiunile OMV Petrom, cu tranzacţii de 31,040 milioane de lei (-0,20%).

Cele mai semnificative creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Carbochim (+97,62%), cele ale Altur (+20%) şi titlurile Sphera Franchise Group (+15,48%).

La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acţiunile Electroaparataj, care au înregistrat un declin de 12,50%, urmate de cele ale Comcm (-9,55%) şi ale Sinteza (-6,82%). AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Rata anuală a inflaţiei a urcat în decembrie 2021 la 8,2%. Gazele s-au scumpit cu 51%

Publicat

Rata anuală a inflaţiei a urcat în decembrie 2021 la 8,2%, după ce intrase în noiembrie pe un uşor trend descendent, coborând la 7,8%, de la 7,94% cu o lună înainte, arată datele publicate vineri de INS, informează Ziarul Financiar.

Creşterea a fost susţinută de avansul de 10,7% al preţurilor mărfurilor nealimentare, în timp ce alimentele s-au scumpit cu 6,7%. În cazul serviciilor, preţurile au crescut cu 4,4% faţă de decembrie 2020.

Comparativ cu luna noiembrie 2021, preţurile de consum au crescut cu 0,7% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a crescut constant în ultimul an, de la 2,1% în noiembrie 2020, la 3% în ianuarie 2021, 5% în iulie 2021 şi 7,9% în octombrie.

Dinamica ei a fost influenţată în mare parte de evoluţia preţurilor din sectorul energetic, tarifele la gaze naturale fiind cu 51% peste nivelul de la finele lui 2020, în timp ce energia electrică s-a scumpit cu 15%, iar energia termică cu 14,2%. În paralel, combustibilii s-au scumpit cu 22% an la an.

Preţurile la energie au fost plafonate sau au fost compensate

La 1 noiembrie 2021, preţurile la energie au fost plafonate sau au fost compensate pentru consu­matorii casnici, spitale, şcoli, gră­diniţe, cabinetele medicilor de fa­milie, biserici sau IMM-uri.

Alte creşteri semnificative de preţ au fost înregistrate la servicii poştale, de 22,5%, iar dintre alimente cele mai mari scumpiri au fost la ulei (27%), cartofi (24%), mălai (14%), zahăr, făină, pâine, citrice şi margarină (10-12%).

Potrivit INS, rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2021 – decembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2020 – decembrie 2020) este 5,1%.

Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna noiembrie 2021 este 100,51%. Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2021 – decembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2020 – decembrie 2020) determinată pe baza IAPC este 4,1%.

BNR prognozează că inflaţia va continua să crească

BNR prognozează că inflaţia va continua să crească, iar vârful va fi atins în al doilea trimestru din 2022, la finalul căruia inflaţia anulă va fi de 8,7%, plus/minus 1,1 puncte procentuale.

Potrivit prognozei BNR, până la finalul anului 2022 inflaţia va ajunge la 5,6%, ca undeva după mijlocul lui 2023 să ajungă în intervalul-ţintă al Băncii Naţionale, de 2,5%, plus/minus 1 punct procentual.

În SUA, preţurile de consum au consemnat anul trecut cea mai puternică creştere din aproape patru decenii, pregătind terenul pentru majorarea dobânzilor de către Fed încă din martie, relatează Bloomberg. Inflaţia a urcat la 7% în 2021, cel mai mare avans de 12 luni din iunie 1982.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Noutăți în programele Rabla. Pot fi casate două mașini

Publicat

rabla

Programele Rabla Clasic și Rabla Plus, ediția 2022 vor fi lansate la începutul lunii februarie, a anunțat joi ministrul Mediului Tanczos Barna.

În cadrul programului Rabla Clasic se acordă 7.500 de lei – 6.000 de lei primă de casare și 1.500 de lei ecobons de vechime. Și pentru motociclete prima de casare va fi de 7.500 de lei.

Programul oferă posibilitatea casării a două autovehicule uzate pentru achiziționarea unuia nou, cuantumul fiind de 12.000 de lei – 9.000 de lei primă de casare plus două ecobonusuri de vechime de câte 1.500 de lei. Rămâne obigativitatea casării a cel puțin unui autovehicul în cadrul programului.

Vechimea mașinii uzate eligibilă în program va fi de cel puțin șase ani de la data fabricației sau de la data primei înmatriculări în România.

Termenul de 60 de zile de casare sau radiere a autovehicolului uzat se elimină, solicitanții având posibilitatea de a-l casa sau radia până la emiterea facturii autovehiculului nou.

O altă noutate este diminuarea cu 5 grame a valorilor cantităților de emisii de CO2/km aferente pragului de eligibitate și pragului de obținere a ecobonusului.

În cazul Rabla Plus se introduce obigativvitatea casării unui autovehicul uzat pentru achiziționarea unui autovehicul nou. Se acordă un ecobonus de vechime în valoare de 1.500 de lei pentru casarea mașinilor mai vechi de 15 ani care au normă de poluare Euro 3 sau inferioară.

La Rabla Plus va exista posibilitatea casării de cel mult două autovehicule uzate.

În cazul casării unui autovehicul se acordă 46.500 de lei pentru mașină elecrică și 21.500 de lei pentru una hibrid plug-in.

În cazul casării a 2 mașini se acordă 51.000 de lei pentru autovehicul electrice și 26.000 de lei pentru hibrid plug-in.

Ecotichetul pentru achiziționarea unei motociclte electrice va fi de 7.500 de lei.

Vechimea autovehiculului uzat eligibil în Rabla Plus va fi de cel puțin 6 ani de la data fabricației sau a primei înmatriculări în România. Aceeași diminuare cu 5 grame a cantității de emisii de CO2/km aferentă pragului de eligibitate este valabilă și la Rabla Plus. MEDIAFAX

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe